2,766 matches
-
Iubirea împărătească". Elena Armenescu afirmă că scriitorul trebuie să fie dominat de iubirea față de oameni, trebuie să fie într-un contact permanent cu viața, cu durerile și bucuriile ei, cu înfrângerile și victoriile, dar și cu succesele ei. "E darul măriei Tale!" - Cum este să fii medic și scriitor în același timp? - Cred că cele două îndeletniciri se completează armonios. Îndemnurile pe care le-am primit au fost legate și de acest privilegiu al meu oferit de profesie, de a fi
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
în acest sens. - Citați-ne o strofă dintr-o astfel de poezie a dumneavoastră: "Poate ruga fierbinte pe loc mi-a deschis Spre înțelesuri profunde, o nouă cale Și accesul meu de grație, spre necuprins Este cadoul fabulos, e darul măriei Tale!" (Călător în timp și spațiu) A scrie sub impulsul talentului - Există în prezent, nume tinere în medicină care se ocupă și de scris ? Dacă da, v-am ruga să numiți câteva. - Da, cu siguranță! În Societatea Medicilor Scriitori și
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
și am dat tot ce-i mai bun din mine (la propriu)! - E bine... doamna se uita în oglindă, apoi își ridică sprâncenele, uitându-se la fată. Îmi arunc privirea către fața ei, dar doamna îmi întrerupe procesarea informației, țipând: MĂRIE! - Ha?! Da, doamna! Maria era speriată, trăsăturile faciale trădând-o. Avea o aluniță mică în dreapta gurii, buze mici, roșii (Probabil din cauza frigului. Era sfârșitul lui ianuarie, până la urmă.), ochii căprui, plimbători și părul brunet prins în coadă. Ca orice tânără
SCRIITORII MEDIOCRI FAȚĂ DE VIAȚA DE CELEBRITATE de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353924_a_355253]
-
înșela, doar era nevastă de păstor, chiar dacă toți ceilalți și mai ales regele, erau convinși că sunt inimi de vrăjitor. Se retrase din piață și nu mică îi fu mirarea zărind-o pe prințesă strecurându-se spre ieșirea din cetate. - Măria-Ta, e periculos să ieși de una singură, se rugă nevasta păstorului. - Ajută-mă, trebuie să plec în Pădurea Neumblată. Femeia îi dărui haine simple și un măgăruș, după care o conduse până la marginea pădurii, refuzând însă să intre în
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
și lance, călare pe armăsarul alb pentru a cânta din penița subțire a liricii potrivită pentru un seducător sedus, cu imparțialitate și gust, cu dragoste și entuziasm, precum îl descrie Felix Aderca în Oameni și idei, a fost unul din mării cronicari ai literaturii române. Creșterea și formarea să a cunoscut amprenta evoluției literaturii noastre, sub multiplele ei curente, de la apariția simbolismului, apoi a avangardismului, dar și scoaterea de sub influența tradiționalismului, promovat de N. Iorga care recunoștea doar meritul educativ al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
și lance, călare pe armăsarul alb pentru a cânta din penița subțire a liricii potrivită pentru un seducător sedus, cu imparțialitate și gust, cu dragoste și entuziasm, precum îl descrie Felix Aderca în Oameni și idei, a fost unul din mării cronicari ai literaturii române.Creșterea și formarea să a cunoscut amprenta evoluției literaturii noastre, sub multiplele ei curente, de la apariția simbolismului, apoi a avangardismului, dar și scoaterea de sub influența tradiționalismului, promovat de N. Iorga care recunoștea doar meritul educativ al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
da de mâncare. Cele mai curajoase ieșeau pe nisip și fără de teamă, ciuguleau frămiturile de pâine căzute pe jos, iar cele de pe apă, de obicei cele mai tinere, ce li se aruncau. Stolul de lăstuni se învârtea cu viteză deasupra mării în zborul lor neliniștit. Se auzeau frânturi de ciripit. Ce-și spuneau între ele numai păsările puteau ști. Aceste păsărele micuțe și drăgălașe, adevărații vestitori ai primăverilor, sunt cele care au lăsat în cultura universală zicale după cum se știe încă
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
naționale și internaționale pentru activitatea sa literară și de promotor cultural. Opera: • 1-Ochi deschis, versuri, editura Litera,1974, București • 2-Fuga Statuilor, poeme, editura Litera, l979, București • 3-Nucul dintre două veacuri, versuri, editura L`Etoile d`Argent, Namur, Belgia,1996 • 4-Vitraliile mării, versuri, editura L`Etoile d`Argent, Namur, Belgia,1997 • 5-Chipul din oglindă, roman, editura Fundației Culturale „I. D. Sîrbu”, Petroșani, 1997 • 6-Confesiunea unui navigator pe uscat, poeme, editura Academiei Americano-Română, Mannhein, Germania,1998 • 7-Să ne unim mâinile, prieteni, poeme, volum bilingv
CURRICULUM VITAE-AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352645_a_353974]
-
Freudenstadt, Rottweil se învecinează cu orașe de mare importanță industrială, devenit el însuși un mare centru economic și cultural din sudul Germaniei. Cu cei peste 24.372 locuitori, este poziționat la o altitudine de 507 până la 740 de metri deasupra mării, pe ridicătura unei stânci pe râul Neckar. Printre localitățile învecinate cu orașul Rottweil, amintim Oberndorf am Neckar, la 20 km nord, Balingen, 24 km nord-est, Schramberg în Pădurea Neagră, la 27 km nord-vest, Villingen-Schwenningen, la 24 de kilometri spre sud-vest
ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAŞ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353596_a_354925]
-
a apărut pe seninul cerului spre dreapta mea, iar curenții de aer îl destrăma alungîndu-i alcătuirea, acum când mă ridic și inspir adânc aerul tămăduitor, încărcat cu vapori invizibili, bogați în substanțe minerale, ce este adus de adierile născute deasupra mării. Nu vreau să fiu închisă în globul amintirilor, captivă în vreun labirint al memoriei. Nu vreau nici să-mi fac iluzii despre un viitor fastuos, ori neplăcut, imprevizibil. Vreau să fiu liberă, să alerg - că acum pe această plajă - cu
CARPE DIEM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354083_a_355412]
-
România (1979), Membru corespondent al Societății de Chirurgie din Lyon (1971), Membru al Colegiului Internațional de Chirurgie Digestiva, etc. A fost un chirurg și un dascăl desăvârșit, receptiv la nou, dornic de a promova noutatea cu discernământ. Rămâne unul din mării creatori ai chirurgiei românești moderne din ultimii 40 de ani, care și-a împărtășit cu generozitate experiență. Referință Bibliografica: Gălățeni,fiți mândri de înaintașii noștri / Pompiliu Comsa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 570, Anul ÎI, 23 iulie 2012. Drepturi
GALATENI,FITI MANDRI DE INAINTASII NOSTRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354718_a_356047]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > UN LOC-INIMA MĂRII Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1033 din 29 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului De ce ne place marea!? Fiindcă seamănă cu o inimă de om! E nesfârșită și se unește cu cerul la fel de albastru. Pe nisipul ei se
UN LOC-INIMA MĂRII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347086_a_348415]
-
astea? Spune copiilor lui Israel să pornească înainte. Tu, ridica-ti toiagul, intinde-ti mâna spre mare, si despica-o; și copii lui Israel vor trece prin mijlocul mării că pe uscat.” ( Exod 14-15,16) Oare noi când suntem în fața mării roșii de ce tremuram de frica? Unde ne este credința? Trebuie să înțelegem că marea roșie din fața noastră se va despica doar prin credință. Iar dacă uneori simțim înlăuntrul nostru această teribilă lupta dintre firesc și duhovnicesc, credința și necredința. Avem
LINISTEA MANTUIRII (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357128_a_358457]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Accente > DE LA CINE AU FURAT IDEILE MĂRII INVENTATORI AI LUMII? Autor: Simona Botezan Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului America a fost descoperită de Amerigo Vespucci și poartă numele descoperitorului ei. Cu toate acestea, pe continentul Nord American se sărbătorește cu
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
ceilalți directori, prezenți la conferință internațională, au achitat costul cazării la plecare. În aceste condiții, mă întreb când se va opri hemoragia de creiere din România ? În așteptarea acestui răspuns: “Deșteaptă-te Române!” Referință Bibliografica: De la cine au furat ideile mării inventatori ai lumii? / Simona Botezan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Simona Botezan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
voi pune fân sub creștet, Și fragi, pe-a sângelui Tău, rană, Ce flori de vâsc, pe lemnul veșted Al crucii, susură-n icoană - Păduri amurmurând în toacă, Cărări din susur de cavale, Îți voi așterne la prisacă, În inima Măriei Tale - Azi, îți voi presăra pe urme Argint de licăr de izvoare, Și Tu, Păstorule de turme, Ne vei conduce către mare - Când seara -n ceruri va să cadă, Vom bate-n poarta Ta curată - Ca niște stele, pe obadă
ROATA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357395_a_358724]
-
întâlnit boieri așa darnici! - Fiindcă este vorba de interesele țării! Domnia Ta are datoria sfântă să domnească în liniște și pace și să se lăfăie în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” - îl asigură boier Ciocoiu. - Așa-i, Măria Ta! De treburile țării ne ocupăm noi, supușii tăi! - rosti cu vicleșug boier Conacu. - Au dreptate boierii, vodă-i dator să domnească! - interveni ferm căpitanul Arnăutu. - Ce să-ți mai bați capul cu treburile țării!? N-ai încredere în noi
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
vodă-i dator să domnească! - interveni ferm căpitanul Arnăutu. - Ce să-ți mai bați capul cu treburile țării!? N-ai încredere în noi? - surâse Conacu. - Dacă tot te înscăunăm voievod, apoi atunci e de datoria noastră să și conducem, pentru ca Măria Ta să domnești fără griji pe scaunul țării! - rosti Ciocoiu cu mai multe înțelesuri. - Atunci faceți dară cum vă este voia! - Așa te vrem, Măria Ta! La câteva zile după această întrevedere cu viitorul principe al țării, cei patru boieri
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
Dacă tot te înscăunăm voievod, apoi atunci e de datoria noastră să și conducem, pentru ca Măria Ta să domnești fără griji pe scaunul țării! - rosti Ciocoiu cu mai multe înțelesuri. - Atunci faceți dară cum vă este voia! - Așa te vrem, Măria Ta! La câteva zile după această întrevedere cu viitorul principe al țării, cei patru boieri se întâlniră cu Ursuz la locul stabilit. - Cum stau lucrurile la voi? - intră direct în subiect aliatul. L-ați înscăunat? - Încă nu, deoarece nu avem
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SLĂVINDU-TE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 492 din 06 mai 2012 Toate Articolele Autorului Slăvi Slăvindu-Te Alunec în așteptări slăvindu-Te Cum primăvara Te glorifică Prin înfloririle Măriei Tale! Nebănuită cascadă azvîrlită peste talazurile lumii continuu Te cântă. Curcubeul Alunecă-n în oglinzile genunii Prin învolburări năucitoare Iederă șerpuitoare Ivește an de an Cercuri de lumină Albe, verzi, roșii, albastre Înfloririle Măriei Voastre! Reîntoarsă în surâs, Statornică, Neschimbătoare
SLĂVINDU-TE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357905_a_359234]
-
Cum primăvara Te glorifică Prin înfloririle Măriei Tale! Nebănuită cascadă azvîrlită peste talazurile lumii continuu Te cântă. Curcubeul Alunecă-n în oglinzile genunii Prin învolburări năucitoare Iederă șerpuitoare Ivește an de an Cercuri de lumină Albe, verzi, roșii, albastre Înfloririle Măriei Voastre! Reîntoarsă în surâs, Statornică, Neschimbătoare Alunec în extaz, slăvindu-Te Cu îngerii într-un glas Cum primăvara Te preamărește Glorificându-Te Prin trilul păsărilor cântătoare Prin florile Risipite-n splendoare De dragostea Măriei Tale! Referință Bibliografică: Slăvindu-Te / Elena
SLĂVINDU-TE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357905_a_359234]
-
lumină Albe, verzi, roșii, albastre Înfloririle Măriei Voastre! Reîntoarsă în surâs, Statornică, Neschimbătoare Alunec în extaz, slăvindu-Te Cu îngerii într-un glas Cum primăvara Te preamărește Glorificându-Te Prin trilul păsărilor cântătoare Prin florile Risipite-n splendoare De dragostea Măriei Tale! Referință Bibliografică: Slăvindu-Te / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 492, Anul II, 06 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SLĂVINDU-TE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357905_a_359234]
-
watch?v=PIFPmjvZ39M&feature=related Vladimir Semionovitch Vyssotski (en russe : Высоцкий)1, ne le 25 janvier 1938 et mort le 25 juillet 1980, est un grand auteur-compositeur-interprète et un acteur de theâtre et de cinema sovietique. En 1969, Vyssotski se mărie avec l'actrice française d'origine russe Marină Vlady. Celle-ci connaît bien leș nuits de travail de Vyssotski, se reveillant, marmonnant quelques mots et se dirigeant vers son bureau pour ecrire debout sur ce qui lui tombe sous la main
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
Autorului E atâta mare-ntre noi de mă-ntreb, cum de-n zilele cu ploi marea nu mă scufundă în apa ei învolburată și stâncile care stau pe mal spălate d-atâtea valuri înspumate nu se sfarmă când aud suspinul mării agitate... Cuvintele care și-au găsit sălaș în unghere de suflet ascunse ascultă suspinul din glas și-ncearcă-n mare să se afunde... De aceea marea mea suspine poartă-n valuri și depărtarea duce cu ea lacrimi adunate-ntre maluri
SUSPIN de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358311_a_359640]
-
magnați ai lumii cu cine știe ce scopuri meschine. Citeam într-o carte că setea de putere și prestigiu a unor politicieni și oameni de afaceri din zilele noastre împletite cu lăcomie a adus criza financiară. În final micii exploatatori că și mării magnați ai lumii au aceeași inima de a acapara tot mai mult strivind și exploatând vieți omenești. Diferența este că unii o fac într-o sfera de influență mai mare iar alții mai mică. Dar acum trebuie să plec înapoi
JURNALUL UNUI CALATOR (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358327_a_359656]