689 matches
-
în stare să se culce cu o femeie pentru care nu simțea absolut nimic. I-a fost credincios Lolei cât timp a iubit-o, și apoi lui Clarence, și n-a încercat niciodată pofta altor bărbați de a-și dovedi masculinitatea în aventuri absurde. Simțea respect pentru trupul lui și prefera să suporte batjocuri pentru că a refuzat să doarmă cu o târfă, decât să-i fie scârbă că a făcut-o. Nimic nu-l interesa mai mult decât să trăiască în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Leac? Violul homosexual ori dezamăgirea ce a urmat descoperirii că nimic nu e nou sub soarele literaturii? Fiecare a Înțeles ce-a vrut. Eu, de pildă, n-am vrut să cred că scrisul emasculează, aveam și așa destule griji În privința masculinității mele puțin performante În ultima vreme. Venisem În Celebrul animal cu mari speranțe de alinare. Inconștiente poate, dar mari. Nădăjduiam că, scriind, angajându-mă În mișcarea asta provocatoare, ceva-ceva se va clinti acolo unde se blocase. Nu credeam că voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
mă părăsise vrăjitoarea, toată zbaterea și toate scrupulele trebuiau Înlocuite de noile probleme morale pe care o relație cu Cristina le-ar fi presupus. Pentru ca imediat aceste (În definitiv) insolubile probleme să fie alungate, să găsesc În mine resursele unei masculinități amorale, animale. Asta ar fi fost, Îmi Închipuiam eu, soluția. Am făcut chiar mai mult: În căutarea obscenității, am spulberat acel fragil fior care mă mai Îndemna din când În când să iau În considerare ipoteza existenței lui Dumnezeu. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
infinitul ipostazelor existente, manifestate sau nemanifestate, expresii cărora le-a dat viață, eliberându-le în personajele sale feminine. Cu siguranță Hortensia Papadat-Bengescu a fost condusă de o luciditate excepțională, ce a salvat recunoașterea reflectării feminității într-o lume a dominării masculinității. “De la iubirea paradisiacă la orgie, de la amorul stare de grație al Biancăi Porporotă și amorul-transă al Manuelei din la Rădăcinile subterane, e o adevărată resurecție de viziune. Până la 1920 romanul românesc nu avusese timp să parvină, nici să se îmbuibe
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
imposibilă, avem de-a face cu o metafizică a simțurilor a cărei protagonistă ideală și idealizată arde din toată ființa sa pentru “amantul din eter”. După cum bine aprecia Al. Protopopescu: “Tipul de “fecioară tare” viitoarele “fecioare despletite”este osândit alături de masculinitatea agresivă.”¹ În felul lor, Bianca, Myriam, Alisia, Adriana, Manuela sunt niște apostoli ai iubirii ideale, și nu niște femei în înțelesul veridic pe care ni-l vor revela romanele. Ele cultivă un amor-problemă, a cărei ineficiență le înnobilează, dar nu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
bărbaților... Ironie! Puterea mușchilor la concurență cu puterea iubirii... Aceasta din urmă se naște în adânc și se înalță spre cer; cealaltă are caducitatea materiei. Se umflă până la un nivel oarecare, apoi se întoarce în țărână. Dar să nu minimalizăm „masculinitatea”! Ne-ar sancționa în primul rând marile mitologii ale lumii. Nici P.H.L. nu pare a avea vreo intenție părtinitoare. În meditațiile sale se observă mai curând efortul de a descrie modul în care bărbatul „se poate înălța prin femeie”, găsindu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
camera de toaletă. Iubește oglinzile și obiectele delicate. Se îngrijește cu meticulozitate, fiind înconjurat de pile de unghii, perii, piepteni, flacoane de cristal și lenjerie brodată. La polul opus al acestor bărbați care nu mai sunt decât o umbră a masculinității se află "defloratorii de meserie", cei pe care îi numim astăzi "obsedați sexuali": Luc Lestranges, de pildă, care îi mărturisește unui interlocutor, în timpul unei serate mondene: "Trebuie să știu că le-am avut pe toate". "Vă asigur că gândul ăsta
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe Rambo, cît și pe Rocky, într-o perioadă în care recesiunea economică îi determină pe toți Rocky din lume să se alăture forțelor armate unde urmau să devină Rambo în politica externă intervenționistă a lui Reagan. Sindromul Rocky-Rambo expune masculinitatea în forma sa neprelucrată, aflată la originile ideologiei și sociologiei conservatoare. Singurul mod prin care Rambo și Rocky pot dobîndi recunoaștere socială și afirmare de sine este acela al unei auto-etalări agresive. Iar nevoia patetică de dragoste a lui Rambo
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
faptul că societatea nu oferă, în cadrul comunității, structurile adecvate de sprijin reciproc atît de necesare dezvoltării unor relații interpersonale și idealuri sănătoase ale ego-ului masculin în cadrul acestei culturi. Din nefericire, personajul lui Stallone accentuează această patologie tocmai prin celebrarea unei masculinități violente și a afirmării personale de tip militarist. O lectură politică a lui Rambo Mai curios este poate modul în care Rambo alocă diverse motive contraculturale dreptei politice. Pe de o parte, filmul se referă la triumful individului asupra sistemului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este problematică, pentru că Rambo este identificat și cu tehnologia, în speță cu tehnologia militară ucigașă. Arcul cu săgeți al lui Rambo lansează proiectile care explodează prin impact nuclear, îmbinînd astfel natura cu tehnologia. Cuțitul lui Rambo, ridicolul simbol falic al masculinității agresive, este produsul celei mai înalte tehnologii, ceea ce îi permite posesorului să taie cu el și sîrma ghimpată și chiar să-și coase rănile cu un ac și o ață ascunse, foarte convenabil, chiar în mîner. Cuțitul îl ajută să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fi numite "naturale". În plus, mașinăria filmului mobilizează imagini și reprezentări ale sexului și rasei pentru a-și îndeplini scopul ideologic. În ce privește apartenența sexuală, se poate observa că Rambo reprezintă un exemplu al imaginii masculine care pune semnul egalității între masculinitate și războinicul a cărui putere fizică, eficiență în utilizarea forței și eroism militar reprezintă cea mai înaltă expresie a vieții. În mod simptomatic, personajele feminine din film sînt fie prostituate, fie, așa cum este cazul unei luptătoare vietnameze, un adjutant pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sînt construcții artificiale produse în filme sau în cultura media. Stereotipurile sexuale și de rasă din Rambo sînt atît de exagerate, prezentate într-o formă atît de brută, încît sînt în mod clar un indiciu al tuturor acestor idealuri de masculinitate, feminitate, rasă, apartenență etnică și așa mai departe. Aceste reprezentări ne sînt prezentate în termeni cinematografici care preamăresc în Rambo puterea bărbatului alb, în detrimentul feminității și a altor rase. Așadar, pentru a explica pe de-a-ntregul ideologia cinematografică și modul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
apă trăgînd cu mitraliera, secerîndu-și dușmanii. 15 "Filmele Rambo au încă efect asupra adolescenților și a copiilor americani care manifestă puțin interes, sau chiar deloc, față de doctrina Reagan. Scenele spectaculoase ale filmului Rambo par să fi acționat în tandem cu masculinitatea sa eroică pentru a-l face extrem de popular din Islanda pînă în Iugoslavia și Liban" (Warner, 1992: 684-5). 16 "Rambo este filmul cu cea mai mare participare a publicului din ultima perioadă. Publicul pur și simplu începe să urle în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai sensibili decît eroii musculoși din filmele conservatoare de tipul Stallone-Norris-Willis-Schwarzenegger. În cadrul războiului cultural dintre liberali și conservatori din epoca respectivă, cultura media a intervenit așadar de ambele părți, oferind publicului identități aflate în opoziție unele cu celelalte, modele de masculinitate și o politică a sexelor diferită. Studiile culturale critice demonstrează astfel cum textele culturale produc identități și poziții sociale și pun în antiteză aceste poziții contrastante. Ele analizează mesajele media și efectele lor și încearcă să arate cum anumite figuri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezintă atrocități). Într-adevăr, sub multe aspecte, Platoon împărtășește convențiile și ideologiile pro-masculine tradiționale în filmele de război hollywoodiene. Acțiunea prinde formă pe măsură ce inițierea lui Chris Taylor în lumea bărbaților este realizată (ca în cele mai reacționare dintre filmele hollywoodiene), masculinitatea fiind definită ca abilitatea de a comite fapte violente. Pentru că eroul este transformat dintr-un novice naiv într-o adevărată mașină de ucis, experimentată și eficientă, care, în scena bătăliei finale, ucide zeci de vietnamezi într-un mod care i-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
valori pătrund și în filmele sale. Totuși, sexul, ca și rasismul, este o preocupare majoră în toate filmele lui Lee, deși a fost aspru criticat de feministele negre pentru tratarea acestui subiect. Bell Hooks, de exemplu, critică construirea convențională a masculinității și imaginile stereotipice, de obicei negative, ale femeilor din filmele lui Lee (Hooks, 1990: 173 ff). Personajele sale feminine adesea se autodefinesc prin acte de violență, angajîndu-se într-un comportament extremist "macho". Femeile sînt în general mai pasive și mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vezi ilustrațiile)10. Corporațiile de felul celor existente în industria tutunului se angajează în campanii care să asocieze produsul lor cu imagini pozitive și dezirabile. În anii '50, Marlboro a declanșat o campanie pentru asocierea țigărilor sale cu ideea de masculinitate, punînd în legătură fumatul acestor țigări cu calitatea de "bărbat adevărat". Marlboro fusese anterior prezentat sub forma unor țigări ușoare pentru femei și campania "bărbatul Marlboro" a reprezentat încercarea de a cuceri piața de țigări pentru bărbați prin intermediul imaginii unor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
forma unor țigări ușoare pentru femei și campania "bărbatul Marlboro" a reprezentat încercarea de a cuceri piața de țigări pentru bărbați prin intermediul imaginii unor personaje masculine arhetipale. Cowboy-ul a reprezentat din perioada cuceririi Vestului și pînă acum emblema familiară a masculinității, independenței și durității virile și a fost simbolul preferat de această companie. Ca urmare, "bărbatul Marlboro" a devenit parte a folclorului american și un simbol cultural ușor de recunoscut. Asemenea imagini simbolice utilizate în publicitate tind să creeze o asociere
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de a produce impresia că dacă cineva dorește să devină un anume tip de persoană de exemplu, un "bărbat adevărat" trebuie neapărat să cumpere țigări Marlboro. În consecință, timp de decenii, firma Marlboro a folosit figura cowboyului drept simbol al masculinității și centru al reclamelor lor. Într-o cultură a imaginii postmoderne, indivizii își extrag propria identitate din aceste figuri și, ca atare, publicitatea devine un mecanism important, și adesea trecut cu vederea, de socializare, dar și un element de control
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
legătură unele cu altele în așa fel încît atașează produsului o conotație pozitivă. Componentele principale ale reclamelor Marlboro clasice sînt reprezentate de o conjugare a elementelor: natură, cowboy, cai și țigări (vezi figura 1). Acest sistem asociază țigara Marlboro cu masculinitatea, forța și cu natura. De remarcat totuși cum, în figura 2, cowboyul pierde din dimensiune, atenuat de imaginile cerului și deșertului. În vreme ce în reclamele mai timpurii silueta "bărbatului Marlboro" se profilează impozantă în centrul imaginii, în variantă recentă sînt subliniate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sectoarele semnificative ale așa-numitei "noi clase de mijloc", în industria de producție și manipulare a imaginilor și simbolurilor. Imaginile impunătoare ale cailor din reclamele anilor '80 indică o dorință de putere și o permanență a fanteziilor despre virilitate și masculinitate. Lipsa de putere a muncitorilor din societatea capitalistă contemporană face ca încercarea de a prezenta imagini concrete ale puterii masculine să fie foarte dificilă. Eliminarea figurii masculine permite apelul la o selecție mai largă de clase sociale și ocupații, incluzînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
descifra textul, pentru a construi semnificația. Minimalizarea semnificanților produsului face apel la consumatorii obosiți de publicitatea tradițională și de aceleași imagini vechi, plictisiți de aceleeași veșnice manipulări ale reclamelor pe care le privește acum cu cinism. Pentru lectorul post-modern, asocierea masculinității cu fumatul țigărilor Marlboro ar putea părea ridicol, totuși aceste reclame minimaliste fac uz de diferențierea produsului și de imagini noi bazate pe "poante" vechi. Pe lîngă faptul că face apel la impulsul de supraviețuire al fumătorului contemporan, reclama din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
disociere între produs și apartenența de sex, ca o întărire a caracterului central al acesteia în constituirea identității. Apelul se face direct la valoarea produsului, la plăcerea și aroma pe care le oferă țigara și nu la semnul care indică masculinitatea sau forța. În plus, acest text se străduiește să-l facă pe cititor să se identifice cu produsul și să extragă o senzație plăcută din actul producerii semnificației, din lectura unui text ambiguu care apoi este transferat spre produs și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aprins, nu se vede nici un pachet de țigări, nici măcar o singură țigară și nici cowboyul înfățișat muncind din greu nu este înfățișat fumînd. S-ar părea că Marlboro este oarecum stînjenit de produsul firmei și poate vinde doar naturalețe și masculinitate și moarte, așa cum scrie în avertismentul medical tipărit într-o casetă cu blazon în colțul din josul afișului. Diversitatea strategiilor folosite în reclamele de țigări indică faptul că agențiile de publicitate din capitalismul contemporan nu sînt cîtuși de puțin sigure
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
metafizic. De fapt, așa cum am încercat să arăt, noțiunile de "masculin" și "feminin" sînt creații sociale. Mai mult decît atît, există modele diferite de feminism, care își au punctele tari și slabe (opuse "feminismului" adevărat). Există și diferite modele de masculinitate și feminitate în circulație în societatea contemporană, iar nu un tip esențial masculin sau feminin. 19 Chiar Madona a subliniat permanent controlul, așa cum face într-un interviu unde afirmă: "Oamenii au această idee că dacă ești sexy și frumoasă și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]