967 matches
-
de cale ferată. Bochnia este una dintre cele mai vechi orașe din voievodatul Polonia Mică. Prima sursă cunoscută care menționează orașul este o scrisoare din anul 1198, în care Aymar Călugărul, Patriarhul latin al Ierusalimului, a confirmat o donație a magnatului local, Mikora Gryfit mănăstirii Ordinului Sfântului Mormânt din Miechów. Descoperirea unui important zăcământ de sare în 1248 a condus la acordarea de privilegii orașului (drepturi Magdeburg) la 27 februarie 1253 de către Bolesław V Cast. În documentul original, este menționat, de
Bochnia () [Corola-website/Science/297952_a_299281]
-
este parte din Northern Line. Au mai urmat și alte linii în anii următori. Fiecare linie era operată de o companie diferită, ceea ce producea destule neplăceri, pasagerii fiind nevoiți să iasă la suprafață pentru a schimba o linie cu alta. Magnatul american Charles Yerkes a cumpărat majoritatea acestor companii, consolidându-le într-una singură numită "Underground Electric Railways of London Company Ltd." (UERL), pe 9 aprilie 1902. În 1933 a apărut corporația publică "London Passenger Transport Board", sub tutela căreia au
Metroul din Londra () [Corola-website/Science/298532_a_299861]
-
iar la 14 septembrie 1916 cade prizonier fiind dus într-un lagăr de lângă Iași. În toamna anului 1919 devine student la Academia Comercială din București. Știind să cânte la vioară și la pian, este dus de un coleg în casa magnatului Nicolae Malaxa, care organiza săptămânal ceaiuri dansante. În 1920 renunță la Academia Comercială din cauza taxelor mari și trece la Facultatea de Drept, unde frecvența la cursuri nu era obligatorie. Având timp liber, își câștigă existența cântând prin restaurante, saloane și
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
care se cerea, printre altele, conducerea autonomă a școlilor, liberă și independentă de organele statului, limba română - limbă de predare în învățământul universitar, școli agronomice etc. A respins, în mod ferm, în discursul rostit la 13 mai 1879, în Casa Magnaților, proiectul unei legi propuse de ministrul A. Trefort. Prin acest proiect de lege, se dorea introducerea limbii maghiare în toate școlile românești. Mitropolitul Ioan Vancea a arătat că Biserica nu poate să lase să-i scape din mână libertatea conștiinței
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
mai înalt cu 24,6 m decât Edificiul Băncii de rezervă din Fiji. Suva central este azi edificiul cel mai înalt din zona insulara a Pacificului.. Alt edificiu foarte cunoscut este Librăria din Suva, construită în 1909 și finanțată de magnatul Andrew Carnegie. Complexul de edificii guvernamentale ocupă un teren care înainte era plin de mangrove, în 1935 a fost drenat și aproximativ 5 km de beton armat a fost folosit pentru cimentarea suprafeței, pentru a putea suporta greutatea edificiilor care
Suva () [Corola-website/Science/308298_a_309627]
-
vrut să continue să se bucure de marele său statut în tribunal. În ciuda acestui fapt, tânărul conducător și mama sa ambițioasă erau conștienți de faptul că existau persoane care se opuneau lor. În ciuda acordurilor semnate între Vladislav Iagello și de magnații polonezi pentru a asigura succesiunea fiilor săi, opoziția a dorit un alt candidat pentru tronul polonez, pe Frederick din Brandenburg, care era logodit cu Hedwig, fiica lui Iagello din a doua căsătorie. Cu toate acestea, conspirația a fost hotărâtă de
Vladislav al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/307535_a_308864]
-
ani a regelui a atins majoratul. Această situație a continuat până în 1440, când lui Vladislav i s-a oferit coroana tronului Ungariei. Aceptarea coroanei ar fi dus la numeroase probleme. Ungaria se afla sub amenințarea din partea Imperiului Otoman, și câțiva magnați polonezi nu erau de acord ca regele Poloniei să fie și regele Ungariei, în timp ce Elisabeta, văduva regelui decedat al Ungariei, Albert al II-lea al Germaniei, încerca să păstreze coroana pentru copilul ei nenăscut. În ciuda acestor inconveniențe, Vladislav a preluat
Vladislav al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/307535_a_308864]
-
Magnatul este un film românesc din 2004, regizat de Șerban Marinescu după un scenariu scris de jurnalistul Bogdan Ficeac. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Dorel Vișan, Gheorghe Dinică, Horațiu Mălăele, Răzvan Vasilescu, Constantin Cotimanis, Olga Tudorache și Valentin Uritescu. În
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
prezentată drama proprietarului unui trust de presă (interpretat de Dorel Vișan) în preajma apropierii unor alegeri. Bolnav de cancer, cu mari datorii la bugetul de stat, șantajat de doi asociați și vechi prieteni care intenționează să-l înlăture de la conducerea trustului, magnatul Mircea Moraru își vinde trustul grupului ocult care sprijină partidul aflat pe primul loc în sondaje. Acțiunea filmului se petrece în România de după Revoluția din decembrie 1989, în preajma unor alegeri legislative și prezidențiale. Partidul Liber Democrat a făcut o alianță
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
distribuție și o herghelie. În ultima vreme, afacerile nu mai merg atât de bine, iar trustul a acumulat mari datorii la bugetul de stat, datorii de a căror reeșalonare depinde supraviețuirea trustului sau dimpotrivă falimentul acestuia. Mircea Moraru este un „magnat” apolitic în vârstă de 60 de ani, care s-a îmbogățit neglijându-și propria familie și sacrificând-o pentru a ajunge cât mai sus. Situația sa familială este următoarea: Pe lângă această familie destrămată, Mircea Moraru are o amantă (Manuela Hărăbor
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
de la doctorul Iorgu Baltazar (Valentin Uritescu) că este bolnav incurabil de cancer. Pe măsura apropierii alegerilor, evenimentele se precipită. Deoarece Mircea Moraru refuză șantajul, Nick Moneti (Răzvan Vasilescu) și Ion Velicu (Constantin Cotimanis), cei doi asociați și vechi prieteni ai magnatului, intenționează să-l înlăture pe acesta de la conducerea trustului și să încheie ei afacerea cu Partidul Liber Democrat, aflat pe primul loc în sondaje. În acest scop, ei reușesc să obțină de la Moraru o împuternicire care să le permită să
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
înlăture pe acesta de la conducerea trustului și să încheie ei afacerea cu Partidul Liber Democrat, aflat pe primul loc în sondaje. În acest scop, ei reușesc să obțină de la Moraru o împuternicire care să le permită să-și vândă acțiunile. Magnatul dă astfel impresia că a ieșit din joc, pleacă la vila sa de la munte pentru a-și pune ordine în gânduri și revine tocmai cu prilejul încheierii înțelegerii dintre cei doi parteneri ai săi și grupul ocult care susținea partidul
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
în sondaje, dar dornic să-și apere principiile pe baza cărora și-a construit imperiul media, Mircea Moraru își vinde trustul grupului ocult care-l șantajează. El încearcă să se împace cu sora și cu fiica sa. La finalului filmului, magnatul își dă seama că și-a irosit viața și concluzionează: "„Viața merge înainte și fără noi. Nu-mi pare rău că mor, îmi pare rău că nu m-am priceput să trăiesc.”". În film sunt prezente o serie de tipuri
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
larg, de la stânga la dreapta spectrului politic”. Scenariul s-a dorit, potrivit lui Ficeac, „să fie un manifest al generației mele, care a avut o mulțime de așteptări și cam tot atâtea deziluzii”. De asemenea, regizorul Șerban Marinescu a reliefat că "Magnatul" este „un film de actualitate, o privire a generației mele asupra lucrurilor care s-au întâmplat în acești ani”, neintenționându-se portretizarea unor anumiți oameni politici. Filmul a fost realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, regizorul Șerban Marinescu fiind
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
Șerban Marinescu fiind membru al Colegiului Consultativ al CNC. Post-procesarea video și audio a fost realizată în studioul MDV Audio Studio. Cadrele de la începutul filmului au fost filmate la Mănăstirea Antim, corul bisericii fiind condus de preotul Nicolae Gionu. Filmul "Magnatul" a avut premiera la 12 noiembrie 2004, cu aproape două săptămâni înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale din România, desfășurate simultan la 28 noiembrie 2004. El a fost vizionat de 7.833 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Acest film a fost distins în 2004 cu trei premii ale Uniunii Cineaștilor din România (UCIN): Ana Ularu a primit Premiul pentru interpretare, debut în rol principal feminin - pentru rolurile din filmele "Italiencele", "Magnatul" și "Damen Tango" , Horațiu Mălăele a primit Premiul pentru interpretare, rol principal masculin - pentru rolurile din filmele "Damen Tango" și "Magnatul", iar Răzvan Vasilescu Premiul pentru interpretare, rol secundar masculin - pentru rolul din filmul "Magnatul". Acest film a avut parte
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
România (UCIN): Ana Ularu a primit Premiul pentru interpretare, debut în rol principal feminin - pentru rolurile din filmele "Italiencele", "Magnatul" și "Damen Tango" , Horațiu Mălăele a primit Premiul pentru interpretare, rol principal masculin - pentru rolurile din filmele "Damen Tango" și "Magnatul", iar Răzvan Vasilescu Premiul pentru interpretare, rol secundar masculin - pentru rolul din filmul "Magnatul". Acest film a avut parte de recenzii mixte, în majoritate negative. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„În
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
pentru rolurile din filmele "Italiencele", "Magnatul" și "Damen Tango" , Horațiu Mălăele a primit Premiul pentru interpretare, rol principal masculin - pentru rolurile din filmele "Damen Tango" și "Magnatul", iar Răzvan Vasilescu Premiul pentru interpretare, rol secundar masculin - pentru rolul din filmul "Magnatul". Acest film a avut parte de recenzii mixte, în majoritate negative. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„În perimetrul dramaturgic, al răfuielii cineaștilor cu clasa politică prin filme din ce în ce mai repetabile și conformiste
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
Filmul dă impresia că n-a avut destulă muniție s-ajungă la destinație (marea corupție) sau că a avut, dar n-a putut, căci n-a vrut vreun cine-CNA. În ambele cazuri, e avortat. E cel puțin ciudat că realizatorii „Magnatului” au ales să focalizeze pe „drama” lui Mircea Moraru (Dorel Vișan, lemnos), când personajul-cheie era de la o poștă acela jucat de Horațiu Mălăele (perfect): un Talleyrand de duzină uns cu toate alifiile, eminența cenușie a tuturor matrapazlâcurilor tranziției, tipul canaliei
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
alcătuit din replici scurte, adesea tăioase, dar niciodată vulgare, cadrele filmate cu minuțiozitate și muzica în ton cu drama prezentată. Ea apreciază că filmul evoluează treptat după primele 20-30 de minute de la un film politic către filmul unui destin, al magnatului care, deși a acumulat averi fabuloase, și-a irosit viața. Accentul este pus pe frământările sufletești ale personajului principal, interpretarea lui Dorel Vișan fiind considerată memorabilă.
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
este tuns scurt sau ras în cap. În Mexic este cunoscut sub numele de "Cabellera contra Cabellera". Una dintre cele mai faimoase dispute de acest tip din Statele Unite a avut loc la WrestleMania 23, între patronul WWE Vince McMahon și magnatul american Donald Trump. Un meci de tipul "păr vs. titlu", în care wrestlerul învins fie își pierde titlul, fie este tuns. Un meci de tipul "mască vs. carieră", în care învinsul fie este demascat, fie este forțat să se retragă
Tipuri de meciuri de wrestling () [Corola-website/Science/306618_a_307947]
-
tradițional legat de așezarea Ltava care este menținată în Letopisețul Ipatiev din 1174. Regiunea a aparținut Marelui Ducat al Lituaniei în secolul al XIV-lea. Orașul a trecut sub administrația Poloniei în 1569. În 1648, Poltava a fost ocupat de magnatul ruteno-polonez Jeremi Wiśniowiecki (1612-1651). Poltava a fost garnizoana de bază a unuia dintre cele mai distinse regimente de cazaci. În 1667 orașul a trecut sub stăpânirea Imperiului Rus. În bătălia de la Poltava din 27 iunie /8 iulie 1709, țarul Petru
Poltava () [Corola-website/Science/306786_a_308115]
-
anul 1947 a Turului Franței. Finanțele cotidianului "L'Équipe" nu au strălucit niciodată și ca atare, Goddet a fost nevoit să accepte un sprijin financiar din partea lui Émilion Amaury, a cărui ofertă a ajutat la organizarea Turului în perioada postbelică. Magnatul media, Amaury, a acordat acest ajutor financiar cu condiția ca redactorul său sportiv, Félix Lévitan, să i se alăture lui Goddet în organizarea Turului. Cei doi au conlucrat, Goddet ocupându-se de latura sportivă, iar Lévitan de cea financiară. Lévitan
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
mare și unul dintre statele cele mai populare din Europa, Ioan a devenit regele unei țări devastate de războiele constante care au durat aproape o jumatăte de secol. Trezoreria era aproape goală, iar instanța de judecată avea de oferit puțini magnați puternici, care de multe ori se aliau cu instanțele decât cu statul. Ioan a decis să stabilizeze situația prin forțarea otomanilor să accepte un tratat de pace pentru a pune căpat războaielor constante de la granița de sud. În toamna anului
Ioan al III-lea Sobieski () [Corola-website/Science/303002_a_304331]
-
susținut de trupele suedeze și franceze. Acest pact secret, expus mai târziu, a eșuat, deoarece războiul cu turcii a durat prea mult, timp în care Marele Elector a făcut tratate cu Franța, suedezii au fost respinși, iar prin creșterea opoziție magnaților în Republică, mulți dintre ei erau de partea Marelui Elector. Planul lui Ioan era, de asemenea, de a-l răni pe Michał Pac, hatmanul de Lituania și susținătorul de Brandenburg, care pur și simplu a fugit împreună cu armata sa și
Ioan al III-lea Sobieski () [Corola-website/Science/303002_a_304331]