902 matches
-
parte de grija pentru perpetuarea liniilor de familie, patriarhii și regii Israelului au practicat poligamia; bărbații proasp]ț c]s]toriți erau scutiți de serviciul militar timp de un an astfel încât cuplul s] se poat] bucură de binecuvânt]rile sexului marital; erau permise c]s]toriile în levirat, în care o v]duv] f]r] copii putea fi l]sat] ins]rcinat] de c]tre fratele b]rbatului, copilul rezultat din aceast] unire fiind privit drept urmaș al decedatului. Spre deosebire de dualismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este însoțit de dragoste și intimitate. Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a împ]rt]sirii reciproce a celor mai l]untrice gânduri. Dragostea și intimitatea, deși în general sunt componente ale c]s]toriilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe bazele netransmisibile ale capitalismului: câștigul privat. Deoarece femeile burgheze erau excluse într-o societate capitalist] de la activitatea în sfera public], acestea erau constrânse s] se lege financiar de b]rbat. Atașamentul emoțional și personal aparent în joc în cadrul sexului marital se reduce în fapt la o serie de interacțiuni comerciale în care este vorba despre beneficii contractuale reciproce importante. În consecinț], retorica produselor p]trunde chiar si in sanctitatea vieții interioare, private a familiei capitaliste. Aici, Engels contrazice argumentul creștin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
torit] perspectivele erau într-adev]r sumbre. În același timp întrucât femeile deveneau tot mai dependente de b]rbați atât practic, cât și material, secolul al XVIII-lea a marcat începutul unei idealiz]ri a vietii de familie și a statutului marital, care a r]mas important de-a lungul secolului al XIX-lea. O viziune sentimental] a soției și a mamei supuse, dar virtuoase și idealizate, ale c]rei virtuți feminine defineau și puneau temelia sferei „private” a vietii familiale, a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altul care se referă la vârstele adulte mijlocii. 3.3.2. Tinerețea (24/25-35 de ani)tc "3.3.2. Tinerețea (24/25‑35 de ani)" Tinerețea este vârsta unei detente remarcabile, când, de regulă, toate subidentitățile persoanei (socială, profesională, maritală și parentală) se cristalizează promițător. Având în vedere viteza formidabilă de rotație a societății, precum și multiplele provocări ale vieții moderne, tânărul adult trebuie să probeze o bună capacitate adaptativă, pentru a face față frecventelor schimbări cu care se confruntă și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alt eveniment crucial, ce definește, adeseori, vârsta tinereții, generând multiple consecințe atât asupra cuplului, cât și a fiecărui partener. Ne plasăm în descendența ideativă propusă de Mucchielli (1974), care vorbește despre existența unui număr de patru faze în evoluția cuplului marital: cea a „lunii de miere” (de la câteva săptămâni la aproximativ un an); a existenței conjugal angajate (care vizează o perioadă cuprinsă între cinci și șapte ani, când în mariajul respectiv nu au apărut încă copiii); a căutării stabilității și organizării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Putem observa că nașterea copiilor corespunde cu cea de-a treia etapă, când, de fapt, cuplul devine o familie în adevăratul sens al cuvântului. Există opinii conform cărora, concomitent cu apariția primului copil, asistăm la o diminuare constantă a satisfacției maritale (Reibstein și Richards, apud Birch, 2000). Alți autori vehiculează ideea unui traseu fluctuant al satisfacției conjugale, care scade până când copilul atinge vârsta preșcolară, crește puțin până la debutul școlarității, descrește considerabil în adolescență, apoi se angajează pe un versant evident ascendent
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
altul care se referă la vârstele adulte mijlocii. 3.3.2. Tinerețea (24/25-35 de ani)tc "3.3.2. Tinerețea (24/25‑35 de ani)" Tinerețea este vârsta unei detente remarcabile, când, de regulă, toate subidentitățile persoanei (socială, profesională, maritală și parentală) se cristalizează promițător. Având în vedere viteza formidabilă de rotație a societății, precum și multiplele provocări ale vieții moderne, tânărul adult trebuie să probeze o bună capacitate adaptativă, pentru a face față frecventelor schimbări cu care se confruntă și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alt eveniment crucial, ce definește, adeseori, vârsta tinereții, generând multiple consecințe atât asupra cuplului, cât și a fiecărui partener. Ne plasăm în descendența ideativă propusă de Mucchielli (1974), care vorbește despre existența unui număr de patru faze în evoluția cuplului marital: cea a „lunii de miere” (de la câteva săptămâni la aproximativ un an); a existenței conjugal angajate (care vizează o perioadă cuprinsă între cinci și șapte ani, când în mariajul respectiv nu au apărut încă copiii); a căutării stabilității și organizării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Putem observa că nașterea copiilor corespunde cu cea de-a treia etapă, când, de fapt, cuplul devine o familie în adevăratul sens al cuvântului. Există opinii conform cărora, concomitent cu apariția primului copil, asistăm la o diminuare constantă a satisfacției maritale (Reibstein și Richards, apud Birch, 2000). Alți autori vehiculează ideea unui traseu fluctuant al satisfacției conjugale, care scade până când copilul atinge vârsta preșcolară, crește puțin până la debutul școlarității, descrește considerabil în adolescență, apoi se angajează pe un versant evident ascendent
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Înghite rămânând gravidă imediat. Când vine Împăratul de la vânătoare, o găsește În situația mult dorită. Nou-născutul capătă numele Busuioc Verde-nflorit. Busuiocul este considerat un afrodiziac cu proprietăți fecundatoare, fertilizante și apotropaice; este prezent În toate practicile magice cu finalitate maritală. Într-o ultimă subclasă am inclus textele unde apar floarea, buruienile, un fir de iarbă, bobul de mazăre ori de fasole, ca elemente fertilizatoare. Fecioru babei, Măzărel este zămislit de către o babă de 80 de ani, În urma Înghițirii unui bob
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să se Întâmple un lucru, nu se Întâmplă. Și vremea asta Îi vine românului de timpuriu, pentru că Însuratul de tânăr și mâncarea de dimineață sunt de samă. În majoritatea narațiunilor populare despre căsătorie, ursitulursita, numele sub care este desemnată perechea maritală, materializează În gradul cel mai Înalt ideea intervenției destinului. Pe lângă funcția estetică proprie narațiunii, există În aceste condiții și o funcție de corijare, de raționalizare a realității, așa cum se Întâmplă, În alt plan, și cu proza cultă, cu ficțiunea romanescă. Asta
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a văzut-o, i-a pus o coroană de busuioc pe cap și i-a spus: de-amu eu sunt al tău și tu ești a mea. Busuiocul consfințește În acest caz alegerea făcută. Pentru cei tineri, preocupați de Împlinirea maritală, busuiocul este planta Învestită cu rolul ritual cel mai pregnant. Este cu atât mai accentuată funcția lui premaritală, cu cât folosirea În acest sens apare prefigurată Încă de la vârsta primei copilării. În măsura În care are obiceiurile de la naștere arată preocuparea Împlinirii viitoarei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
jocul. Interdicțiile care vizează Întâlnirea cu aceste personaje sunt numeroase. La o acțiune malefică declanșată pe cale auditivă se răspunde cu aceeași monedă: dacă ielele sunt numai sunet, cel care le Întâlnește trebuie să le răspundă prin tăcere deplină. Problema destinului marital capătă, În snoave, culori burlești și se bazează pe nuclee de multe ori comice. Noțiunea de destin se degradează În consecință. Pepelea a fost un om frumos și isteț, iar cuiul lui Pepelea era cuiul de lemn bătut În părete1e
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de exemplu, situația mamelor singure, șomajul și impactul său asupra situației sociale a celor afectați, opiniile studenților cu privire la îmbunătățirea evaluării etc.). Ca și populația vizată în cadrul cercetării, focus-grupul poate fi organizat în funcție de diferite caracteristici: vîrstă, status socio-economic, gen, vîrstă, statut marital. Există cercetări pentru care sînt necesare trei-patru focus grupuri sau trei-patru sesiuni (întîlniri) cu același focus-grup. Focus-grupul nu se poate constitui prin procedee clasice de eșantionare, pentru c. numărul participanților este prea mic. Sînt importante însă următoarele aspecte în alegerea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
copii. Cauze și soluții Așa cum am văzut, ultimele decenii au adus numeroase schimbări în structura și valorile familiei. . Stresul, alienarea socială și personală a părinților, însoțite uneori de comportamente aberante (consum de alcool, abandonarea familiei, violență casnică etc.) afectează armonia maritală a părinților, mergând până la destrămarea familiei. Copilul este cel mai sensibil la modificările comportamentului familial, toate aceste neînțelegeri și probleme care pot apărea în cadrul familiei, între membrii acesteia, ducând la crearea unui cadru necorespunzător de dezvoltare a copilului. Mulți din
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Statutul copiilor pare să evolueze la mare distanță de idealurile etice sau sentimentale moderne, îndeosebi în societățile vânătorești complexe: escaladarea complexității și ierarhiei sociale pare să susțină tendința către obiectualizarea copiilor, deveniți un capital prețuit în jocurile prestigiului și alianțelor maritale; apartenența la elită aduce, în același timp, o degrevare parțială de sarcinile subzistenței cotidiene, dar și o educație atentă și ritualuri de inițiere severe (Owens & Hayden 1997). Ca trăsătură generală, se poate afirma că modul de raportare la lumea naturală
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
viață agropastoral (cf. Knight 2008). Turma, pământul, proprietatea, inclusiv asupra muncii (curente sau investite în trecut), devin repere esențiale. Ele apar practic inevitabil însoțite de o creștere vădită și chiar de o exacerbare a importanței paternității și patriliniarității, a fidelității maritale a femeilor etc. footnote> instituite în Holocen și structurii ideologice indo-europene, respectiv iudeo-creștine, decât realităților raportate pentru comunitățile de vânători și culegători. Ea mizează uriaș pe ideea unei diferențieri fundamentale și ocazional belicoase între bărbat și femeie. Omul etern își
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cardiace sunt mai frecvent sedentare și fumătoare, prezentând o aderență scăzută la tratament [14 17]. Factorii emoționali Anxietatea reprezintă un factor independent moderat pentru apariția cardiopatiei ischemice și a mortalității cardiovasculare, atât la femei, cât și la bărbați [18]. Stresul marital a fost asociat, într-un studiu efectuat femeilor din Scandinavia, cu progresia leziunilor coronariene cuantificate prin angiografie [19]. Invers, o căsnicie fericită la femei se asociază cu mai puține leziuni aterosclerotice carotidiene și cu o progresie lentă a acestora (măsurate
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
domeniu a arătat că personalitatea soților asemănători se modifică mai puțin, de-a lungul unei decade, comparativ cu cea a soților mai puțin asemănători. De asemenea,soții asemănători au și mai multe puncte comune în activitatea lor, mai puține conflicte maritale și o satisfacție maritală mai accentuată. Modelele maladaptative de personalitate pot fi și ele, susținute de-a lungul vieții prin procesele caracteristice interacțiunii personalităte-mediu. Acestea produc consecințe cumulative-personalitatea timpurie a individului selectează și îl direcționează către trasee particulare în viață
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
personalitatea soților asemănători se modifică mai puțin, de-a lungul unei decade, comparativ cu cea a soților mai puțin asemănători. De asemenea,soții asemănători au și mai multe puncte comune în activitatea lor, mai puține conflicte maritale și o satisfacție maritală mai accentuată. Modelele maladaptative de personalitate pot fi și ele, susținute de-a lungul vieții prin procesele caracteristice interacțiunii personalităte-mediu. Acestea produc consecințe cumulative-personalitatea timpurie a individului selectează și îl direcționează către trasee particulare în viață. Acestea produc consecințe contemporane-personalitatea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
tablouri cu acest titlu între 1893-1910, cel mai celebru se află la Galeria Națională a Norvegiei). Dintre acestea, creația artistului norvegian - manifest al artei expresioniste - revine în dialogul-cadru al narațiunii de șase ori: a. La întrebarea doctorului despre situația ei maritală, Ioana răspunde uitându-se la tabloul lui Munch și lăsându-se atrasă în vârtejul culorilor sale: - Îmi vine greu să cred că nu aveți pe nimeni. Nu sunteți căsătorită? Ioana îl privi disperată de parcă ar fi vrut să îl roage
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
școală. Obiective generale de intervenție: stabilirea unei relații bune institutor-elev; îmbunătățirea stimei de sine a elevului; îmbunătățirea performanțelor școlare și a implicării elevului la ore. Intervenții: Se impun măsuri la nivelele: - La nivel familial: discuții cu părinții, recomandarea unui consilier marital sau a unui terapeut pentru gestionarea relației dintre părinți și dintre tată și copil, cu supravegherea asistentului social pentru a împiedica pedepsele fizice și orice fel de abuz asupra elevului. Se va valorifica din plin aportul bunicii materne la starea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de celălalt. Astfel, granița dintre sistemul executiv și cel al copiilor poate fi serios afectată. Este nevoie de o linie fermă de demarcație între cele două subgrupuri în scopul realizării eficiente a îndrumării părintești. Disfuncțiile apar în familie atunci când legătura maritală nu este cea primarăsursa loialității, angajării, alianței și a obiectelor comune. în lipsa acestui tip de legătură, nu poate fi construită o strategie parentală unitară. Dacă alianța parentală lipsește, copiii pot fi introduși în conflictul marital sau se pot alia cu
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
apar în familie atunci când legătura maritală nu este cea primarăsursa loialității, angajării, alianței și a obiectelor comune. în lipsa acestui tip de legătură, nu poate fi construită o strategie parentală unitară. Dacă alianța parentală lipsește, copiii pot fi introduși în conflictul marital sau se pot alia cu unul din părinți, spre propriul beneficiu. De altfel, chiar și atunci când această alianță există, unii copii sunt tentați să o pună la încercare.
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]