1,731 matches
-
gluma dispune de un inventar de structuri și teme greu de sistematizat într-o descriere generală; ceea ce este comun acestor variate acte de umor este opoziția între convenție (lingvistică, comportamentală) și invenție (ca sabotare a acestei regularități verbale sau comportamentale). Materializare pertinentă a afirmației greimasiene privind natura polemic-contractuală a practicii discursive, gluma ne apare ca o modalitate defensivă de manevrare a normativității, de dinamitare a supunerii enunțătorilor la regulile raționalității și conveniențelor. Construită împotriva fascismului pe care Barthes îl reproșa normelor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Titlul acestei prime cărți, Creștinismul în armata romană în secolele I-IV, din seria Biblioteca de istorie, aparține tezei de doctorat în istorie, pe care am susținut-o la 20 martie 2007 la Facultatea de Istorie a Universității București. Pentru materializarea acestei lucrării doctorale îi aduc mulțumiri lui Dumnezeu și Maicii Sfinte pentru tot harul, familiei mele, preoților franciscani Petru Albert și Anton Demeter etc. pentru inițiativa, sprijinul și susținerea netă și cordială; Provinciei Franciscane din Moldova (România) pentru înlesnire; pr.
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din iulie 1939 își trimiseseră emisari, pentru negocieri cu Kremlinul în vederea unei alianțe politico-militare, nu se așteptau la o asemenea „lovitură sub centură”. Însă, cum se derulau evenimentele și cum erau purtate negocierile, cu suspiciuni și într-un climat nesincer, materializarea lor pentru finalizare nu a fost decât un eșec lamentabil. În față pretențiilor excesive ale unei Germanii, ce persuasiv considera prevederile Păcii de la Versailles ca fiind nedrepte și umilitoare pentru poporul german, politica de conciliere, exercitată de guvernelor englez și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să organizeze acțiuni iredentiste și atentate pe teritoriul românesc. Centrul de la Varna era condus de „At. C.” și se ocupa de organizarea activității informative în județul Caliacra, dar fără a neglija activitatea iredentistă. În cursul anului 1939, mai precis după materializarea înțelegerilor sovieto-germane prin Pactul Ribbentrop-Molotov, oficialitățile bulgare au impus structurilor sale de spionaj o temperare a acțiunilor informative pe teritoriul României. Pentru guvernul bulgar, susținut de cele două puteri totalitare și revizioniste de pe continentul european, o activitate intensă de spionaj
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
afirmația că membrii unei societăți nu pot fi lăsați în voia sorții (șomajul, boala, accidentele etc.); comunitatea le datorează o protecție specială și trebuie să corecteze neajunsurile suferite. Fiecare cetățean are dreptul la un minim de existență. Este vorba despre materializarea modernă a valorilor ca demnitatea persoanei, echitatea, siguranța, solidaritatea. Această concepție ne diferențiază de Statele Unite, odraslă a Europei până la urmă, care nu a construit un sistem de siguranță socială. Acolo, riscurile vieții trebuie asumate, în mare parte, de indivizii înșiși
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
construcție identitara socială, politică și/ sau culturală trebuie să fie un joc abil unde valoarea nu este doar un scop (o finalitate), ci și mijlocul sau calea, adică acele piese abstracte (structura de profunzime a sistemului mental abstract al interlocutorilor). Materializarea valorilor-mijloc se realizează prin întruparea acestora în obiecte-semn, proces care, în semiotica socială, poartă numele de multimodalitate (Kress, Van Leeuwen 1996, 2001, 2006; Van Leeuwen 1999, 2005). Ideea centrală a semioticii sociale (Hodge, Kress 1988; Kress, Van Leeuwen 1996, 2001
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
gestus. Dacă cel de-al doilea termen este asociat cu responsabilitatea individuală a actelor gestuale, primul implică dependența totală a persoanei față de grup. În timp ce palmă lui Băsescu, orientată spre fundal, ne amintește de cuvântul gestus, asociat mentorului, mâinile vâslind sunt materializarea termenului gesta, tocmai prin coeziunea oferită de echipă 8+1. Contextul politic schimbându-se, componentele fizice ale gesturilor candidatului se modifică, semnificația palmei că polisemn având noi conotații. În alegerile din 2004, Traian Băsescu, candidat la funcția de președinte, întruchipează
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
neașteptate și numai scârțâitul roabei de afară părea un adaos nefiresc. - Despre cifre greșiți când spuneți că nu au viață, sau poate asta numai presupuneți. Au o viață proprie și tocmai noi le purtăm, suntem într-un fel întruchiparea lor, materializarea lor, poate de aceea ne și temem de ele. De când sunt oamenii pe pământ nu au reușit niciodată să treacă de lumea numerelor, fiecare-și poartă pe lângă bucurii, necazuri sentimente care pentru el sunt un înveliș mai mult sau mai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mărește și numărul paginilor ocupate de politic în reviste. Propaganda societății socialiste multilateral dezvoltate urmărește modificarea voinței maselor și nivelarea gândirii. Sistemul încalcă libertatea individului, modifică psihologia masei, generează standardizări și uniformizări în toate domeniile ca să formeze climatul psiho-social necesar materializării ideologiei și diseminării deciziilor partidului. Sanda Stolojan descrie în memorii cum arăta viața oamenilor în anii '50. Reținem un singur fragment, suficient pentru a arăta mutismul impus populației: "Eram condiționați de frică, deja normalizați, acționam în funcție de ceea ce dicta sistemul, adică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un cap de bărbat proaspăt ras, două brațe care pluteau în vid sfidând legile gravitației, două picioare încălțate cu pantofi negri proaspăt lustruiți și la sfârșit trupul, care a unit aceste componente într-un tot unitar. Întreg fenomenul acesta, de materializare a unei ființe vii, s-a produs în maximum trei secunde. În fața lui se înfățișă în toată splendoarea un bărbat în vârstă, îmbrăcat modest, cu un costum maro, nu prea nou, cu vestă și pălărie de aceeași culoare cu costumul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
continuă a resurselor cu obiectivele, precum și a acestora -luate împreună -cu oportunitățile și constrângerile pieței. Spre deosebire de estimările obținute în cadrul activității de prognozare, planificarea resurselor umane își propune explicit un grad cât mai mare de exactitate, având în vedere faptul că materializarea ei este de natură să asigure îndeplinirea obiectivelor propuse. Planul de dezvoltare a resurselor umane într-o unitate de învățământ preuniversitar este creat în acord cu planul strategic al organizației. Pe măsură ce organizația identifică oportunitățile de dezvoltare disponibile, este
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
este un timp de oprire. El presupune un abandon al acumulării pe care o utilizează și o organizează pentru a ridica un edificiu armonios."187 Neoclasicismele secolului al XVIII-lea trebuie privite din acest punct de vedere mai mult ca materializări teoretice, întrucât la nivel practic, acestea nu au produs capodopere și nici nu au deviat decisiv cursul literaturii de care aparțineau. În toată Europa acestea au fost așadar formule cerebrale, impuse prin prisma dorinței pragmatice de reconstruire a miracolului francez
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
service În utilizarea produsului. 2.4. MANAGEMENTUL CALITĂȚII În concepția modernă, prin management se Înțelege: știința de planifica, dirija și controla efortul uman, În așa fel Încât să se atingă obiectivele prestabilite, În conformitate cu anumite politici acceptate, realizarea unor obiective, prin materializarea unor politici, conform unei strategii prin utilizarea unor resurse ( financiare, materiale, umane, etc), știința tehnicilor de conducere și gestionare a organizației. Studiul proceselor și relațiilor de management din cadrul unei organizații reprezintă managementul acesteia, procesul constând din ansamblul activităților prin care
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
al așezării în lume; la rându-i, satul, acolo dintotdeauna (o axis mundi) rezumă eternitatea, aceasta constituindu-se din fapte de repetiție. În sprijinul efectelor de sugestie intensivă vin arborii, izvoarele, vatra elemente de cadru contribuind, ca la Pillat, la materializarea amintirilor: "Scot apă, / Mă uit în fântână / Ca în istorie / Strig și mi se răspunde, / Vântul suflă curat / Dinspre munți, / Te poți vedea în el / Ca-n oglindă..." Nefiind un descriptiv, un pictor în peisaj, notațiile de acest gen ale
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
au fost încorporate în mistica ebraică și în sistemele gnostice. Astăzi, mulți oameni au acces la aceste învățături. Ei înțeleg că gîndurile creează realitate. Ei bine, Kybalionul ne învață cum să ne controlăm și să ne concentrăm gîndurile, astfel încît materializările să se producă la cel mai înalt nivel. El reprezintă o distilare superbă a învățăturii hermetice. S-a spus că pînă și ținerea prin apropiere a Kybalionului ar aduce beneficii uriașe. Energia sa este magie pură. Se spune că atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
spune că atunci cînd discipolul e pregătit, maestrul apare. Iar cînd apar pașii maestrului, urechile și inimile se deschid larg. În Kybalion, învățăturile sacre ale lui Hermes îmbracă forma a șapte principii, care ne ajută să ne stăpînim abilitățile de materializare înnăscute, să ne menținem sau nu stările de spirit, gîn-durile și vibrațiile la niveluri înalte. Cele șapte principii sacre sunt: 1. Principiul mentalismului, care spune că " Totul este minte; Universul este mental". Întregul Univers este alcătuit dintr-o minte divină
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
petrec într-o clipă, numită prezent. Mintea Totului le este și Tată și Mamă. În cadrul acesteia, copiii muritori din univers sunt acasă. Nimeni nu este fără Tată sau fără Mamă în univers. Deținerea de cunoaștere, dacă nu este însoțită de materializare și acțiune, este ca și colecționarea de pietre prețioase, adică un lucru zadarnic și fără rost. Cunoașterea este bogăție și trebuie folosită. Aceasta este o lege universală, iar cine o încalcă suferă datorită conflictului în care intră cu forțele naturale
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
discuție, crede el, doar fidelitatea față de scrierile marelui elisabetan, ci și fidelitatea față de esența teatrului ca artă. Din această perspectivă, provocarea shakespeariană privește, dincolo de opera dramaturgului, statutul însuși al reprezentației teatrale, văzută ca un spațiu în care invizibilul își găsește materializarea în vizibilul scenei. Iar constatarea că teatrul eșuează întotdeauna, într-o măsură mai mică sau mai mare, când e vorba despre incarnarea spectrului, nu face, după părerea lui Craig, decât să întărească îndemnul adresat artiștilor, acela de a se angaja
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
la o lume de dincolo care rămâne esențialmente diferită. Semn deopotrivă al prezenței efective și al alterității, al diferenței, aflat la răscrucea vizibilului cu invizibilul, el asociază intim piatra și umbra rătăcitoare, marcând prin stela funerară sau prin statuie posibila materializare a insesizabilului psyche. Aparținând sferei eidolon-ului în aceeași măsură ca și imaginea visată, fantoma și apariția supranaturală, colossos-ul ține, în Grecia arhaică, de acea „categorie psihologică a dublului”, definită, după Vernant, prin ambiguitatea statutului prezenței - o prezență înscrisă în tensiunea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
sau șuieratul șarpelui, dar și cele ale unor instrumente muzicale, în primul rând flautul. Sunt sunete care par că țâșnesc dintr-un loc neștiut și nevăzut, că vin dintr-un altundeva, aidoma vocii care se aude prin mască, voce sepulcrală, materializare a unei puteri de pe alte tărâmuri. Flautul este o invenție a zeiței Atena, menită să imite șuierăturile scoase de șerpii încolăciți în jurul capului Gorgonelor și sunetele ieșite din gurile lor. Într-o bună zi, pe când cânta la flaut, zeița și-
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ceea ce se aude, dintre privire și voce. Dansul ca acțiune izvorăște din muzicalitate, din aceea a muzicii ca atare, dar și din cea a vocii. Muzicalitatea creează spațiul propice, cadrul adecvat necesar realizării dansului. Controlul suflului se află la originea materializării invizibilului în spațiu. Cum am putea atunci să nu vedem în acest dans al actorului mascat și costumat din teatrul no, animat de suflul unei voci susținute de ritmul muzicii și al verbului poetic un echivalent al statuii care prinde
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pe „tânăra femeie necredincioasă ce va fi sculptată, de parcă ar vedea-o aievea în fața ochilor, și pe soțul înșelat, care vrea să se răzbune după ce s-a înecat... Și care, înecat și mort, se întoarce acasă”. Veridicitatea acestei sculpturi, veritabilă materializare a imaginii din visul Ellidei, în care ea, cea care visează, și el, cel care nu e decât o nălucire, stau alături, sunt din nou împreună, nu provine oare din fericita întâlnire dintre harul sculptorului și „realitatea” unei fantome lăuntrice
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
desigur, dar ferm convinse că sunt „mai vii decât cei care repetă, îmbrăcați în haine obișnuite” - introduc treptat în dialogul cu actorii reali o tulburătoare sugestie a „nereprezentabilului”. Căci pentru aceste personaje-fantomă ce-și caută interpreții - cu alte cuvinte, întruparea, materializarea - munca actorilor în carne și oase este inevitabil sortită eșecului, deoarece, spun ele, „ei nu sunt ca noi, sunt altceva decât noi” (corpuri, și nu „suflete”, aparențe, și nu esențe). Motiv pentru care teatrul împiedică, de fapt, descoperirea adevărului vieții
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în schimb, o și mai mare forță de apariție. Cum am putea exprima, mai bine decât o face Pirandello, intensa senzație de realitate a acestor entități nedefinite, condamnate să oscileze veșnic între starea lor amorfă și aspirația spre concretețe, spre materializare? Dar oare nu aceasta este, pentru Pirandello, însăși esența teatrului, miezul său tainic? Cea căreia dramaturgul îi încredințează evocarea momentului melancolic al asfințitului, când, în liniștea cabinetului său de lucru, orice autor se cufundă într-o umbră forfotind de personaje
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ales cele referitoare la geografia sau la geologia internă a individului, la lumea sa interioară, văzută ca teritoriu al „lucrurilor îngropate în străfundurile ființei”, care ar putea oricând ieși la lumină și pentru care teatrul ar fi un spațiu al materializării. Să faci teatru, ne amintește Artaud într-un text din perioada experimentală a Teatrului Alfred Jarry 1, „nu înseamnă să montezi piese, ci să ajungi, printr-un soi de proiecție materială, reală, la tot ceea ce s-a sedimentat în spirit
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]