2,011 matches
-
au continuat să funcționeze Însă În România până la prăbușirea regimului, dintre cele mai cunoscute fiind Jilava, Gherla sau Aiud. 3. Recrutarea cadrelor Rolul cadrelor superioare de penitenciar În consolidarea orânduirii socialiste a fost extrem de Însemnat. Ca parte a procesului de marginalizare, pedepsire, reeducare a elementelor indezirabile pentru regimul comunist, sistemul penitenciar a fost una dintre instituțiile vitale pentru menținerea regimului și legitimarea sa prin antiteză cu cei care erau Încarcerați. Cu cât erau mai mulți cei Închiși, cu atât pericolul prezent
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
generalii armatei a condus la cooptarea unor cadre militare În interiorul partidului, fără ca această tendință să fie Însă atât de prezentă ca În cazul PRM. Spre deosebire de antireformiștii nostalgici, nucleul dur al elitelor partidului condus de Ion Iliescu se disociaseră, fie prin marginalizare, fie prin dezideologizare, de propaganda regimului din ultimii ani, atitudine care se va confirma după 1990. În acest context, atât PDAR, cât și FSN/PDSR au afirmat o ruptură cu fostul regim ceaușist, evitând Însă deschiderea unei dezbateri despre trecutul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
același timp o funcție a strategiei de a menține baza muncitorească a partidului este o „reparare a excluderii sociale”, prin asigurarea „anumitor fracțiuni ale claselor populare o mobilitate ascendentă”. Un exemplu ar fi trecerea de la „o poziție de excludere sau marginalizare a comuniștilor În câmpul academic la o poziție de dominare și control asupra acestuia” sau accesul la funcții mai importante În economie ori administrație. Cu toate acestea, repararea socială s-a produs necomplementar, mobilitatea accelerată a muncitorilor sau țăranilor manifestându
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să lase partidul În pace. E o situație dificilă pentru un partid care ar fi putut să joace un rol important În schimbarea paradigmei politice În România. Nu l-a jucat, din păcate, continuându-și procesul de degradare și de marginalizare din care eu personal nu cred că va mai putea ieși vreodată. Direcțiile În care merge lumea, Europa trimit la cu totul alte realități și la alt stil de politică decât cel pe care l-au adoptat PNȚCD-iștii după
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
secretarul general al guvernului așa cum o face, este vorba de un avertisment foarte precis. Cred că guvernul Înțelege acest lucru și În final se și ajunge la eliberarea din funcție a lui Șerban Mihăilescu. Mircea Mihăieș: Dar nu și la marginalizarea lui. Vladimir Tismăneanu: Aici există, cum spuneam mai devreme, cumetriile invizibile, Întâlnirile de seară de la Snagov. S-a Întâmplat ca, o dată În viață, să fiu invitat prin prietenul meu Costin Borc să-l văd pe Radu Vasile la această vilă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
arhive și vechi biblioteci, efectuate în condiții extrem de dificile, prin aceasta înțelegând: oprimarea libertății de cercetare și a libertății de expresie; refuzul oricărui sprijin moral și material din partea instituțiilor academice ale statului; respingerea temelor privind contextualizarea europeană a istoriei românești; marginalizarea sau omiterea intenționată a contribuțiilor culturale aparținând grupurilor minoritare sau religioase, respectiv a convergențelor lor cu intelectualitatea laică și bisericească a românilor. Timișoara, 11 aprilie 2006 Victor Neumann Capitolul I TENTAȚIA LUI homo europaeus SENS ȘI MOTIVAȚIE Când mă veți
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și responsabilă a acestuia la procesele democratice și la dezvoltarea instituțiilor democratice; - creșterea coeziunii sociale, ameliorarea discrepanțelor și promovarea unui mediu social bazat pe justiție; - întărirea drepturilor omului și a autonomiei personale ca o contrapondere la creșterea inegalităților globale, a marginalizării și excluderii sociale a unor categorii de persoane. Una dintre investigațiile cele mai serioase cu privire la competențele-cheie a fost întreprinsă sub egida OECD începând cu anul 1997 și continuată inclusiv în 2002. Proiectul DeSeCo (Definition and Selection of Competencies: Theoretical and
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
provocări ale societății contemporane: integrare europeană, globalizare, poluare, democrație, toleranță etc. • „Lecțiile trecutului”: punerea elevilor în situația de a descoperi oameni și locuri care vorbesc despre fapte din trecut și din care trebuie să învățăm: reprimări și crime, discriminări și marginalizări, dar și realizări exemplare, modele de conviețuire, personaje de succes etc. • Centrarea tematică: este dată, așa cum arătam, de cercetarea zonei, ce oferă și pretextul, dar și contextul unei învățări autentice, care ține seama de interesele și experiența anterioară a elevilor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și neutră, „ucenicul pe care Domnul l-a iubit”. Atât studiul lui De Boer, cât și cel al lui Jusino pleacă de la o schemă ideologică apriorică, formulabilă astfel: Maria Magdalena a devenit foarte curând după răstignire victima unui complot machist. Marginalizarea celei mai apropiate și fidele ucenice a lui Isus s-a răsfrânt asupra unei Întregi comunități creștine, care, de teama represaliilor, a trebuit fie să colaboreze cu aripa dominantă, fie să-și camufleze identitatea. Adevăratul mesaj al victimelor s-a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Un deceniu de confruntări soldate cu mai mult de un sfert de milion de morți și trei milioane de refugiați arată Însă măsura În care Europa a eșuat În gestionarea acestei situații 1 (Faucompret, 2001; Meier, 1999). 13.1.2. Marginalizarea Uniunii Europene Formulat pe baza propriei experiențe În domeniul gestionării conflictelor etnice, răspunsul inițial al Comunității Europene (CE) a fost să restrângă problema Încercând să păstreze intact statul iugoslav. Liderii europeni se temeau că sprijinul pentru destrămarea Federației Iugoslave ar
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
scopurile elective și scopurile supreme. Ambele sunt atât „scopuri individuale” sau personale, cât și „scopuri colective”. Este important ca aceste două categorii de scopuri să coincidă. În caz contrar, Între individ și grup vor apărea conflicte, excluderea individului din grup, marginalizarea acestuia etc. Cel care va avea alte „scopuri” sufletești și morale În raport cu cele colective, se va simți frustrat. În multe situații, Întâlnim aceste aspecte În cazul afecțiunilor psihiatrice, În special la bolnavii psihotici, deliranți. Cea mai semnificativă formă În sensul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
individ, care aduc prejudicii altuia sau altora, au la bază natura personalității sale, a Eului său. Incapacitatea de a fi ca ceilalți, creează o ruptură Între agresori și victime. Agresorul este o persoană-limită, care nu-și poate depăși condiția de marginalizare socială, complexele de inferioritate, decât prin acte negative, ostile, orientate către ceilalți. Prin aceste acte agresive se realizează, În mod paradoxal, o repoziționare a raporturilor interumane, prin egalizarea statuturilor indivizilor aflați În conflict. Un asemenea exemplu este dat de confiscarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
agresorul proiectează asupra victimei, la Întâmplare sau premeditat, propriile sale probleme sufletești, morale sau sociale pentru a se elibera. Actul agresiv, prejudiciul, este o formă de descărcare proiectivă, dar, implicit, și de compensare a propriilor probleme (frustrări, carențe, statut de marginalizare, complexe de inferioritate etc.Ă. Acest act moral este de factură pulsional-agresivă și, prin aceasta, el este În mod automat Însoțit de o plăcere perversă a celui care-l comite. Există, În acest tip de acțiuni negative, o formă de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
supraeu imatur. Imoralistul este o persoană frământată și neliniștită. Constrânsă de o conștiință perversă, aceasta trăiește sub presiunea complexelor sale de inferioritate, care o Împiedică de a se simți liberă și capabilă, În interiorul său, de a se autorealiza. Condamnată la marginalizare de către ceilalți se orientează agresiv către aceștia. Lipsit de suportul „modelator-moral” al unui Etos personal, cu un caracter slab (lașă sau agresiv (violentă, imoralistul, În orice situație este incapabil de a se adapta În lume, fiind un pericol pentru ceilalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
adecvate în folosul comunităților locale, pentru consolidarea educației civice, culturale și spirituale, ce se constituie în alternativa de viață sănătoasă, cultivarea abstinenței la consumul de droguri, inclusiv alcool și tutun, încurajarea formării unui climat social care să împiedice stigmatizarea și marginalizarea persoanelor afectate de consumul de droguri. Crearea oportunităților și stimularea participării mass-edia la susținerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor și campaniilor antidrog. Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare a întregii populații pentru dobândirea unei atitudini de toleranță în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de consumul de droguri. Crearea oportunităților și stimularea participării mass-edia la susținerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor și campaniilor antidrog. Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare a întregii populații pentru dobândirea unei atitudini de toleranță în scopul diminuării marginalizării și stigmatizării consumatorilor de droguri, precum și a unei atitudini de responsabilitate în prevenirea consumului. Dezvoltarea unui sistem de evaluare și monitorizare, integrat și individualizat, al copiilor și tinerilor aflați în situații de risc, care să favorizeze procesul de maturizare, integrare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
adresate consumatorilor și consumatorilor dependenți aflați în sistemul de asistență, în afara acestuia sau în penitenciare. Dezvoltarea acțiunilor comunitare și profesionale care să permită accesul la toate grupurile de consumatori de droguri, în scopul creșterii sprijinului acordat acestora și al diminuării marginalizării sociale. Crearea cadrului organizatoric și de reglementări necesare asigurării vigilenței epidemiologice. Dezvoltarea și îmbunătățirea cadrului de formare profesională de bază, specializată și continuă a profesioniștilor care lucrează în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri. B. Asistența medicală, psihologică, socială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de risc și a cauzelor care au generat starea de nevoie/dificultate sau au pus viața și dezvoltarea copilului în pericol; - în domeniul protecției persoanelor adulte: facilitarea accesului la servicii specializate pentru îndepărtarea factorilor de risc ce pot conduce la marginalizare/excluziune socială. Asistenții sociali din cadrul serviciului public de asistență socială au rolul de a informa și consilia persoanele adulte pentru a face față problemelor generate de schimbările sociale, precum și de a facilita accesul acestora la diferite servicii specializate sau prestații
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
integrarea interpersonală” (Berghman, 1996). Excluziunea socială se referă cu precădere la o situație de eșec privind realizarea deplină a drepturilor cetățenești, datorită unor cauze structurale de natură socioeconomică, dar și unor cauze de natură individuală. Noua perspectivă de abordare a marginalizării sociale se concentrează pe procesul de excluziune/incluziune, spre deosebire de perspectiva sărăciei care este preponderent statică și se concentrează pe rezultatul unor procese economice greu modificabile. Pentru a corecta perspectiva statică prezentă în abordarea tematicii sărăciei, Bruto da Costa (1994) propune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
astfel de exemplu). Dimensiuni și perspective de abordare. Obiectivele studiului În acest studiu vom concentra analiza pe principalele surse și forme de manifestare ale excluziunii sociale în societatea românească și a grupurilor sociale aflate în condiții de risc ridicat de marginalizare. • Obiectivul 1 - identificarea principalelor tipuri și surse de excluziune socială: - excluziunea economică: a) de la venituri primare; b) de la transferuri sociale; - excluziunea de la educație: participare școlară/abandon școlar la diferite niveluri, pe medii rezidențiale și grupuri sociale; - excluziunea de la serviciile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
neașteptate, a amplificat enorm procesele de dezagregare socială, care atinseseră deja un nivel dincolo de suportabilitate în regimul comunist. Căderea economică, deficitul de politică socială și procesele ample de dezagregare socială sunt factorii responsabili de explozia sărăciei și accentuarea proceselor de marginalizare și excluziune socială. Căderea economiei. Strategia de restructurare a sistemului economic, dublată de condițiile particulare defavorabile (structura economică moștenită și dezagregarea relațiilor economice internaționale), a dus la o cădere dramatică a economiei. Căderea a avut loc în două etape (tabelul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
care preiau persoane cu probleme sociale din familie și comunitate, pe o perioadă de timp limitată, pe un drum, adesea, fără întoarcere la o viață normală. • Focalizare defectuoasă. Segmentele sociale aflate în situațiile cele mai dificile - sărăcie extremă, excluziune și marginalizare socială cronică - au fost cel mai puțin acoperite în termeni de suport social, atât financiar, cât și în servicii sociale. Acest lucru a avut drept rezultate creșterea și consolidarea unui segment de populație care trăiește în condiții de sărăcie extremă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Majoritatea locurilor nu au fost însă ocupate, numărul de solicitări fiind deocamdată redus. Programul „Educația - a doua șansă” a fost inițiat de Ministerul Educației și Cercetării și Centrul Educația 2000+ și este un proiect experimental de recuperare școlară în vederea combaterii marginalizării și excluderii sociale și profesionale ale tinerilor care nu au finalizat învățământul obligatoriu și nu au dobândit competențele minime necesare ocupării unui loc de muncă. Scopul este sprijinirea acestor tineri cu vârsta între 14 și 25 ani pentru completarea educației
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
tinerilor pe piața muncii (facilități la angajare pentru absolvenții de liceu și facultate, burse ale locurilor de muncă pentru tineri, cursuri de calificare oferite gratuit etc.) au contribuit în ultima vreme la reducerea șomajului în rândul tinerilor (Legea privind combaterea marginalizării sociale, nr. 116/2001), dar categoria foarte vulnerabilă acum este a celor aflați în preajma vârstei de pensionare. Munca la negru. Munca în economia subterană/neagră reprezintă în ultimii ani o constantă în activitatea unui segment important al populației active. Factorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
prevenirea masivă a creșterii numărului de consumatori. Excluziunea socială a persoanelor consumatoare de droguri este foarte greu de resorbit. Mai mult decât atât, sentimentul de insecuritate al nonconsumatorilor vizavi de potențialele acte violente ale consumatorilor împinge la reacții masive de marginalizare și excluziune și refuz de suport al acestora în vederea recuperării. Într-o cercetare realizată în octombrie 2001 (FSD, 2001), 18% dintre respondenți au afirmat că au văzut pe stradă/în vecinătatea locuinței consumatori de droguri, în București ponderea lor fiind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]