3,404 matches
-
fără toate hainele care Îmi plac. El Își aprinse Încă o țigară de la mucul celei de dinainte și mă inspectă cu o privire ce nu era lipsită de oarecare inteligență. Realizând că metoda sarcasmului nu-i aducea cine știe ce profit, schimbă macazul. — Cu toate acestea, trebuie să recunoașteți că e o coincidență la mijloc, Îmi spuse el politicos. — Neîndoielnic. — Nu ați fost, desigur, judecată sau condamnată pentru nimic, dnă Jones. Juriul de la anchetă a dat verdictul de moarte accidentală. (Mă privi sever
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
egali, dar Îmi spuneam că În acea societate trebuiau să funcționeze (mai bine ca Înainte) trenurile, de exemplu, iar sanchiloții care mă Înconjurau nu se preocupau deloc să Învețe cum să dozeze cărbunele la cazanul cu aburi, cum să schimbe macazurile sau să afișeze o tabelă cu orare. Trebuia ca, la urma urmei, să fie cineva bun pentru trenuri. Nu fără oarecare remușcare, mă simțeam ca un Stalin care râde pe sub mustăți și gândește: „Dați-i Înainte, amărâți de bolșevici, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
existe pentru careva, nici un strop de confuzie, aflați că noi suntem băieții buni. Despre prea umila mea persoană, iată că v-am spus. Blondul de lângă mine, chiar este cine spune că este! Arătați-i respectul cuvenit ori, dacă nu, schimbăm macazul! Vă promit! Eu nu mint niciodată! Iar în persoana celui de-al treilea și Bursucul schițează un gest larg, de amfitrion sau de prim-solist, voilà! Vi-l prezint pe camaradul meu mai mic, de vizuină și de arme. El
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mai mâhnită de cum s-a dus. A stat toată ziua de luni pe la ușile domnilor, degeaba. Procurorul numai cu mare greutate a admis să-i lase merindea și banii. Totuși, ea nu s-a dat bătută. Ieri, marți, a schimbat macazul, a cinstit pe cine a trebuit dintre cei mai mici și așa a izbutit să vorbească câteva minute cu Ionel, care nici până azi nu știe de ce I-au închis, pentru că nimeni nu i-a spus și nici măcar de sănătate
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
alte mângâieri, are să-i zică numai "mireasa mea"... ― Veniși, puiule? Bravo! murmură Roșu intrând și găsind pe Titu cu nasul în jurnale. Vasăzică gata, ai?... După-amiazi avem guvern nou! Și după ce mai răsfoi câteva gazete: ― Ai văzut cum au schimbat macazul onorabilii?... Acuma nu mai e vorba de lupta sfântă a țăranilor. Acuma sunt numai tulburătorii ordinii publice împotriva cărora trebuiesc mijloace energice de represiune. Nu ți-am proorocit eu toate astea de-acum trei săptămâni, puiule? Dar să vezi curînd-curînd
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
identități : tipul acesta de proiect urban nu a fost inventat de comuniști, ci a existat mult înainte, tipul acesta de construcții nu a fost importat de la sovietici, ci preluat de la Antonescu (după ce o vreme a fost diabolizat), schimbarea asta de macaz în urbanism nu a avut loc odată cu moartea lui Stalin, ci independent de aceasta și pentru cu totul alte motive etc. Pe scurt, doctoranda îmi confirma cu argumente înșirate cu migală și precizie ceea ce îmi doresc dintotdeauna să cred, și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
noapte făceau manevre pe liniile ferate ale stației de încărcare de la Steaua Română, ticsite de vagoane-cisternă, toate negre de păcură. Vedeai câte o garnitură urnindu-se din loc și înaintând încet, pe sub gâturile de girafă ale robinetelor de motorină, din macaz în macaz, tranca-tranca, printre multele garnituri staționate acolo zi și noapte. Șina se lăsa sub greutatea cisternelor când treceau, roată după roată, deja departe de Steaua Română, prin spatele casei lui Vintilă. Printre roțile în mișcare vedeai zidul de cărămidă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
manevre pe liniile ferate ale stației de încărcare de la Steaua Română, ticsite de vagoane-cisternă, toate negre de păcură. Vedeai câte o garnitură urnindu-se din loc și înaintând încet, pe sub gâturile de girafă ale robinetelor de motorină, din macaz în macaz, tranca-tranca, printre multele garnituri staționate acolo zi și noapte. Șina se lăsa sub greutatea cisternelor când treceau, roată după roată, deja departe de Steaua Română, prin spatele casei lui Vintilă. Printre roțile în mișcare vedeai zidul de cărămidă, de culoare
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
dacă am pe cineva? își aminti brusc Paul. Păi din același motiv, fiindcă ai fost ce-ai fost, adică tipul care atrăgea toate privirile. E normal să rămân interesată chiar dacă nu mai suntem împreună, nu crezi? În timp ce tu ai schimbat macazul în ce mă privește, parcă așa se spunea cândva... Paul nu dădu atenție observației ei răutăcioase. Și cum se cheamă piesa în care joci? Înșir'te, mărgărite. E o piesă de Victor Eftimiu. De fapt, un basm. Și, mai exact
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
minte”. “Tare mă tem că cel care a profitat din această relație impusă de Cel de Sus ești tu. Și asta fiindcă, vrând-nevrând, urechile tale au recepționat spusa mea în momentele cu adevărat dificile pentru tine. Și... drept urmare, ai schimbat macazul la timp, cum se zice. Altfel, acea locomotivă numită necaz te călca când ți-ar fi fost lumea mai dragă... Cum te văd și cum mă vezi, prietene”. “Când te predai în mâinile inamicului, cum faci, cumetre? Ridici mâinile. Nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cer culcat pe pământ. ― Iartă-mă, Dor, e frumoasă, dar altfel... altfel... ― Nu-mi cere mie iertare. Cere-i ei... Și nu aici, ci la fața locului... Vezi să nu uiți... ― Nu, Dor, n-am să uit... Gara se apropia... Macazurile pocniră asurzitor, trenul încetini mersul. Înainte de a coborî, ne-am luat rămas bun de la domnul cu barbă. Am salutat și pe celălalt tovarăș de drum, care se prezentă: ― Sachelarie, ministrul României la Tokio. Stupefacție! N-am știut cum să pier
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dom' Costea, și el în cămeșuță albă, trec vagoanele cisternă de la Jimbolia la Pancevo și mie mult îmi sună în urechi cum strigă acarii, și impiegații, și ăia cu stegulețe galbene, cum execută manevrele, trosnesc vagoanele cisternă, pocnesc roțile pe la macazuri. Sfios îmi privesc nădragii cu dunguliță, bocancii, boneta de partid, și pe când stau așa sfios și încurcat iată că vine bețivanul ăla mahmur, tocmai s-a despărțit el de gașca lui Farfuridi și Brânzovenescu, și-mi suflă în nări un
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
unul singur, puțin mai târziu, referitor la o conversație despre un anume Camps. Tarrou asistase la discuția dintre doi încasatori de tramvai: ― Tu l-ai cunoscut doar pe Camps, spunea unul. ― Camps ? Unul înalt, cu mustața neagră ? ― Exact. Lucra la macaz. ― Ei, da! ― Ei bine, a murit. ― Nu mai spune! Și când ? ― După povestea cu șobolanii. ― I-auzi! Și ce-a avut ? ― Nu știu, febră. Și apoi, nu era prea voinic. A avut niște bube sub braț. N-a rezistat. ― Arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
se limpezise. O lumină dulce si proaspătă scălda tabăra. În pacea serii, zgomote de linguri și farfurii urcau din toate părțile. Lilieci zburau pe deasupra corturilor și dispăreau apoi pe neașteptate. De cealaltă parte a zidurilor, un tramvai scârțâia la un macaz. \ Bietul judecător, a murmurat Tarrou ieșind pe poartă. Ar trebui făcut ceva pentru el. Dar cum să ajuți un judecător ? Existau astfel, în oraș, multe alte tabere de felul acestea, despre care naratorul, din scrupul și din lipsă de informații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
șobolan.): Ce păcat! Putea să mai trăiască... COLONELUL: Credeți? ARTUR: Cu siguranță. COLONELUL (Înduioșat.): Așa e viața. Niciodată nu știm ce aduce ziua de mâine... ARTUR: Pentru mine ziua de mâine nici nu există... COLONELUL (Mirat): Cum așa? ARTUR (Schimbă macazul.): Vreau să spun că din punctul de vedere al zilei de azi, ziua de mâine e incertă, nu transpare cu nimic, este tot atât de dureroasă ca o gaură neagră, care înghite energie dar nu oferă nimic, absolut nimic, în schimb... Nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
au Învățat să aruncăm scrisorile prin gaura din banchetă, dar nu chiar În gară. Sigur, În gară aveau șanse mai mari să fie găsite de călători binevoitori, dar și de agenți ai Siguranței Statului. Locul cel mai indicat era la macazuri, ceferiștii fiind oameni curajoși și obișnuiți cu astfel de lucruri. Cartea poștală era Înfășurată În hârtia oferită tot de vecinele noastre și pe care scrisesem: „Omule bun, te rog trimite scrisoarea la adresa indicată.” Am aruncat astfel câteva cărți poștale, rugându
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
întâmpla! A dat celelalte examene, a plecat la muncă patriotică pe autostrada București-Pitești și acum acasă! Trenul pătrunse cu viteză în oraș, intersectânduse cu numeroase linii de cale ferată, făcând zgomotul ritmat și caracteristic al roților de tren, trecând peste macazuri și alte șine. După poziția lor ca un bun cunoscător al acestor locuri, ghicește peronul la care va trage trenul, de parcă ar conta. De la înălțimea ecartamentului zărește peisajul bine cunoscut; întâi niște hangare din cărămidă lungi și mohorâte, care par
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
spre namilele murdare. Erau furioși și întărîtați. Muierile ieșeau cu prăjini, să-i alunge. Aruncau după ei cu lături, să-i despartă. Când cădea noaptea, treceau Grivița tot fugind. Șina Constanței era aproape. De la canton săreau zăvozii celui ce schimba macazurile. Tăiau apoi liniile albe de fier. Peste iarba crudă, de primăvară, cădea o bură. Câinii scoteau urlete lungi și se avântau spre drumul Chitilei. Nunta se desfășura înverșunat. Se întorceau beliți, chiori, șchiopătând. Nu se mai arătau multă vreme. Trăgeau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cale ferată. Merg în aceeași direcție, la un moment dat se despart, se adună iar. La depou, când pleacă și când vin, refac cvadratura cercului. La fel și cu noi. Din când în când, direcția e greșită, trebuie să schimbi macazul. Decât să stau cu maică- mea, fără s-o ajut cu ceva, mai bine plec și măcar pot să-i trimit niscaiva bani. Cât despre Papi, o să-și găsească repede pe altcineva. E din stirpea bună a celor care preferă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pentru o vreme. Orice v-ar întreba unii și alții, să nu vă speriați. O să vă dau de veste.“ Și gata... a început să alerge odată cu trenul, s-a prins de bară și a sărit. Am rămas ca proștii, lângă macaz, până când trenul a dispărut cu totul. — Știa că nu mai poate să aștepte, spuse Tili. Adu-ți aminte cum ne-au ridicat și ne-au ținut toată noaptea. Au știut că vrea să plece, dar nu știau cum. Probabil că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe Flipi lângă mine și îl invitam dezinvolt să își aleagă "orice își dorește"; să nu aibă opreliști: "orice își dorește". Rețeaua aceasta (Märklin) de cale ferată ― electrică, bineînțeles ― care putea fi apoi extinsă și complicată oricât, cu semafoare, gări, macazuri multiple, vagoane de diferite tipuri, depouri și depozite de mărfuri? Nici o problemă. Puteam veni apoi zilnic să-i mai adăugăm câte ceva. Sau poate mașinile de curse cu telecomandă ? Această superbă Carrera, de exemplu ? Sau sutele și sutele de modele de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e legat de propria persoană și de obiectivele sale, refuză să asculte și cel mai mic sfat. Un alt inconvenient este acela că are impresia că navighează În plină ceață. Evenimente: Acest tranzit dă naștere unor erori de „manevrare a macazului”. Singura diferență este că, În cazul careului, individul provoacă singur aceste erori, În timp ce, În cazul opoziției, pare să le suporte mai mult consecințele. Sunt posibile Înșelăciunile, ba chiar escrocheriile, frecventa evadare din realitate (alcoolism sau droguri). Femeile pot face erori
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Individul se pierde Într-un ocean de iluzii. Dacă Jupiter și Neptun formează un aspect celest armonios, satisfacțiile obținute sunt pe măsura idealului personal. Dacă, dimpotrivă, Jupiter și Neptun formează un aspect celest disonant, atunci intervin, din nefericire, erorile „de macaz” legate de iluzie, de absența cinstei sau a rigurozității, de refuzul limitelor și al disciplinei. De notat că aceste slăbiciuni Îl pot influența direct pe individ, dar acesta poate deopotrivă să cadă pradă acestora: minciuna, escrocheria și falsitatea plutesc În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
bârlădean „Brazdă Nouă” din 27 octombrie; sau a atitudinii de o revoltătoare n ecuviință, pe care a avut‐ o un domn avocat, Ștefan Dumbravă, față de acel ași poet G. Tutoveanu, cu ocazia unei ședințe a Ligii Cu lturale.” Domnului Mihăilescu‐Macaz îi răspunde Praștia prin însuși cuvântul lui Nicolae Iorga care nu‐i altul decât șeful politic suprem al celui care aruncă trivialităț ile: ... G. Tutoveanu este „un adevărat, un duios și un puternic poet”; poezia sa „Aduceți‐vă aminte” este
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Deveniți inactiv și, ca rezultat, angajații orientați către dinamism o vor lua la fugă, luând cu ei sursa dumneavoastră cea mai importantă de vitalitate. Fără acești oameni, organizația dumneavoastră devine și mai orientată către așteptare. Dacă ajungeți în impas, schimbați macazul. Π Exercițiile sunt bune și pentru afaceri. 12. Găsiți soluția Grupul de planificare se întâlnește, discută opțiunile și le reduce la una singură. De exemplu, să presupunem că opțiunea a fost Planul A din 1999: „Implementarea strategiei pentru internet”. În
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]