KorAP: Find »[drukola/base=marxist-leninist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...29 >

711 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

principiile unei estetici metafizice idealiste, nu putea furniza nici un fel de teorii precise pentru analiză. Cronica literară Însăși nu se compunea decât dintr-o Însăilare eclectică de impresii, desigur cu pretenții de principialitate. (Ă). Teoria revoluționară pe care, astăzi, estetica marxist-leninistă o pune la Îndemâna criticii literare, criticile metodologice științifice de care ea poate să se folosească, de astădată, prilejuiesc o dezvoltare a recenziilor critice, o Înflorire calitativă a lor, poate, până la identificare cu cronica literară. Rămîne o datorie numai a celor

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
definim sarcinile determinate de momentul actual al dezvoltării statului nostru. În eventualitatea unei asemenea operații, punctele de plecare cele mai eficiente vor fi, desigur, discuțiile purtate În jurul acestor subiecte de către criticii sovietici, care au stabilit clar raportul existent Între estetica marxist-leninistă și critica actuală. «Estetica - spunea Rosenthal, inaugurând discuția de acum un an de la Academia de Științe Sociale de pe lângă CC al PC (b) al US - este baza teoretică a criticii noastre.» (Ă). Oprindu-ne asupra esteticii sovietice, (Ă) el afirma În

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
care se servesc - dar observațiile ajung pentru ilustrarea problemei ridicate, a insuficientei actualități a acestora, așa cum sunt alcătuite În prezent. Posibilitățile de reabilitare există, fără doar și poate (Ă). După o cercetare mai atentă a obiectului, după Însușirea principialității critice marxist-leniniste, Într-o măsură mai mare decât cea prezentă, posibilitățile de analiză vor crește indiscutabil și atunci, citind comentariile diferiților cronicari, de oriunde ar fi ei, nu vom mai scrie Între ghilimele «cronică», iar recenziile vor devenii ceea ce li se cere

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de registratură sau cum vreți să-i mai spuneți, s-a ivit și o «critică» pe măsură, de sterile sondaje orizontale: «abyssum invocat». ĂE trist când poeții nu citesc. Dar e și mai trist când nu citesc criticii. (Ă). Ideologia marxist-leninistă trebuie aprofundată nu numai de creatori, ci și de critici, care - Înzestrați cu armele ei - vor ajunge la echilibrul și seriozitatea, pe care, În clipele de față, le au doar câțiva dintre ei, cei care și-au asimilat cu adevărat

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Vocabularul anului continuă să se dezvolte pe axa sa războinică, conturând imaginea unor oameni departe de calm, toleranță și bunătate: necruțător, Îmbâcsit, hâd, mîrșav, nefast, Înapoiat, Înnebunit, dușmănos, dăunător, bestial, șovăială (mic burgheză), neadâncirea (realității socialiste, a rolului partidului, Învățăturii marxist-leniniste, etc) impas, prăbușire, uneltiri, slugi, lachei, clică, năpârci, ploconire, călăi, trântori, titoiști, adormi (vigilența), a toci (critica), ațâțător, a stârpi, a lovi (fără șovăire, fără cruțare) a biciui, a servi frontul (muncii, păcii, socialismului, cultural), a deservi, resturile (mentalității), a

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
dezvăluind lupta dintre vechi și nou ca rezultat al contradicțiilor istorice de clasă, noi dezvăluim Însuși conținutul neștirbit, valabil, caratul strălucitor al acestor opere”. * Un „Îndreptar pus la Îndemâna acelora care ar dori să adâncească opera poetului sub unghiul unor criterii marxist-leniniste”, oferă Aurel Martin 8 Într-o biografie a principalelor contribuții În domeniu „de la 23 August Încoace”; din cele peste 120 mențiuni, jumătate apar În presa acestui an. Dar să Încheiem aceste notații despre cine, când și cum a fost transformat

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Asztalos Istvan În literatura maghiară din RPR și, În general, În câmpul Întregii noastre literaturi: Vântul nu se stârnește din senin este prima lucrare de proporții de la noi, care atacă frontal: problema naționalistă și care o rezolvă În spiritul Învățăturii marxist-leniniste. Asztalos nu procedează didactic ci schematic. Eroii lui nu țin discursuri care să suplinească lipsa faptelor și Întâmplărilor semnificative; ei lucrează pe teren, pe faptul viu, dar În așa fel că până la urmă toată lumea e lămurită, știe cine e dușmanul

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
au Înțeles și pus În practică chiar și fără convingere teoretică prea clară, și numai pe baza instinctului de clasă - linia partidului. (Ă). Marin Preda are În tratarea temei sale o atitudine obiectivistă, burgheză - nuvela conține puternice elemente naturaliste. Estetica marxist-leninistă ne Învață că naturalismul este concepția obiectivistă burgheză față de societate. (Ă). Naturalismul se Împotrivește generalizării adânci, tipizării realității. O altă formă de manifestare a obiectivismului burghez, o constituie și lipsa de combativitate a autorului față de aspectele negative ale eroilor săi

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
din vreme Încep să aibă cea mai nesigură soartă. Între formulele echivoce de la Începutul sau sfârșitul analizei, cartea intra În posesia interpretului, totdeauna bun prestidigitator de epitete infamante, arareori mulțumit de realitatea și militarismul cărții, niciodată convins de Însușirea Învățăturii marxist-leniniste. Paginile următoare nu cuprind toate cazurile de respingere a unor proze În numele așa-zisului naturalism ori a celorlalte lipsuri reale sau Închipuite, dar dau o orientare privind mentalitatea analitică, natura argumentelor, eludarea completă a esteticului În formularea judecății de valoare

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
prezentarea denaturată a tipurilor de comuniști. Jacquot, Lisandra și Vasile ar fi trebuit să apară În primul plan, să trăiască puternic, să domine acțiunea, stârpind În Mirona toate buruienile prin acțiuni susținute și nu prin discursuri. Studiind mai adânc concepția marxist-leninistă și metoda realismului socialist, punând În centrul preocupărilor ei atitudinea partinică, luarea de poziție, nu decorativ, ci aceea care rezultă din analiza și Înfățișarea realității și apoi din redarea ei artistică, căutând să Înfățișeze limpede lupta dintre nou și Învechit

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
printre eroii săi, i-a cunoscut Îndeaproape. (Ă). Constituie Însă buna cunoaștere a vieții - a oamenilor, a obiceiurilor și limbii specifice unui anumit mediu social - o condiție suficientă pentru zugrăvirea artistică a acelui mediu? Fără Îndoială că nu. (Ă). Învățătura marxist-leninistă, spiritul de partid l-au ajutat pe Ion Istrati să desprindă elementele esențiale ale realității, i-au determinat În mod hotărâtor succesele. Dacă romanul său are după cum vom vedea numeroase lipsuri, acestea provin din faptul că scriitorul nu s-a

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
poezie; a vorbi abstract, generic, despre «originalitate» fără a-i da un conținut de clasă, fără a lega noțiunea de aspectele concrete ale practicii construirii socialismului, de specificul național, Înseamnă a da dovadă de o totală absență de spirit științific, marxist-leninist, Înseamnă a deschide calea pseudo-inovațiilor, excentricității, extravaganțelor formale, modernismului, Într-un cuvânt a Împinge tinerii poeți pe panta falsei originalități. Absolut fals este și modul de a pune problema «versului liber», care - după articolul lui G. Dan ar fi «o

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
probleme de compoziție, de tonalitate lirică, de formă a versului, de metodă artistică de a expune ideile, sunt independente de ideologia poetului, de practica construirii socialismului. (Ă). A. A. Jdanov a dat exemplu clasic de rezolvare științifică a problemelor esteticii marxist-leniniste. În cuvântarea rostită la primul congres al scriitorilor sovietici, În 1934, Jdanov a arătat metoda de creație artistică a realismului socialist (Ă). Unitatea calitativă a realismului și romantismului revoluționar În cadrul realismului socialist (și nu o Însumare mecanică, o adăugire exterioară

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de partid În istoria literară la acea dată, aflăm dintr-un comentariu al lui H. BRATU 75: „Trecând În revistă factorii care au contribuit la stimularea muncii de preluare a moștenirii literare, trebuie menționată În primul rând importanța Însușirii Învățăturii marxist-leniniste. De asemenea, traducerea a numeroase texte privitoare la istoria literară rusă și sovietică atât În cuprinsul revistei Studii cât mai ales În cuprinsul revistei Probleme de literatură și artă, traducerea volumelor de critică a marilor democrați revoluționari ruși Bielinsky, Cernâșevschi

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
opere literare I, 47), Ostrovschi (caracterizarea scriitorului sovietic, I, 15) etc. (Ă) Toate aceste elemente pozitive din manual sunt Însă Întunecate, așa cum spuneam la Început, din cauză că lucrarea nu este adânc pătrunsă de spirit de partid. (Ă). Problemele fundamentale ale esteticii marxist-leniniste lipsesc cu totul, sau sunt tratate În treacăt, fără a li se da importanța cuvenită. (Ă). Un curs de teorie a literaturii În care să nu se pună problema raportului Între conținut și formă, pare o imposibilitate. Și totuși manualul

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
punct de vedere consecvența cu care alcătuitorii manualului se feresc parcă să pună În lumină tezele fundamentale ale lui Marx, Engels, Lenin și Stalin. S-a ajuns astfel În situația paradoxală a unui curs de teoria literaturii ce se vrea marxist-leninist, dar În care nicăieri problemele nu sunt legate de Învățătura lui Marx, Engels, Lenin și Stalin cu privire la estetică. (Ă). Ceea ce te izbește În acest manual de teorie a literaturii este lipsa lui de combativitate. (Ă). Manualul rămâne Îndeobște rupt de

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
I.I. Meșcianinov, Erou al Muncii Socialiste, laureat al Premiului Stalin, care a continuat și dezvoltat cu succes rodnica teorie a lui Marr. Neînțelegând că vechea lingvistică burgheză și În general știința idealistă Înseamnă sterilitate, neînțelegând valoarea imensă și fecunditatea științei marxist-leniniste, Buletinul, Înfeudat concepției structuraliste a limbajului, ignorează voit Întreaga știință sovietică, Întreaga ei experiență de decenii; (Ă). Lingviștii care au scos Buletinul lingvistic trebuie să facă o cotitură hotărâtoare, să pună capăt lâncezelii În care vegetează, să lichideze În scurt

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
contribuții de M. Sadoveanu, Iorgu Iordan, E. Petrovici, N. I. Barbu, Al. Rosetti, Al. Graur ș.a. (Ă). Dacă revista marchează un serios pas Înainte pe drumul lingvisticii științifice, dacă Își propune să studieze și să explice faptul vorbirii din perspectiva Învățăturii marxist-leniniste (Ă) revista nu corespunde În totul scopului precizat. În paginile ei se Întâlnesc unele confuzii ideologice, unele șablonări de expresii, unele concesiuni involuntare făcute lingvisticii burgheze”. Pe la mijlocul anului 1950, Întreaga presă culturală reproduce după Pravda două contribuții ale lui I.V.

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
nr. 25 (129), 24 iun. și 27 (131), 8 iul.; În: Viața românească, nr. 7, iul. 1950 - acad. Barbu Lăzărescu 84. - Un document genial al marxismului creator. În: Contemporanul, nr. 195, 30 iun. - Emil Petrovici. - O genială descoperire a științei marxist-leniniste. În: Alamanahul literar, Cluj, nr. 8, aug. 1950 - J. Popper. - Învățătura stalinistă despre limbă și problemele limbii noastre literare. În: Flacăra, nr. 50 (154), 16 dec. 85. A. Rogoz; H. Bratu. - Examenul. În: Contemporanul, nr. 195, 30 iun. 1950 86

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
realității (Ă). La schematism ajung mai ales poeții tineri, care nu au cultură, nu Învață de la clasici cum să sesizeze mișcarea vieții și cum s-o fixeze În imagini. (Ă). Cunoașterea reală, științifică a realității este posibilă numai cu ajutorul științei marxist-leniniste, singura care nu se teme de realitate, ci are interesul să-i dezvăluie toate manifestările. A iubi realitățile cântate Înseamnă a fi cu trup și suflet de partea lor. (Ă). Mulțumindu-se să iubească adesea o Republică abstractă și un

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
valoroase s-a dezlănțuit ura burgheziei, care a Încercat să le acopere cu vălul tăcerii, să le ascundă, să le minimalizeze. Din acest punct de vedere trebuie spus că nu Întotdeauna s-a mers pe linia justă, indicată de Învățătura marxist-leninistă. Un exemplu Îl constituie felul În care au fost alcătuite unele prefețe ale volumelor de „Opere alese” retipărite, precum și felul cum au fost ținute unele lecții de istoria literaturii române În cadrul institutelor de literatură. Cu privire la valoarea operei lui Odobescu de

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
poeții noștri au Început să se intereseze Îndeaproape de viața poporului, de luptele și de năzuințele sale, oglindindu-le În creații tot mai numeroase și mai de valoare. (Ă). Înarmarea poeților, ca și a celorlalți oameni ai artei, cu concepția marxist-leninistă despre lume, sub Îndrumarea partidului nostru, i-a determinat, În marea lor majoritate, să-și Întoarcă atenția de la «lumea Îngustă a impresiilor personale» - cum caracteriza Jdanov preocupările exclusive de propriul eu individual - spre lumea exterioară, spre viața bogată a poporului

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
toate locurile de muncă sunt tot atâtea locuri unde apare și se dezvoltă noua conștiință a omului nou, socialist. Literatura noastră nouă cuprinde numeroase opere Înfățișând procesul de formare și dezvoltare a omului Înaintat al epocii noastre. În concluzie, estetica marxist-leninistă ne Învață că În artă, generalul ajunge să comunice În mod convingător adevărul vieții, numai când se prezintă sub forma particularului, când Îndeplinește și condiția particularului, a specificului. (Ă). Se impune Însă o cercetare metodică a diferitelor forme de manifestare

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
RS este o doctrină de ideologizare a literaturii și În același timp, primul curent literar (și artistic) oficial, de stat din istoria multimilenară a creației, menit să transmită prin operă ideologia și strategia unui partid de guvernământ. Bazat pe concepția marxist-leninistă privind funcția partinic-combativă a artei comuniste, constituit ca o alternativă antiburgheză, RS a fost decretat drept singura direcție și opțiune de creație În statul socialist, În 1934, la Congresul unional al scriitorilor sovietici. Teoreticieni: A.A.Jdanov, Maxim Gorki, A

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Dobrogeanu-Gherea care, Începând cu 1948, va sta la baza calapodului analitic r-s. Sistematic și până târziu (1963-66), direcția estetică maioresciană va fi criticată și eliminată din câmpul percepției și influenței. Obiectivele criticii literare r-s sunt subsumate esteticii (dogmei) marxist-leniniste și priorităților curente ale partidului comunist de guvernământ care, În strategia de transformare socialistă a economiei, educației, ideologiei și umanității (spre „omul nou”) și-a găsit În opera literară un fidel aliat. Aceste obiective au fost canalizate În trei direcții

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]