1,659 matches
-
episcop vicar a starețului VENIAMIN, propunere cu care a fost de acord și tovarășul Prim-secretar al Comitetului județean P.C.R. Buzău. Aflându-se despre eventuala numire a sus-numitului în funcția respectivă, episcopul Buzăului ANTIM ANGELESCU a intervenit pe lângă Patriarhul JUSTINIAN MARINA ca acesta să nu fie de acord cu numirea lui VENIAMIN ca episcop vicar, prezentând alte trei propuneri în persoane numiților MOTOC GHEORGHE, vicar administrativ la episcopia Galațiului, MAREȘ IOAN, preot din Bacău, și PIMEN ZAINEA, stareț la mânăstirea „Sf.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de al treilea exil. A fost iertat în 1457, dar anunțul privind amnistierea să a ajuns cu o zi după moartea lui, care survenise în exil. Tatăl său, îndureratul Doge, a murit 7 luni mai tarziu. Soția Dogelui Francesco Foscari, Marină Neni (mama lui Jacopo), a refuzat să permită înhumarea corpului defunctului de către Republică Venețiana pe motivul că același stat a provocat atâtea nedreptăți familiei sale, încât nu avea dreptul moral să se ocupe de înmormântare și a declarat că va
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Aldo Sisillo Florida Grand Opera Eglise Gutierrez, Stephen Costello, Luis LedesmaPremiere Opera 2009 Marco Armiliato Wiener StaatsoperAnna Netrebko, Joseph Calleja, Vladimir Stoyanovlive-rare-opera 2009 Paolo Arrivabeni Opéra Royal de Wallonie-Cinzia Forțe, Saimir Pirgu, Giovanni MeoniDynamic 2009 Paolo Carignani Nederlands Philharmonisch Orkest Marină Poplavskaya, Ismael Jordi, Andrezej Dobber Celestial Audio 2009 Gianandrea NosedaTeatro Regio di TorinoElena Mosuc, Francesco Meli, Carlos ÁlvarezPremiere Opera 2009 Donald RunniclesSan Francisco OperaAnna Netrebko, Charles Castronovo, Dwayne CroftPremiere Opera Topul primelor 5 înregistrări conform opiniei criticilor muzicali 1. 1955
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
EMI Classics 1992 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Bernard Heitnik Galina Gorchakova, Olga Borodina, Dmitry Horostovski, Roberto Scandiuzzi, Robert Loyd Orchestră of the Royal Opera House, Covent Garden 1997 Philips 381 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Antonio Pappano Rolando Villazón, Marină Poplavskaya, Sonia Ganassi, Simon Keenlyside, Ferruccio Furlanetto, Eric Halfvarson Royal Opera House Orchestră and Chorus DVD EMI Classic 2008 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Versiunea în 5 acte: actul I în Franța, celelalte acte în Spania; Versiunea în 4 acte: Spania
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ROMÂNIA Carmen-Ecaterina CIOBACA Lucian Blaga et șes versions en français : figures de style et traduction Editură Junimea Iași 2015 Le présent travail représente la thèse de doctorat de l'auteur, élaborée en cotutelle, sous la direction de Madame le professeur Marină Mureșanu de l'Université " Alexandru Ioan Cuza " de Iași, Roumanie, et de Monsieur le professeur Jean Peeters, de l'Universite de Bretagne-Sud de Lorient, France. La thèse a reçu en juillet 2012 la mention " très honorable avec leș félicitations du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
véritable mode et obligation du moment. " 1101 V. André Martinet, Elemente de lingvistică generală, Editura Științifică, București, 1970 ; Tzvetan Todorov, Poetica. Gramatică Decameronului, Editura Univers, București, 1975. 1102 V. Paul Miclău, Signes poétiques, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983. Selon Marină Mureșanu Ionescu, cet ouvrage était déjà annoncé par son activité de linguiste, pédagogue et traducteur de poésie : " Par ailleurs, le livre est aussi un bilan personnel de l'auteur, qui se relève ici dans leș trois hypostases : le linguiste, connu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
al sensibilității citadine, R, 1976, 3; Laurențiu Ulici, Rece și cald, RL, 1982, 41; Eugen Simion, Lecția de melancolie, RL, 1982, 49; Constantin M. Popa, „Călătorii de recunoaștere”, R, 1983, 1; Voicu Bugariu, „Călătorii de recunoaștere”, LCF, 1983, 15; Victor Marina, „Călătorii de recunoaștere”, ARG, 1983, 4; Bucur Demetrian, Poemul ca pasărea Phoenix, R, 1995, 11-12; Mircea Bârsilă, Ioana Dinulescu sau proba dedublării, „Calende”, 1997, 3-4; Al. Cistelecan, Ioana Dinulescu, în Dicț. scriit. rom., II, 101-102; Geo Vasile, Sarcasm pedepsitor, RL
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
devine clasică prin exemplaritatea construcției și conturarea pregnantă a caracterelor, iar ciclul de așa-zise „scrisori” (Negru pe alb) instaurează la noi genul epistolar, de origine clasică. Aspecte de c. include și poezia lui Dimitrie Bolintineanu: în pastorale, bunăoară (San Marina, ciclul Macedonele), și în epopeea neterminată Traianida. Integral clasică e opera literară a lui Gh. Asachi. O poziție singulară înscrie Țiganiada lui I. Budai-Deleanu, anterioară începuturilor romantismului, dar publicată abia în al optulea deceniu al secolului al XIX-lea. Este
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
John Keats, John Milton, Byron), americană (W. C. Williams, Carl Sandburg), latino-americană (José Hernández, O. R. Castillo, Pablo Neruda, José Martí, Ernesto Sábato), franceza (Pierre Corneille), germană (Goethe, Wieland), italiană (Torquato Tasso, G. Basile, Corrado Alvaro), portugheză (Camões), rusă (Andrei Tvardovski, Marină Țvetaeva, E. Baratânski), spaniolă (Quevedo, Tirso de Molina, Lope de Vega), indiană și africană. Pentru omul-computer, cum a fost denumit, cunoscător al nuanțelor limbii în care a tradus și al limbilor din care a tradus, „fidelitatea față de original nu însemnă
COVACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
liberat, pref. Ovidiu Drimba, București, 1969; Ț. S. Eliot, Poeme, pref. Nichita Stănescu, București, 1970; Don Francisco de Quevedo y Villegas, Don Pablos Buscón și alte povestiri, pref. Cornel Mihai Ionescu, București, 1970, Versuri, pref. Cornel Mihai Ionescu, București, 1970; Marină Țvetaeva, Poezii, pref. A. E. Baconsky, București, 1970 (în colaborare cu Ioan Covaci); W.C. Williams, Poeme, pref. Petru Popescu, București, 1971; Corrado Alvaro, Întâlniri în dragoste, I-II, București, 1971; Guillermo Diaz-Plaja, Federico García Lorca. Opera lui și influența ei
COVACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
de la Pintilii - Panteleemon) ung. Petoe (Porphyraios, de purpură) ung. Peter 315 {EminescuOpXIII 316} Pelagia Parasca Paraschiva Rafila Spiridon Sofron Sofrona Zamfira Sema Tifor Tanasia Trifan Titiana Telentie Trif Tira, Tirila Titian Tiim Usztina Villa Vîrtan Vasilică Zenobia (pelagia marina, ergo Marina) ung. Panna (Paraskeve, pregătire" sf. Vineri), ung. Piroșca (Rosa) (item Paraskeve) ung. Piroșka (Rachela, nume biblic) ung. Rosza (Speiridion) ung. Simon (sophron, înțelept) ung. Szombor (sophronia gr. înțelepciune) ung. Sara (de la Sappheiros, Zamfir, piatră nestimată albastră) ung. Samu (Xenia, peregrina
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
recuzând alternativa, dar numai în favoarea lui. Pentru că el descoperă un al treilea fel de viață care recuză opoziția dintre plăcere și reflecție și presupune amestecul celor două, apoi își mărturisește preferința pentru această opțiune, lăsându-l pe Protarh să se marineze în expectativă, înainte de a constata ralierea lui cu arme și bagaje. Formularea acestei alternative îl constrânge pe filosoful hedonist să apere teza unei vieți de plăceri care exclude orice reflecție - capcană eficace și reductabilă, în care adversarul său, evident, cade
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-lea vizitează România În 1999. Revenind la istoria BOR sub comunism, Mihai Ungheanu spune că „instituția creștină” a fost o „miză politică de prim ordin pentru cei care voiau să asigure stabilitatea și siguranța RPR” (p. 26), iar patriarhul Justinian Marina „un organizator al rezistenței În cadrul BOR” (p. 27). De aceea, Securitatea a urmărit permanent: structura și organizarea BOR; dimensiunea rețelei de mănăstiri și schituri; numirile de ierarhi și manifestarea acestora; cîștigarea de simpatizanți și agenți; racolarea de informatori În interiorul structurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe Dumitru Stăniloae Îl lega o prietenie trainică de episcopul Nicolae Popovici, „un caracter integru și de mare curaj, pe care mai tîrziu unii și alții l-au ponegrit pe nedrept” (p. 40). „De la Început - susține autoarea -, el [patriarhul Justinian Marina, n.n.] a arătat tatei o răceală, aș spune chiar antipatie, care nu este ușor de explicat. E adevărat, tata fusese prieten și coleg de studii cu episcopul Nicolae Popovici de la Oradea, un om cultivat, doctor În teologie, care avusese nefericita
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și coleg de studii cu episcopul Nicolae Popovici de la Oradea, un om cultivat, doctor În teologie, care avusese nefericita inspirație să candideze și el [În anul 1947, n.n.] la tronul mitropolitan de la Iași” (p. 166). Pe lîngă rezerva patriarhului Justinian Marina, Dumitru Stăniloae s-a confruntat și cu invidiile și răutățile unor colegi profesori de la Academia Teologică din Sibiu și de la Institutul Teologic de grad universitar din București (pp. 156-157, p. 160 și 184). Documentele organelor represive referitoare la procesul „Rugului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
s-au produs atunci cînd reținerile americane erau evidente; britanicii credeau că trebuie făcut ceva pînă nu e prea tîrziu. Acordul Churchill-Stalin, octombrie 1944, a fost, scrie Burger, expresia realismului, dar și a slăbiciunii Marii Britanii. Americanii (Departamentul de Stat și Marina) și-au arătat În cursul anului 1944 dezinteresul față de România, pe care o considerau a ține de competența Rusiei. Reprezentanții oficiali (militari și diplomatici) ai SUA nu au ajuns la București imediat după lovitura de stat de la 23 august 1944
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Haralambie Chircă, unde actul este publicat în transcriere slavonă și traducere românească, după originalul păstrat la Muzeul din Suceava, dar nu se spune nimic despre decorul actului sau despre portretul votiv. Astfel că au mai trecut 20 de ani, până când Marina Ileana Sabados a comentat miniaturile cu care a fost împodobită această „carte“ domnească 9. • Călători străini despre Țările Române, vol. VI, îngrijit de M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru și Mustafa Ali Mehmet, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 54. • G.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Paul Mihailovici, în Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. I, Acte interne (1408-1660), ed. de Ioan Caproșu și Petronel Zahariuc, Iași, 1999, p. 531-534, nr. 482. din veacul al XVII-lea despre ritualul încoronării și portul coroanei 23. Marina Ileana Sabados a afirmat că portul coroanei a reprezentat un act de curaj într-o vreme în care stăpânirea otomană devenise din cale afară de apăsătoare, „cu atât mai mult cu cât portretul astfel reprezentat se înfățișa pe un hrisov solemn
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
demult exprimată, că vremea lui Miron Barnovschi formează o epocă artistică de sine-stătătoare32 în arta medievală românească. • G. Balș, Bisericile moldovenești din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea, București, 1933, p. 93. • Ibidem. • N. Grigoraș, op. cit., p. 307; Marina Ileana Sabados, Un document cu portretul voievodului Miron Barnovschi, p. 8. • Un document cu portretul voievodului Miron Barnovschi, p. 257-258. • Vasile Drăguț, O epocă artistică uitată: epoca lui Miron Barnovschi, în BMI, nr. 1, 1973, p. 15-24. Fig. 1 Fig
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și noile politici educative Transformările din viața Bisericii ortodoxe survenite după 1948, o dată cu instalarea definitivă a comuniștilor la putere, au fost analizate în ședința de deschidere a Adunării Naționale Bisericești din 6 iunie 1949, cu prilejul omagiului adus patriarhului Justinian Marina. În fapt, discursul festiv ținut chiar de înaltul prelat al Bisericii a fost o dare de seamă a transformărilor care avuseseră loc în viața confesiunii ortodoxe ca urmare a instituirii de către guvernul comunist a unei noi politici religioase, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
poezii, schițe, povestiri, cronici și articole de istorie literară, romane în foileton. Aici au publicat majoritatea scriitorilor români din Banatul iugloslav: Radu Flora, Florica Ștefan, Ion Bălan, Mihai Avramescu, Aurel Trifu, Ion Marcoviceanu, Cornel Bălică, Miodrag Miloș, Slavco Almăjan, Felicia Marina, Costa Toader, Petre Cârdu, Pavel Gătăianțu, Nicu Ciobanu ș.a. Importantă este prezența scriitorilor din România, de la cei clasici (Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici) la cei moderni (Sadoveanu, Rebreanu, Goga, Eftimiu, Pillat, Barbu, Blaga) și, îndeosebi, la cei contemporani (G. Călinescu, Gellu
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
dintre strămoșii săi, memorandist și martir al neamului, se înscrie în linia romanului având drept temă societatea tradițională ardelenească, reprezentat de Ioan Slavici sau de Liviu Rebreanu. Cunoaștere de noapte revine la tema crizei existențiale, provocată în conștiința personajului Ion Marina, „înalt funcționar într-un minister cheie”, de moartea iminentă a soției sale. Și de data aceasta efortul scriitorului se îndreaptă în direcția reconstituirii, pas cu pas, a proceselor mentale care au generat anumite gesturi sau atitudini, în încercarea de definire
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
efigiile poloneze de tip „sarmatic”, bogate, somputoase, tinzând către monumental le erau familiare. Broderiile care ne oferă portrete de femei - epitafuri, epitrahile, dvere -, piese bogate și dăruite lăcașurilor de cult, dovedesc existența unor meșteri abilitați în realizarea cartoanelor utilizate. Doamna Marina, soția lui Alexandru cel Bun, cu chipul brodat pe epitrahilul de sărbători dăruit de Voievod, Maria Voichița de pe epitrahilul de la Mănăstirea Dobrovăț (cam de prin anul 1504), Doamna Despina cu fiicele sale Stana, Ruxandra și Anghelina, cu chipurile cusute pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o scufie apuseană, a fost repictat în anul 1829) ori aflate pe obiecte de mult dispărute (ca acel epitrahil - l-am pomenit deja - de la Mănăstirea Bistrița, păstrat o vreme la Staraia Ladoga, în Rusia, unde era brodat și portretul Doamnei Marina, soția de atunci a lui Alexandru cel Bun, având pe cap o scufie cu pene - și cheaghina Maria, sora lui Ștefan cel Mare și soție a hatmanului Șendrea, are pe cap, în tabloul votiv de la Dolheștii Mari o pălărie cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
PAPADIMA, Ovidiu (23.VI.1909, Sinoe, j. Constanța - 26.V.1996, București), critic și istoric literar, folclorist. Este fiul Silviei Papadima (n. Balteș), învățătoare, originară din zona Sibiului, și al lui Nicolae Papadima, de loc din San Marina, preot și profesor. Face școala primară în diferite localități din Moldova (Negrești, Chișinău, 1917-1921), frecventează Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș (1921-1928) și urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1928-1931). Își pregătește doctoratul în Germania (1937-1940
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]