1,488 matches
-
care Îl Înlocuise, pozitivismul, sublinia el, putea să fondeze un nou umanism, iar asta, În realitate, pentru Întâia oară (În fond, materialismul era incompatibil cu umanismul și avea să sfârșească prin a-l distruge). Nu-i mai puțin adevărat că materialismul a avut importanța lui istorică: trebuia depășită o primă barieră, care era Dumnezeu; unii au depășit-o și s-au trezit cufundați În deznădejde și Îndoială. Acum Însă, o a doua barieră fusese depășită; iar lucrul acesta se petrecuse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
se ghidează individul în existența sa. Este remarcabilă maniera în care este surprinsă evoluția „regulii de aur” care, în semnificația sa originară, ebraică sau creștină, era expresia populară a maximei biblice „Iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți”. Materialismul societății contemporane a redus-o la „Fii loial când faci un schimb. Dă atât cât te aștepți să primești.” C. Braga, De la arhetip la anarhetip „Este cunoscut faptul că unul dintre simptomele postmodernității este pierderea certitudinii ontologice sau, mai precis
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
de "construcție" și a derivatului său "constructivism" sunt utilizate frecvent în domeniul științelor politice, sociale, militare, relațiilor internaționale etc. Noțiunea de "construcție" și termenii săi afiliați artefact, invenție, fabricare au devenit concepte des utilizate în știința contemporană. Spre deosebire de pozitivism și materialism, care privesc lumea așa cum este ea dată, constructivismul vede lumea ca un proiect în construcție, mereu în transformare și schimbare. Spre deosebire de idealism, poststructuralism și postmodernism, care consideră lumea așa cum poate fi imaginată sau discutată, constructivismul susține faptul că nu toate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a ciberneticii lui N. Wiener, prin publicarea articolului cu titlul Comportement, intention et téléologie (1943), eveniment care constituie manifestarea epistemologică cea mai mare a secolului al XX-lea. Prin noua disciplină științifică cibernetica se respingeau canoanele pozitivismului, empirismului logic și materialismului dialectic și se introducea în discursul științific și în teoria cunoașterii conceptul de "telelologie", care considera capacitatea comportamentului unui sistem natural sau artificial, viu sau neviu, de a se finaliza de-a lungul timpului. Problemele determinării, transformării și complexității acestui
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
oameni este faptul că ne producem mijloacele de subzistență în mod intenționat, conștient, transformând naturaxe "„natură". Prin intermediul producției, oamenii acționează colectiv și se creează pe ei înșiși ca oameni. Această concepție stă la baza filosofiei sociale marxiste, adică la baza materialismului istoricxe "„materialism istoric". Modul de producție (forțele și relațiile de producție) condiționează întreaga viață politică și intelectuală. Existența determină conștiința. Din perspectiva feminismului marxist, aceasta înseamnă înțelegerea relației între statusul femeilor și imaginea despre sine a acestora, munca femeilor fiind
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
faptul că ne producem mijloacele de subzistență în mod intenționat, conștient, transformând naturaxe "„natură". Prin intermediul producției, oamenii acționează colectiv și se creează pe ei înșiși ca oameni. Această concepție stă la baza filosofiei sociale marxiste, adică la baza materialismului istoricxe "„materialism istoric". Modul de producție (forțele și relațiile de producție) condiționează întreaga viață politică și intelectuală. Existența determină conștiința. Din perspectiva feminismului marxist, aceasta înseamnă înțelegerea relației între statusul femeilor și imaginea despre sine a acestora, munca femeilor fiind cea care
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
să se dezrobească de rețeaua ideologică a falsei conștiințe. O astfel de luptă a fost dusă în feminismul marxist pentru recunoașterea muncii domestice (gospodărești și materne) ca muncă plătită. Teoria alienăriixe "„teoriaalienării", preluată din filosofia hegeliană și utilizată în sensul materialismului istoricxe "„materialism istoric", joacă un rol crucial în marxismxe "„marxism" și în feminismul marxist. Alienarea este o stare de nonsens. Persoana alienată se simte fără rost și, adesea, fără valoare. După Marxxe "„Marx,Karl", alienareaxe "„alienare" se datorează faptului că
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dezrobească de rețeaua ideologică a falsei conștiințe. O astfel de luptă a fost dusă în feminismul marxist pentru recunoașterea muncii domestice (gospodărești și materne) ca muncă plătită. Teoria alienăriixe "„teoriaalienării", preluată din filosofia hegeliană și utilizată în sensul materialismului istoricxe "„materialism istoric", joacă un rol crucial în marxismxe "„marxism" și în feminismul marxist. Alienarea este o stare de nonsens. Persoana alienată se simte fără rost și, adesea, fără valoare. După Marxxe "„Marx,Karl", alienareaxe "„alienare" se datorează faptului că proletarul este
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
se adresa altor forme de opresiune în afara celor de clasă, cum ar fie cele de sex și rasă, precum și pentru faptul că, pe fond, nu reprezintă și o soluție antipatriarhală. Rămân însă pertinente analiza surselor alienării, discursul asupra exploatării și materialismul, mai ales pentru țările aflate în zone sărace ale globului (vezi MacKinnonxe "„MacKinnon,Catherine", 1989). Marxismxe "„marxism"ul a fost supus criticilor în analizele feministexe "„feminist" ale anilor ’60-’80 în contextul stângii franceze și al psihanalizei, în special pentru
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
calculată pledoarie. Aveau dreptate cei ce atrăgeau atenția asupra vorbelor alese și ticluite ale acelui călugăr, căci știa să ocolească obstacolele cu iscusință și rigoare. Nesupunerii ai adăugat alte păcate grave. Această bulă sosită de la Roma te acuză de efracție, materialism, magie, limbaj necuviincios, și chiar de sodomie. Cum te dezvinovățești de toate astea? Cine a născocit acuzațiile? Pentru numele lui Dumnezeu, nu-și pot permite asemenea infamii fără să aibă dovezi Cum te dezvinovățești de toate astea? Nu recunosc nicio
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nepotrivită, întrucât divertismentul adresat maselor conține deseori imagini și mesaje subliminale despre individualism, despre dreptul consumatorului de a alege și alte valori care au consecințe poli-tice importante. Cultura americană, observa scriitorul Ben Wattenberg, include strălucire, sex, violență, prost gust și materialism, dar povestea nu se sfârșește aici. Aceeași cultură ilustrează deopotrivă valori americane deschise, mobile, individualiste, anti-ierarhice, pluraliste, voluntariste, populiste și libere. "Iată conținutul care, fie că este reflectat în mod favorabil, sau nu, îi aduce pe oameni în fața caselor de
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nicio știință întrucăt legile dezvoltării lui sunt mai adănci și mai complexe decăt cele ale dezvoltării științei. Filosoful și-a pus problema relației dintre psihologie și metafizică (filosofie). Ca psiholog, el nu a negat metafizica, ci doar pe cea speculativă, materialismul și spiritualismul în speță, argumentănd nu doar ideea autonomiei științei, dar și pe cea a specificului obiectului filosofiei, a identității demersului filosofic. El a optat pentru perspectiva filosofică, umanistă, capabilă să ofere omului un ideal de viață comun, să explice
Ştiinţa şi metafizica în concepţia lui Constantin Rădulescu-Motru. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adina Lilă, Oana Iacobescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2309]
-
ar fi dominant. Economiile "tradiționale" și capitalismul Relativ la distanță față des aceste dezbateri (cu excepția lui Godelier)13, ramura franceză a disciplinei este marcată de iruperea unei antropologii economice marxiste care se înscrie într-o mișcare generală de reevaluare a ipotezelor materialismului istoric prin extinderea lor la societățile non-capitaliste. Câmp al unor confruntări teoretice multiple, aceasta apare ca polul cel mai activ și mai inovator al antropologiei franceze din perioada anilor 1960-75, participând activ și pe mai multe fronturi la reînnoirea generală
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestor asumpții. Socializarea poate avea două obiecte distincte, comportamentul și proprietățile, iar descrierea neorealismului se concentrează exclusiv asupra primului obiect. Premisele individualiste ale lui Waltz garantează că descrierea socializării în teoria neorealistă permite doar reproducerea homeostatică, în interiorul sistemului. Mai mult, materialismul lui Waltz asigură că explicația pe care o dă socializării este "subțire" și reduce normele și regulile la un comportament în tipare al unităților. Astfel, conținutul normativ al descrierii socializării la Waltz este atât de nesemnificativ, încât poate fi ignorat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Aron (Les Étapes de la pensée sociologique, PUF, Paris, 1967) drept un "precursor" al sociologiei. Acesta avea o reprezentare foarte simplă a relației între formele simbolice și regimurile politice, care n-are nimic de-a face, în genul său particular, cu materialismul strict: " Dar dacă văd că produsele meșteșugurilor sunt în general imperfecte, în mare număr și la prețuri mici, pot să fiu sigur că, la poporul unde se întâlnește acest lucru, privilegiile slăbesc, clasele încep să se amestece și vor fuziona
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se vor manifesta mai întâi în teatru [...]. Teatrul pune în evidență majoritatea calităților și aproape toate viciile inerente literaturii democratice". Alexis de Tocqueville, De la démocratie en Amérique, Flammarion, Paris, 1981, vol. II (ed. I, 1840), pp. 64, 67, 75-75, 101-102. • Materialismul economic Pe lângă aceste analize pozitiviste și deterministe, materialismul marxist face o figură palidă, cu atât mai mult cu cât nici Marx (1818-1883), nici Engels (1820-1895) nu au dezvoltat cu adevărat tema relației dintre bunurile culturale și societate, poate cu excepția câtorva
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pune în evidență majoritatea calităților și aproape toate viciile inerente literaturii democratice". Alexis de Tocqueville, De la démocratie en Amérique, Flammarion, Paris, 1981, vol. II (ed. I, 1840), pp. 64, 67, 75-75, 101-102. • Materialismul economic Pe lângă aceste analize pozitiviste și deterministe, materialismul marxist face o figură palidă, cu atât mai mult cu cât nici Marx (1818-1883), nici Engels (1820-1895) nu au dezvoltat cu adevărat tema relației dintre bunurile culturale și societate, poate cu excepția câtorva texte publicate abia postum. Astfel, în Ideologia germană
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mai târziu). Reprezentarea unei societăți divizate între o infrastructură materială și o suprastructură ideală se regăsește la diverși autori importanți: Karl Mannheim (1893-1947) și a sa sociologie a cunoașterii sau Ernst Troeltsch (1865-1923), care retraduce această diviziune între idealism și materialism în a sa sociologie a religiei. Heteronomia relativă În afara acestor determinisme, numeroși autori au încercat să elaboreze o cale de mijloc, calificată de unii drept "relativism cultural". Ea privilegiază punctul de vedere simbolic, care posedă o mare fecunditate euristică, dar
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de specialiști în istoria culturală, precum elvețianul Jacob Burkhardt (1818-1897), toți urmăreau să pună în lumină producțiile culturale prin relațiile cu alte sfere (politică, economică, religioasă), fără vreo excludere și multiplicând punctele de vedere. Weber a fost puternic influențat de materialism și de Școala istorică. Opera sa poate fi citită ca o tentativă de a amenda punctul de vedere materialist, demonstrând că și cultura, formele și bunurile simbolice (religioase) au o influență decisivă asupra "realității" sociale. Viața în societate are o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe care o propunem poate servi drept model în cazurile în care se dorește mobilizarea celorlalți factori explicativi (practici în funcție de grupuri de vârstă, de genuri...); această relaționare este de o complexitate destul de mare și nu poate fi redusă la un materialism sumar. Tabelul 2. Practici culturale și PCS PCS a capului de familie (pe 100 de persoane din fiecare grup) Ies de mai multe ori pe săptămână Nu ies nici-odată Nu merg nici-odată la cinema Nu merg nici-odată la un spectacol
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe determinări, pe prezent și viitor (intențiile) decât pe trecut. Interacționiștii preferă să insiste pe libertatea creatoare a actorilor, pe "ordinea negociată" a socialului (Strauss), pe inventivitate și schimbări. Sociologism Determinismul lui Bourdieu este, în plus, destul de apropiat de un materialism economic, căci el nu ezită să reducă poziția indivizilor în spațiul social la coordonate economice (capital economic) sau culturale (capital școlar) și să deducă de aici, într-un mod statistic și probabilist, practicile și gusturile lor (Bourdieu, 1979). Această reducere
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
atenția asupra intermediarilor care fac posibil schimbul. Socialul rezidă în acest acord intermediar, care poate fi numit și interacțiune. Morfologie: se referă la fenomenele de grup, în ceea ce privește densitatea, repartizarea, volumul și dinamismul acestuia. Pentru durkheimieni, morfologismul se substituie destul de ușor materialismului (marxist). Muzeologie: știință apărută recent (anii 1930) care studiază mecanismele muzeale: modul de selecție și expunere ale obiectelor, raportarea la public... Nominalism: doctrină filozofică apărută în Evul Mediu (la franciscanul William Ockham, pentru care Dumnezeu nu poate fi cunoscut). Neagă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
166-168, 170, 174, 178, 192, 195, 217-218, 235, 273-274, 285, 288-289, 294-295, 299, 301-303, 306, 310. Luptă, 43, 73, 80, 151, 201, 217, 266-267, 274, 279, 284, 288, 304. M Magician, 70, 167, 182-183, 276. Magie, 29, 48, 223, 276. Materialism, 33-34, 36, 126, 282. Mecenat, 49, 212, 233, 288. Mediere, 37, 56, 102-103, 107, 109, 161, 174, 178, 205, 225, 253, 300. Memorie colectivă, 232. Metode, 9, 12, 20, 41, 86, 99, 103, 110, 116, 120, 124, 138, 140, 282
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să se oprească; după el, filozofia era obligată să deschidă un alt ciclu." Joi, 28 decembrie 1978 (București) Noica a venit pentru trei zile în București. Îl văd, pe la orele 11, la el acasă. Mi-a adus de la Sibiu Istoria materialismului, a lui Lange, din biblioteca lui Emil Cioran. Carte semnată și subliniată, pe care Cioran ar ține-o pesemne cu emoție în mână, ca pe un fragment de tinerețe resuscitată. Îi înapoiez lui Noica L'épreuve du labyrinthe și mă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
hermeneutică personală, apoi prin obsesia de a defini un profil spiritual național - cu aceste două fenomene distincte. Mai mult; ea răspundea unei duble nevoi, obiectiv apărute: nevoii de a redobândi originaritatea gândirii, după ani de monotonie mentală aduși de un materialism dialectic și istoric coborât la rang de manual și de instrument catehic; nevoii de autodefinire, de redobândire a unei conștiințe naționale. De aici succesul și influența pe care, începînd cu anul 1968, l-a avut în România opera lui Noica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]