1,126 matches
-
principală a slabei evoluții școlare a fiului său.) Prinde orbul, scoate-i ochii. (Nu-l poți trage la răspundere pe cel care nu prezintă un discernământ al faptelor sale: „Bate toba surdului, dă oglinda orbului”.) Chelului Îi trebuie scufie de mărgăritar. (Este cunoscută situația prostului, al cărui orgoliu Îl face să tânjească după onoruri care contrastează izbitor cu condiția lui intelectuală. La fel și În cazul altor incompatibilități: „N-are după ce bea apă și se scobește Între dinți”; „După ce că are chelie
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să tânjească după onoruri care contrastează izbitor cu condiția lui intelectuală. La fel și În cazul altor incompatibilități: „N-are după ce bea apă și se scobește Între dinți”; „După ce că are chelie, mai vrea să-și facă și cărare”; „Păcat de mărgăritar, că e la gât de măgar”.) A căuta acul În carul cu fân. Când cineva nu are simțul realului, riscă să se epuizeze făcând lucruri total ineficiente, chiar ridicole, absurde: „A căra apa cu ciurul”; „Prostul taie copacul ca să-i
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
MĂRGĂRITARUL, revistă apărută la București, bilunar, între 1 februarie și 31 martie 1904. Colaborează cu poezii D. Karnabatt (D. Karr), Iuliu C. Săvescu, N. Țincu, Ilarie I. Deleanu, Al. Macedonski (Japonul), G. Bacovia (Umbre triste) (semna V.G.-Bacovia), Virgiliu N. Cișman
MARGARITARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288015_a_289344]
-
MĂRGĂRITARE BASARABENE, revistă apărută la Chișinău, lunar, din septembrie 1927, având ca director pe medicul Fr. I Pop-Delarodna. Ca moto, publicația își alege un citat din cartea lui S. Mehedinți Poporul, vibrantă pledoarie pentru înțelegerea profundului mesaj al poeziei Limba noastră
MARGARITARE BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288014_a_289343]
-
îndreptate contra lui Nestorios și a lui Eutihie despre care e greu de spus dacă alcătuiesc un text autonom, sau o parte dintr-o scriere mai amplă. În fine, fragmente din câteva predici (despre Evr. 4, 15, despre Cain, despre mărgăritar) sunt în parte probabil autentice, în parte cu certitudine false. Așa cum am spus, Efrem e unul din reprezentanții cei mai tipici ai neocalcedonismului și acest lucru e dovedit chiar de efortul său de a reuni formula despre unica natură a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Cernăuți, Odessa și Nikolaev, din nordul Maramureșului (Ucraina). Participă la editarea corpusului Creația populară moldovenească (șaisprezece volume; îi aparțin două volume: Balada și Folclorul obiceiurilor de iarnă, în colaborare cu V. Zelenciuc), a colecțiilor de folclor pe zone (șapte volume), Mărgăritare (cincisprezece culegeri; îi aparțin două cărți). Are preocupări privind geneza speciilor și genurilor folclorice, istoria baladelor, evoluția obiceiurilor și a poeziei de familie, istoria folcloristicii ș.a. A scris monografiile Balada populară „Miorița” (1967), Eposul baladic la moldoveni (1977), Probleme de
HANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
prin 1693 să-i fie istoric oficial, G. avea o avere literară impresionantă. Luase parte, împreună cu fratele său Șerban, la realizarea primei ediții integrale în românește a Bibliei, imprimată la București în 1688. În 1691 Antim Ivireanul tipărește la București Mărgăritarele lui Ioan Chrisostom (cu titlul Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust), colecție de omilii tălmăcite din greacă de frații Greceanu. Cei doi adaugă cărții două predoslovii și versuri
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
oficial, G. avea o avere literară impresionantă. Luase parte, împreună cu fratele său Șerban, la realizarea primei ediții integrale în românește a Bibliei, imprimată la București în 1688. În 1691 Antim Ivireanul tipărește la București Mărgăritarele lui Ioan Chrisostom (cu titlul Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust), colecție de omilii tălmăcite din greacă de frații Greceanu. Cei doi adaugă cărții două predoslovii și versuri heraldice. Tot în 1691, la Buzău
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
și ajutându-l să evite, fericit, făgașul devenit - de la Udriște Năsturel încoace - tradițional. Stirpea basarabească a voievodului aflat în deplină legitimitate la tron („În scaunul strămoșilor în care acuma domnești, /Al celor ce-s în laudă vechilor Băsărăbești”) - elogiată în Mărgăritarele lui Ioan Chrisostom - va fi subliniată cu nedisimulată mândrie pentru trecutul plin de glorie al țării și în stihurile din Pravoslavnica mărturisire și în cele din Mineiele buzoiene. G. se arată a fi poet de cursă lungă în tălmăcirea, din
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
luminatului și înălțatului Domn Io Constantin Băsărab Voievod, Prea luminatului, înălțatului și slăvitului Io Constandin Basarabă Voievod, den mila lui Dumnezeu Domn și oblăduitori a toată Țara Rumănească și Cătră de bine voitoriul cititori (în colaborare cu Șerban Greceanu), în Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691, reed. în BRV, I, 316-321; Verșuri politice 8 asupra stemei prea luminatului și înălțatului Domn Io Costandin Băsărab Voievod, Prea luminatului
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Buzău, 1691, reed. în BRV, I, 322-324; Stihuri politice 10 asupra stemei prea luminatului, slăvitului și blagocestivului Io Constantin B. Basarabă Voievoda, în [Mineie], Buzău, 1698-1699, reed. în BRV, I, 366. Traduceri: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură, București, 1688 (în colaborare); Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691 (în colaborare cu Șerban Greceanu); ed. 2, București, 1746, reed. fragm. în Crestomatia seau Analecte literarie, îngr. Timotei Cipariu, Blaj, 1858
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
comunism) și, din nou, de E. Lovinescu (Revoluția din Germania, Românii din Ungaria, Cum a abdicat Kaizerul, Cum s-a încheiat armistițiul etc.). Asigurată exclusiv de E. Lovinescu, rubrica „Mișcarea culturală” oferă succinte cronici literare, culturale, artistice și teatrale (despre Mărgăritarele lui Al. T. Stamatiad sau Literatura de război, Gânduri și icoane din vremea războiului de regina Maria, Note din închisoare de D. Burileanu, despre Ape adânci de Hortensia Papadat-Bengescu, spectacolele cu Jocul apelor de Alfred Moșoiu, Dezertorul de Mihail Sorbul
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
îndreptate contra lui Nestorie și a lui Eutihie, despre care e greu de spus dacă alcătuiesc un text autonom sau o parte dintr-o scriere mai amplă. în fine, fragmente din cîteva predici (despre Evr. 4,15, despre Cain, despre mărgăritar) sînt, în parte probabil, în parte cu certitudine, false. După cum am spus, Efrem e unul din reprezentanții cei mai tipici ai neocalcedonismului, fapt dovedit chiar de efortul său de a reuni formula despre unica natură a Logosului întrupată cu cea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de legătură. „Desfrânata cea mare”, replică, in negativo, a Femeii din capitolul 12, trăiește în deșert, „șezând pe o fiară roșie”. Ea este „îmbrăcată în purpură și în stofă stacojie, și împodobită cu aur și cu pietre scumpe și cu mărgăritare” (17,4) și ține în mâna sa „un pahar de aur, plin de urâciunile și de spurcăciunile desfrânării ei”. Pe fruntea sa stă scris: „Babilonul‑cel‑mare, mama desfrânatelor și a urâciunilor pământului” (17,5). Femeia este „beată de sângele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Iliaș Vodă”, dar a avut o căsnicie scurtă, căci în 1705, la 29 martie, soțul ei murea), era compusă dintr-un număr impresionant de bijuterii (cunună, lefturi, cercei, brățări, inele strălucind de nestemate), haine scumpe (multe îi „cu leasă de mărgăritare”, „cu mărgăritare și cu sârmă”, „cu șâreturi de fir”, „cu mătăsuri”, dulame cu blănuri de preț, rochii, sucne, ghiordii, brâe, zăvaste, pe toate strălucind aurul și pietrele prețioase), așternuturi (plăpumi, cearșafuri, perne, covoare etc.), fețe de masă, șervete, „o măhramă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dar a avut o căsnicie scurtă, căci în 1705, la 29 martie, soțul ei murea), era compusă dintr-un număr impresionant de bijuterii (cunună, lefturi, cercei, brățări, inele strălucind de nestemate), haine scumpe (multe îi „cu leasă de mărgăritare”, „cu mărgăritare și cu sârmă”, „cu șâreturi de fir”, „cu mătăsuri”, dulame cu blănuri de preț, rochii, sucne, ghiordii, brâe, zăvaste, pe toate strălucind aurul și pietrele prețioase), așternuturi (plăpumi, cearșafuri, perne, covoare etc.), fețe de masă, șervete, „o măhramă de mâini
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
era în bună măsură constituită în zestrea pe care un alai impresionant, descris de cronicari, a dus-o în 1694 la Iași. Foaia de zestre, alcătuită „cu mila lui Dumnezeu” la 13 octombrie 1693, enumera: „1 iie cu lésă de mărgăritare împletită, za taleri 500; 2 ii iar cu mărgăritar și cu sârmă, za taleri 500; 12 ii cu sârmă, 6 mai grele, 6 mai ușoare; 7 ii cu șâreturi de fir; 10 ii numai cu mătăsuri; 1 dulamă de lastră
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un alai impresionant, descris de cronicari, a dus-o în 1694 la Iași. Foaia de zestre, alcătuită „cu mila lui Dumnezeu” la 13 octombrie 1693, enumera: „1 iie cu lésă de mărgăritare împletită, za taleri 500; 2 ii iar cu mărgăritar și cu sârmă, za taleri 500; 12 ii cu sârmă, 6 mai grele, 6 mai ușoare; 7 ii cu șâreturi de fir; 10 ii numai cu mătăsuri; 1 dulamă de lastră grea, albă, cu flori galbene și cu nasturi de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu mătăsuri; 1 dulamă de lastră grea, albă, cu flori galbene și cu nasturi de aur, cu diamanturi i robine, cu blană de samur, za taleri 1400; 1 dulamă de lastră ghiulghiulie, grea, cu limie de samur, cu nasturi de mărgăritar, za taleri 650; 1 dulamă de lastră roșie, grea, cu pântece de râs, cu nasturi de mărgăritar, za taleri 450; 2 dulămi de lastră: una galbenă, alta ghiulghiulie, mai subțiri, cu nasturi de mărgăritar și cu pacéle de samur, za
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
diamanturi i robine, cu blană de samur, za taleri 1400; 1 dulamă de lastră ghiulghiulie, grea, cu limie de samur, cu nasturi de mărgăritar, za taleri 650; 1 dulamă de lastră roșie, grea, cu pântece de râs, cu nasturi de mărgăritar, za taleri 450; 2 dulămi de lastră: una galbenă, alta ghiulghiulie, mai subțiri, cu nasturi de mărgăritar și cu pacéle de samur, za taleri 400; 2 dulămi de canavăț: una verde, alta roșie, cu nasturi de mărgăritar, cu pacéle de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
limie de samur, cu nasturi de mărgăritar, za taleri 650; 1 dulamă de lastră roșie, grea, cu pântece de râs, cu nasturi de mărgăritar, za taleri 450; 2 dulămi de lastră: una galbenă, alta ghiulghiulie, mai subțiri, cu nasturi de mărgăritar și cu pacéle de samur, za taleri 400; 2 dulămi de canavăț: una verde, alta roșie, cu nasturi de mărgăritar, cu pacéle de samur, za taleri 350; za taleri 350; 2 ghiordii cu lastră cu pacéle de samur, za taleri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu nasturi de mărgăritar, za taleri 450; 2 dulămi de lastră: una galbenă, alta ghiulghiulie, mai subțiri, cu nasturi de mărgăritar și cu pacéle de samur, za taleri 400; 2 dulămi de canavăț: una verde, alta roșie, cu nasturi de mărgăritar, cu pacéle de samur, za taleri 350; za taleri 350; 2 ghiordii cu lastră cu pacéle de samur, za taleri 250; 1 ghiordie de hatai cu flori, cu cacum, taleri 60; 1 sucnă de sarasiri, cu sponcile de aur, cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
taleri 350; za taleri 350; 2 ghiordii cu lastră cu pacéle de samur, za taleri 250; 1 ghiordie de hatai cu flori, cu cacum, taleri 60; 1 sucnă de sarasiri, cu sponcile de aur, cu diamanturi și cu guri cu mărgăritar, za taleri 250; 1 sucnă de lastră albă, cu sponcile de aur, cu robine, za taleri 150; 2 sucne de lastră, mai supțiri, ghiulghiuli și cemeni, za taleri 120; 3 sucne de belacoasă, cu flori de fir, za taleri 150
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
reținea, însă, și giuvaierurile „date mai nainte”), gherdane, cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mărgăritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri” etc., iar între haine, toate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă, cu blană de samur, za taleri 1100”, „”1 ghiordie de sarasir cu pacea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri” etc., iar între haine, toate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă, cu blană de samur, za taleri 1100”, „”1 ghiordie de sarasir cu pacea de samur, cu nasturi de mărgăritari, za taleri 200” și „3 rochii: 2 de sarasir, una de hatai cu flori de fir, grea, za taleri 250”; destule - prin urmare - destinate categoric tinerei soții 293. Interveneau apoi negustorii și meșteșugarii Curții Toate aceste veșminte luxoase (care, împreună cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]