3,215 matches
-
Ucenicii Încep să se certe nu cu privire la identitatea celui care va juca rolul de paradidous, ci cu privire la ierarhia lor: cine este mai mare dintre ei? Luptă deschisă pentru putere (Lc. 22,21-23). Iuda reapare, scurt, doar În scena de pe Muntele Măslinilor: „Și s-a apropiat de Isus ca să-L sărute. Dar Isus i-a zis: Iuda, cu un sărut Îl predai pe Fiul Omului?” Luca elimină așadar gestul Îmbrățișării dintre cei doi, socotit inadecvat momentului, dar mai ales caracterului diabolic cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
duri. Mândri și drepți. Cei doar 8,7 mii de km2 sunt patria lor; iar zăcămintele de fier, de cupru, de mercur, de plumb, de zinc, dar mai ales de marmură, cărora li se alătură livezile de citrice și de măslini, dar și vița de vie - toate împodobind relieful muntos - sunt bogățiile lor de agricultori și crescători de oi și de capre. Legătura corsicanilor cu cerul se face prin intermediul Vârfului Monte Ciuto, înalt de 2709 m. O tranzacție primită cu ostilitate
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
colecția lui de discuri cu rebetika. În cele din urmă, ciocnindu-se de sofaua de piele și de măsuța circulară de alamă, a dat de patul bunicilor și, sub el, de cutia pentru viermi de mătase. Cioplită din lemn de măslin, puțin mai mare decât o cutie de pantofi, aceasta avea un capac de tablă perforată, cu mici găuri prin care intra aerul și care era gravat cu icoana unui sfânt oarecare. Chipul sfântului se ștersese, dar degetele de la mâna dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pentru că era el Însuși toate țările și pentru că acum, dacă vă veți duce acolo, veți vedea clădiri Înalte și moderne, bulevarde amneziace, prăvălii ticsite, un sediu NATO și un indicator pe care scrie Izmir...) Cinci mașini, camuflate cu ramuri de măslin, dau buzna prin porțile orașului. Divizia motorizată Înaintează bară la bară. Mașinile trec În trombă pe lângă bazarul acoperit și prin mulțimea care ovaționează În cartierul turcesc, unde la fiecare felinar, ușă sau fereastră atârnă pânze roșii. După legea otomană, turcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se răspândiră repede pe vas. Ca să-și mai treacă timpul, curând toată lumea ajunse să vorbească despre cum se Îndrăgostise tânărul grec Înalt, cu ținută elegantă, de frumoasa brunetă pe care n-o vedeai nicăieri fără cutia ei din lemn de măslin sculptat. ― Amândoi călătoresc singuri, spuneau oamenii. Și amândoi au rude În Detroit. ― Nu cred că se potrivesc. ― De ce nu? ― El e dintr-o clasă mai răsărită decât ea. N-o să meargă niciodată. ― Totuși pare s-o placă. ― E pe vapor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ținute materialele netăiate. Într-o dimineață și-a adus cutia pentru viermi de mătase ca s-o arate la lume. Cutia a circulat prin clasă, iar ea a spus povestea călătoriei acesteia: cum o cioplise bunicul ei din lemn de măslin și cum supraviețuise unui incendiu. Reuși să o facă fără să spună nimic peiorativ despre coreligionarii elevelor. De fapt, fetele erau așa de drăguțe și de prietenoase, Încât Desdemona Își amintea cum fusese pe vremea când grecii și turcii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de asta. Când descria vizita În Mani, vocea Îi devenea și mai caldă ca de obicei, iar ochii Îi străluceau. Pentru că Într-o noapte nu găsise nici un hotel, dormise pe pământ și se trezise a doua zi dimineață sub un măslin. Domnul da Silva nu uitase acel pom. Schimbaseră ceva de mare Însemnătate, ei doi. Măslinii sunt ființe profunde, elocvente În Întortocherea lor. E lesne de Înțeles de ce anticii credeau că Înăuntrul lor puteau fi prinse spirite umane. Domnul da Silva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
obicei, iar ochii Îi străluceau. Pentru că Într-o noapte nu găsise nici un hotel, dormise pe pământ și se trezise a doua zi dimineață sub un măslin. Domnul da Silva nu uitase acel pom. Schimbaseră ceva de mare Însemnătate, ei doi. Măslinii sunt ființe profunde, elocvente În Întortocherea lor. E lesne de Înțeles de ce anticii credeau că Înăuntrul lor puteau fi prinse spirite umane. Domnul da Silva simțise asta atunci când se trezise În sacul lui de dormit. Și eu eram curioasă despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
jucat o altă farsă. Viața de soție de preot se dovedise a fi mai rea decât se așteptase mătușa Zo. Urâse anii petrecuți În Pelopones. Locuiseră Într-o casă mică de piatră, neîncălzită. Afară, femeile din sat Întindeau pături sub măslini și loveau ramurile până cădeau măslinele. ― Nu mai termină odată dracului cu hărmălaia! se plângea Zoë. În cinci ani, În sunetul neîncetat al copacilor bătuți de moarte, născuse patru copii. Îi trimisese scrisori mamei mele, În care Îi descria În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
două fibule peste toga albă cu tiv de purpură. Pe cap poartă apex-ul înalt și brodat, prins sub bărbie cu niște curelușe de piele și terminat atât de ridicol cu pampo nul de lână din vârful inconfundabilei rămurele de măslin! Mulțimea se ferește iute din calea baghetelor cu care împrăștie generos lovituri în dreapta și n stânga pentru a-și croi drum. Tiberius îl trage iute pe copil ca să nu fie strivit. Îi face apoi semn lui Velleius să apuce cana
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Persius, amicul lui Claudius. Schițează un zâmbet fugitiv. Și un versificator diletant, care și-a tot încercat pana pe lângă Pollio, dar fără prea mult succes. Ce nu s-o duce moșul acasă? Uite cum îi tremură până și rămurica de măslin din vârful bonetei! În acest moment, parcă auzindu-i gândul, o siluetă înaltă și zveltă se desprinde brusc din grupul format de vestale și flaminice. Cu pas elastic, urcă treptele altarului. Este soția flaminului. — Doar n-o să stai aici până
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se impacientează: — Fac pereche, nu înțelegi? Paterculus încuviințează, dar cu privirea aiurea după femeie. Tiberius suspină nefericit. L-a lovit săgeata lui Cupidon și s-a prostit. Ce să-și mai bată gura? Flaminul poartă pe cap o creangă de măslin, simbolul păcii și al purității, deoarece nu i este îngăduit slujitorului lui Jupiter să se atingă cumva de vreun mort ori să vadă trupe ostășești, cătușe sau lanțuri, în timp ce la ea rodia înseamnă fertilitate... — Cât de grațios îi flutură panglicile
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
următoare, vasul se apropie de țărm. Era o arșiță cumplită. Razele puternice ale soarelui luminau plaja întinsă, orbitor de albă. Pe dealurile din spate se înșiruiau copaci nemaiîntâlniți, plantați în ordine. De la marinarii spanioli aflară că acești copaci se numeau măslini, că fructele lor erau bune de mâncat și că din ele se făcea ulei. Din crângul de măslini veniră în fugă niște băștinași gălăgioși, bărbați și femei, goi până la brâu și arși de soare. Se ivi o insuliță. Pe măsură ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de albă. Pe dealurile din spate se înșiruiau copaci nemaiîntâlniți, plantați în ordine. De la marinarii spanioli aflară că acești copaci se numeau măslini, că fructele lor erau bune de mâncat și că din ele se făcea ulei. Din crângul de măslini veniră în fugă niște băștinași gălăgioși, bărbați și femei, goi până la brâu și arși de soare. Se ivi o insuliță. Pe măsură ce se apropiau, puteau vedea cum se spărgeau valurile de stâncile insule acoperite de păduri dese. Niște pescăruși veniră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
arși de soare. Se ivi o insuliță. Pe măsură ce se apropiau, puteau vedea cum se spărgeau valurile de stâncile insule acoperite de păduri dese. Niște pescăruși veniră în zbor. Corabia ocoli încet insula și în spatele ei apăru un promontoriu năpădit de măslini deși. Acapulco! răsună sub catarg o voce înnebunită de bucurie. Un marinar spaniol urcat pe catarg arăta înspre golf. În clipa aceea și spaniolii, și japonezii adunați pe punte scoaseră strigăte de bucurie. Speriați de urletele lor, stolurile de pescăruși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fortăreței privind cu teamă la solii și la negustorii cu înfățișare ciudată care coborau pe mal unul după altul. Cei patru soli însoțiți de căpitan, de secund și de Velasco se îndreptară solemni spre fortăreața înconjurată de dealurile acoperite cu măslini. Fortăreața era construită din chirpici și împrejmuită de ziduri cu guri de ochit. În firidele din zid erau așezate ghivece modelate felurit în care se desfăceau mândre niște flori roșii ca focul. Trecură printr-o poartă păzită de ostași și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pe cerul care din pricina soarelui arzător bătea mai degrabă în culoarea micăi decât în azuriu. Era primul vultur pleșuv pe care-l vedeau japonezii în viața lor. Câmpurile sălbatice se preschimbară în ogoare neroditoare de porumb și în livezi de măslini, dar după o vreme locul acestora era din nou luat de deșertul plin de cactuși. Acolo unde erau ogoare se ridicau câteva colibe indiene cu pereți din chirpici și acoperișuri din frunze și ramuri de copac pe care se odihneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în urmă hambarul ce trosnea din toate încheieturile sub limbile mistuitoare ale flăcărilor, japonezii porniră di nou la drum, înaintând cu urechile ciulite prin crângul întunecat de bananieri. Printre trunchiurile albicioase, se zăreau petece de cer înăbușitor și dealuri de măslini ce păreau niște pisici încovrigate. După ce ieșiră din crâng, lumina soarelui îi lovi în moalele capului. Din umbra unui măslin zvâcniră câteva siluete zdrențuite. Era o indiancă de fustele căreia se agățau trei copii murdari. Sunt preot, zise Velasco tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu urechile ciulite prin crângul întunecat de bananieri. Printre trunchiurile albicioase, se zăreau petece de cer înăbușitor și dealuri de măslini ce păreau niște pisici încovrigate. După ce ieșiră din crâng, lumina soarelui îi lovi în moalele capului. Din umbra unui măslin zvâcniră câteva siluete zdrențuite. Era o indiancă de fustele căreia se agățau trei copii murdari. Sunt preot, zise Velasco tare. Sunt preot. N-ai de ce să fugi. Femeia și copiii îi întoarseră niște priviri speriate, ca de dobitoace. Înțelegi spaniola
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
iarbă se ridicară la unison niște spanioli înarmați. Dădură cu ochii de japonezi și se holbară la ei uluiți până când, în cele din urmă, îl văzură pe Velasco. Sunt preot. Velasco își ridică brațele și se apropie de ei printre măslini. După ce vorbi cu omul acela pe ai cărui obraji petele de sânge se uscau asemeni unor petale de trandafiri, se întoarse înspre japonezi și zise: N-aveți de ce vă teme. Sunt moșierul și supușii lui veniți în întâmpinarea noastră. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Japonezii știu să mânuiască puștile? — Știu să tragă cu pușca poate cu mai multă dibăcie decât voi. Sunt un popor călit în războaie. Moșierul și oamenii săi le aruncară niște priviri neîncrezătoare, dar nu ziseră nimic. Indianca îngenuncheată la poalele măslinului își ridică fața, își strânse copiii lângă ea cu amândouă brațele și scoase din nou un glas ascuțit ca de pasăre. Moșierul o ocăra. Ce zice? — Zice că i-am împușcat fratele mai mic... iar acum e pe moarte, dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Matsuki, dar... nu pot să mă fac creștin... Porniră iarăși într-o lungă călătorie, de data aceasta către Madrid. Japonezii, carele și căruțele cu desagi înaintau în șir indian prin câmpia Andaluziei unde se întindeau dealuri cărămizii și livezi de măslini. Nu semănau deloc cu câmpurile sălbatice, arse de soarele dogoritor din Nueva España. Dealurile și câmpurile de măslini se iveau unul după altul ca valurile mării. Dealurile erau roșii, iar frunzele măslinilor fluturau în vânt și străluceau argintii ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Madrid. Japonezii, carele și căruțele cu desagi înaintau în șir indian prin câmpia Andaluziei unde se întindeau dealuri cărămizii și livezi de măslini. Nu semănau deloc cu câmpurile sălbatice, arse de soarele dogoritor din Nueva España. Dealurile și câmpurile de măslini se iveau unul după altul ca valurile mării. Dealurile erau roșii, iar frunzele măslinilor fluturau în vânt și străluceau argintii ca o mulțime nesfârșită de săbii. O dată cu lăsarea serii, pământul se răcea brusc. Ca și în Nueva España, și aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
unde se întindeau dealuri cărămizii și livezi de măslini. Nu semănau deloc cu câmpurile sălbatice, arse de soarele dogoritor din Nueva España. Dealurile și câmpurile de măslini se iveau unul după altul ca valurile mării. Dealurile erau roșii, iar frunzele măslinilor fluturau în vânt și străluceau argintii ca o mulțime nesfârșită de săbii. O dată cu lăsarea serii, pământul se răcea brusc. Ca și în Nueva España, și aici se vedeau din când în când sate albe ca niște drobi de sare. Uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în când sate albe ca niște drobi de sare. Uneori, satele erau înfipte în vreo coastă de munte stâncos, ca și cum ar fi fost încleiate acolo. Pe vârf de munte se înălța amenințător câte o cetate veche. La capătul livezilor de măslini și al pământurilor roșii se întindeau lanuri de grâu unduindu-se ca niște arcuri până în zare. În depărtare apăru ceva mic ca un ac, dar pe măsură ce se apropiară își dădură seama că acul era o turlă de biserică. Vârful său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]