834 matches
-
antenele lor le percep. Feromoni: ajunge o moleculă la un kilometru cub de aer. Da, în curând o să am pețitori pentru copila mea..." Pețitorii se și iviseră, însă cât de nevolnici! Trecând de ultimul bloc cu patru etaje de până la maidan, cei trei zăriră uimiți, în spatele turnului de plasă neagră} o pictură fantastică. Întreg calcanul casei din fund era acoperit de fluturi. În centru, cu aripile iarăși întinse, fulgerătoare, încremenise marele fluture al femeii din lift. Antenele lui cu măciulii la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu totul altceva: între castelul enorm, stacojiu, al morii Dâmbovița, cu frontoane și creneluri azvârlite spre cer, și marea de acoperișuri și clădiri cubice, gălbui, roze sau în calcio-vecchio a Bucureștiului de dincolo de șosea s-ar fi văzut doar un maidan, poate plin de mormane de șine ruginite de tramvai, sau de prefabricate din beton, sau pur și simplu o mocirlă galbenă, răsfrângând norii galbeni revărsați peste ea... Blocul, foișorul Miliției, lipit de el, aleea Circului și ciuperca lui albastră înconjurate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
încă pentru ani de zile... Herman doarme acum, greu de alcool, în patul meu hașurat de-ntuneric. Abia l-am cărat pîn-aici. Fiindcă acum câteva ore am ieșit să iau puțin aer prin amurgul gros ca păcura. Am traversat încet maidanul plin de carcase de frigidere și arcuri de tapițerie, și sârme de la cofraje, de care m-am tot împiedicat, am privit desenul precis al nuielelor din copaci pe nuanțele catifelate-ale cerului, galben ca urina la orizont, apoi roz și, în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
casele-astea, de fapt, mai mult ca "futelnițe", aduceau acolo femei) și să primească o primă misiune mai deosebită. Existau informații că în tot estul Europei apăruseră trupe ambulante de liber-profesioniști, circari nomazi care se produceau pe la bâlciuri și pe maidanele din marginea cartierelor de locuințe, trupe recalcitrante la încercarea legitimă de centralizare a fenomenului artistic al lumii circului și de punerea sa sub controlul statului, după modelul celebrului Circ Mare din Moscova. Desigur, dansatori pe funii, înghițitori de flăcări și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ființei noastre ar crește de o mie de ori cu fiecare treaptă urcată, în fața următoarei am fi la fel de profani, mărginiți și opaci ca în fața primei trepte suite vreodată. Astfel vom rătăci, pe scara lui Iacob, etern, la periferiile Dumnezeirii, pe maidanele revelației, privind tânjitor spre izvorul de flăcări din depărtare. Pentru că nu poți intra în etern gradual. Minunea nu se dă în pași succesivi. Dincolo de ziduri sânt alte ziduri, și dincolo de ziduri alte ziduri, și minunea e perspectiva nesfârșitelor ziduri înfășurate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
înfiptă-n gingia urbei. Trăsurile ce mișunau pe străzi desfundate lăsau cu-ncetul locul primelor automobile, malacoafele de mătase pline de fundulițe deveneau rochii drepte, cu talia foarte joasă, casele negustorești ornate cu ciubucării și mascaroane se ruinau și pe maidane se ridicau vile cubice, austere ca niște cavouri, printre care treceau tramvaie străvechi. Pe măsură ce-apropiam ochiul de peisajul din lentilă coboram mereu mai adânc în acele lumi, vedeam detalii explodând în gros-planuri, dezvoltând la rândul lor detalii ce
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sucea gâtul după fiecare damă mai cochetă ce-nainta semeț ca o corabie la brațul vreunui ofițer. Trăsura se afundă în mahalaua Hereascăi, luînd-o pe una din ulițele mărginite de ateliere și depozite de cherestea. Ștrengarii înălțau zmee colorate pe maidane pline de mortăciuni. Câini galbeni, aproape fără blană, levitau printre stivele de lemne, lipăiau din bălți ce oglindeau cerul. O fetiță, aceeași care-i șoptise ceva la paradă, când îi întinsese clopoțeii albaștri, stătea pe marginea drumului, nemișcată, cu o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și cu cât dantelele erau mai fine, cu atât vârful era mai ascuțit -, nici când domnii îi înjurau și căutau să-i înșele la plată. Birjele lor, dichisite, spălate proaspăt, cu cai bine țesălați așteptau încă din zori, îngrămădite pe maidanul din fața bisericii Sf. Vineri - Hereasca și pe vechea Cale a Moșilor, colț cu ulița Făinarilor, de unde-o luau, la pas, către Podul Mogoșoaiei. Acolo se-ncrucișau prin fața Capsei, iarna nemaiprididind să care mușteriii către marile restaurante, Frascatti și Sans-Souci, iar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
singură dimineață, a doua zi după ce toți locatarii-au primit hârtia. Nici măcar n-am fost disperați. Am ieșit în fața blocului, ne-am privit alb, ne-am uitat în sus spre etajele lui îmbrăcate cu cerul. Împrejur, pe sute de metri, maidanul se-ntin-dea cu praful de-o palmă, sterp până-n adâncul adâncului lui, copleșit de gunoaie. Am stat tăcuți, jumătate de oră, sub cerul gol și ne-am întors să ne-adunăm boarfele. Ce să-mi adun? O masă, un scaun și-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
prins de-un picior, pe neașteptate, rânjind spre mine din groapa lui, cu ochi încercănați vânăt. Am continuat să țip mult după ce, speriat, mi-a dat drumul, până când o vecină m-a luat și m-a dus acasă. Acolo, pe maidan, între blocul nostru și cele din depărtare, oamenii aduceau uneori diavoli de mare, cum aveam să văd peste ani la muzeul Antipa, de o mărime colosală, cu ochii în vârful a două coarne, cu corpuri ca niște zmee, negre pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fotbal. Era și un fel de cântecel cu "cotoaie", unde totul era să nu spui cuvinte urâte, dar să știi că ele sânt acolo, bine ascunse, și asta să te facă să rîzi: "Nea Mitică e golan,/ Bate mingea pe maidan,/ Ba mai dă pe la cotoaie,/ Ba se scarpină la coa.../ ...na Mița Biciclista/ A căzut și și-a rupt pi.../ ...tpalac într-un copac,/ Mie-mi vine să mă ca.../ ...lule, mănânci ovăz?/ Mie-mi vine să mă bă...", și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
femei amărâte tot mai intrau, sperând că vor avea ce pune pe masa bărbatului și copiilor. Gardul de beton armat al fabricii de mase plastice avea-ntr-un loc o deschidere pe unde pătrundeau și se bifurcau pe un imens maidan șine de cale ferată, ruginite, ieșite de mult din uz. Buruieni, rahați acoperiți cu hârtie de ziar, fiare răsucite îți împiedicau drumul, dar nu-i descurajau pe cei ce se-ndreptau spre târgul de păsări și animale mici. Oamenii-și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
zbîrlite-n cap. Peste toți se rostogoleau norii, cu marginea de jos cenușie și volute de-un alb luminos spre adânc. O lăsară pe Soile să privească, fascinată ca-ntotdeauna, peștii cu voal din micile acvarii, și se-ndreptară spre fundul maidanului, unde muncitorii din fabrică depozitaseră, în vrafuri, table decupate și fiare înecate-n rugină. Un bazinet aproape putred păstra pe fundul lui apă de la cine știe ce ploaie, plină de mormoloci. Acolo era omul cu șoarecii, ținîndu-și pe genunchi cutia în care
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de fluturi, ieșiră din văioagă și căutară ușa gardului de nuiele. Duhoarea și-mpuțiciunea erau afară insuportabile. Înaintau prin mațe cu fecalomi pietrificați, prin vărsături și șuvoaie de urină galbenă, izbiți peste obraji de crengi prăfuite. Abia reușiră să răzbată până la maidanul unde se ținea talciocul, și de unde o recuperară pe Soile, pe care-o găsiră-încremenită în fața aceluiași acvariu. Înghesuiți cu iumea săracă, rufoasă și pământie, traversară piața de legume sub un cer acum mohorât, stând să plouă. Aici se făceau o dată
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lume! Fiecare zorind spre daravelele lui. Stai în intersecție cel puțin un sfert de oră și, o dată scăpat din viermuiala, tramvaiul țâșnește pe Colentina, stradă la fel de-ngustă ca și Moșilor, dar mult mai pustie. Aici casele se mai ivesc printre maidane și depozite doar ca ultimele cioturi de măsea ale unui om bătrân, care le-a mai și-ngălbenit de tutun. Cum intri pe stradă, te trăznește duhoarea de grăsime râncedă de la fabrica de săpun "Stela". Aici se produc singurele două feluri
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de tare, că-ți spui că una-două au să se răstoarne. Bordeie mizerabile, o sifonărie vopsită-n albastru, o casă pe ușa căreia scrie cu litere strâmbe BORȘ, se clatină și ele în ritmul tramvaiului. Când vezi, pe dreapta, după maidanul cu gunoaie și cauciucuri arse, clădirile de cărămidă și poarta de fier a țesătoriei "Donca Simo", știi că trebuie să cobori. O faci la dreapta pe o străduță mult prea meschină pentru uriașul cer de vară de deasupra. Treci de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ca de gelatină. În praf osul și nespus de tristul oraș din Bărăgan, o asemenea casă era exotică asemenea unei păsări-liră care, venită de nicăieri, s-ar fi așezat la mahala, într-un crâng de liliac. Dincolo de ea era un maidan cu un zid rămas în picioare de la vreo casă veche, aproape îngropat în bozii, și dincolo de maidan o școală. Fata se opri în fața casei olandeze, o privi întreagă, dîndu-și capul pe spate (fațada dreaptă și înălțată exagerat depășea cu mult
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
exotică asemenea unei păsări-liră care, venită de nicăieri, s-ar fi așezat la mahala, într-un crâng de liliac. Dincolo de ea era un maidan cu un zid rămas în picioare de la vreo casă veche, aproape îngropat în bozii, și dincolo de maidan o școală. Fata se opri în fața casei olandeze, o privi întreagă, dîndu-și capul pe spate (fațada dreaptă și înălțată exagerat depășea cu mult acoperișul dindărătul ei) și deodată avu sentimentul limpede că se află într-o pictură. Că, exact în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
gonflabilă își arăta acum mușamaua ordinară, iar falusurile de plastic își vădeau la lumina zilei culoarea kaki-gălbuie, dezgustătoare. Manechinele vii ce stătuseră toată noaptea în harnașamentele lor negre se duseseră și ele la culcare. Toată zona era acum un mare maidan, de parcă tot ce-i dăduse viață și-nsuflețire, toată lumina nopții, ar fi venit de la cei câțiva litri de lichid sidefiu vărsați în mii de prezervative, ce acum străbăteau probabil, flotilă nenorocoasă, canalele și scurgerile orașului, licărind acolo ca niște
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
dat din el de care ar fi fost ceva și noi l-am aplaudat! Ce mai la deal la vale? Măgar a fost și merităm să ni se puie șeaua-n spinare în locul lui. Dar șarlatanul ieși din nou la maidan și promise o altă minune, și mai mare. - Acuma, zise el, nu veți vedea nimic mai mult, nimic mai puțin decât un uriaș vestit în toată lumea pe lângă care cei mai mari uriași sânt pitici. Cată să observ însă [că] oricine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un păsăroi singuratic, Peter Schumann, unul dintre marii răzvrătiți ai teatrului lumii veacului XX, își vedea de treabă, îndemnând oamenii să accepte că războiul este o oroare care trebuie eradicată. Mă gândesc adesea la el, mai ales când joc pe maidane sau la metrou. Și, nu știu de ce, dar nu am de loc sentimentul inutilității, așa cum probabil nu l-a avut și nu-l are nici el. Joc pentru că trebuie s-o fac, pentru că trebuie să mă lupt, cu armele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
în pragul unui examen de actorie, unul greu, căci clasa lui Loghin părea a avea scene foarte bine pregătite, iar nouă ne ardea de fotbal, tocmai înființasem un campionat și clasa noastră ajunsese în finală, care se desfășura pe un maidan cam pe unde este acum Complexul Grozăvești. Eram la pauză, ne conduceau ăia de la operatorie cu 2-1 și-l vedem pe Moni venind cu Despina Marcu după el, cărând o ditamai sacoșa cu borcane cu dulceață ca să nu cumva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
piața asta când eram mic. Ședeam în coșul căruței câte o jumătate de zi, până ce se întorcea tata de la treburile lui Atunci, am toată nădejdea în tine. Pot pleca în liniște... Costăchel a tăiat-o de-a dreptul peste un maidan și peste câteva clipe se afla în ușa dughenii. Bună ziua, jupâne! Bine ați venit. Ce doriți? Întâi vreau să te întreb cum de ai scăpat cu prăvălia neatinsă? Am avut noroc. Sunt un amărât de invalid din război, rănit la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și de blocuri aș putea să văd răsărind, munții. Până atunci am să scriu pentru aia mică o poveste cu doi delfini care se iubeau.” Privește În continuare pe fereastră la blocurile sinistre și la ceea ce el a numit grădini. Maidanul chelit de iarbă din spate de la ghenă. Afară, pulimea, ăia, viermii, poleiți În aur se zvârcolesc În epoca cu același nume. TU În ea. Trăind degeaba. În rest, doar un șir lung de ierni, un teribil inventar. Adică, Inventarul iernilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
spui, așa, din senin: „Tată, am luat un patru la germană!” Strângi din dinți și ești doar mândru. Ești totuși unul din pionierii curajoși ai detașamentului tău. Ai dus la școală zece kilograme de fier vechi. Le-ai strâns de pe maidane. Ce frumoase sunt duminicile când ieși cu tata În oraș! Ce frumoasă este lumea! Cum pășește ea Înainte. Cum ești și tu În lumea asta cu tatăl tău ținându-vă de mână. După ce la 1 ianuarie l-au pus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]