2,196 matches
-
acest sens, menționate edițiile sinodale ale Bibliei, începând cu cea din 1914, versiunea din 1938 realizată de Vasile Radu și Gala Galaction și ediția jubiliară a Sfântului Sinod, „diortosită” de Bartolomeu Anania, în 2001. Apariția Bibliei de la București coincide cu maturizarea limbii române. Difuzată masiv prin tipar, răspunzând exigențelor vorbitorilor de limbă română din toate părțile teritoriului românesc, cartea a însemnat, totodată, ieșirea textului scriptural din preocupările nemijlocite ale scriitorilor români. Chiar autorii de omilii, cum este Antim Ivireanul, acordă o
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
Această operatio erroris va fi Anticristul; Apoc. 13,2‑14; cele două fiare; virtuțile magice ale Anticristului; falsele minuni; cifrul 666 și tradiția „săptămânii milenare”; excurs teologic: chinurile (28℘Ρ4Η) și persecuțiile fac parte din planul divin; ele ajută la maturizarea credinței; cifra Anticristului este 666, de trei ori 6, întrucât personajul recapitulează toate apostaziile, de la căderea îngerilor până la el: 600, anii lui Noe; 60 + 6, dimensiunile statuii lui Nabucodonosor. 30,1-4 Trei nume a căror valoare numerică este 666: LATEINOS
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
decât ideea unei parusii neașteptate, surprinzătoare. Dumnezeu va veni numai „la momentul potrivit”. Distincția între cea de‑a patra fiară și cele zece coarne constituie deci o proiecție firească și logică, la nivel eshatologic, al acelei „teologii a răbdării”, a maturizării, specifică episcopului lyonez. Să recapitulăm cele spuse până aici: Anticristul va fi un rege; el va guverna unul dintre cele zece regate apărute din destrămarea naturală a Imperiului Roman („imperiul de acum”, V, 26, 1); se va instala în templul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Raționamentul său poate fi rezumat în schema următoare: erezie = păgânism; păgânism = demonism; în consecință, erezie = demonism. Acest raționament maniheist al lui Iustin nu este prezent și la Irineu. Acesta din urmă construiește o teologie a istoriei pe principiul evoluției sau maturizării progresive, o teologie a istoriei tolerantă față de păgânism în general și față de stăpânirea romană, în special. El ramifică silogismul precursorului său, plasând sub stăpânirea diavolului numai ereticii, lăsând deoparte păgânii. Anticristul își găsește astfel un predecesor colectiv în grupările falșilor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ridicat ochii la cer (pentru rugăciune); n‑au adus în nici un fel mulțumire Creatorului; au refuzat să cunoască adevărul. Asemenea șoarecilor, ei se ascund în „găurile” întunecate ale ignoranței. Pe de altă parte însă, prin opoziția lor, accelerează procesul de maturizare spirituală a celor credincioși. . Teología..., pp. 248‑249. . Notăm, cu titlu anecdotic, că numărul 666 pare a fi fost modificat în 616 pentru a se potrivi numelui împăratului Caligula (Gaios Kaisar). A. Orbe (Teología..., p. 252) afirmă că Irineu face
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sunt inserate proverbe și cimilituri (printre primele culegeri din Transilvania), precum și traduceri din germană, italiană și maghiară. „Gazeta de Transilvania” și „Foaie pentru minte, inimă și literatură” erau primite regulat de membrii societății. Ca urmare a unui firesc proces de maturizare și radicalizare în interiorul asociației, capătă contur un grup format din Al. Papiu-Ilarian, Nicolae Popea, Iosif Hodoș ș.a., care vor milita îndrăzneț împotriva proiectatei uniri a Transilvaniei cu Ungaria, pentru drepturile și libertățile politice ale națiunii române. P.D.
SOCIETATEA DE LECTURA AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289753_a_291082]
-
Îl exercită asupra Eului. Supra-Eul cenzurează moral toate acțiunile Eului prin intermediul conștiinței morale, care reprezintă instanța responsabilității individului, a Eului personal față de actele și conduitele sale. Principiile din sfera Psihologiei Morale se dezvoltă la individ o dată cu procesul de formare și maturizare a Supra-Eului. Acest proces, care Începe Încă din copilărie, având ca model primar familia de origine, va continua pe parcursul Întregii vieți, urmând circumstanțele și evenimentele cu care individul va veni În contact. Un rol important, În această privință, revine educației
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
originea individului, de mediul său familial și social, de modelul de educație, de profesiune, de nivelul său cultural. Existența unei persoane este oglinda acesteia, forma prin care se exprimă, se exteriorizează, se manifestă persoana respectivă, nivelul ei de dezvoltare și maturizare sufletească și moral-spirituală. Se poate desprinde de aici faptul că existența este una dintre dimensiunile cele mai importante ale persoanei, cea care, Împreună cu organizarea ei interioară „bio-psiho-cultural-morală”, o definește și o individualizează ca pe ceva unic. Fiecare persoană Își are
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
condamnată. Ca și grija, care Închide sufletește persoana, ipohondria o Închide În plan somatic. În felul acesta ipohondria este o somatizare a grijii de sine, o grijă morbidă. Ambele sunt date de o anumită slăbire a Eului, de o slabă maturizare a acestuia, datorită unei carențe a valorilor morale ale Supra-Eului. Disperarea este forma ultimă și cea mai severă a atitudinii de grijă față de sine a Eului unei persoane. Ea este forma de maximă neliniște, de sfâșiere sufletească și morală a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conștiința morală adaugă acesteia elemente specifice, și anume: - reflectivitatea actelor; - evaluarea valorică; - prevederea consecințelor; - responsabilitatea acțiunilor; - caracterul exclusiv individual și irepetabil al acțiunilor. Din aceste considerente, conștiința morală ne apare ca o achiziție a individului, legată de mai mulți factori: - maturizarea personalității și, respectiv, a aparatului psihic; - formarea Supra-Eului moral; - imitația modelelor pozitive și interiorizarea acestora; - educația morală; - experiența personală de viață, evenimentele vieții individuale; - concordanța cu valorile modelului sociocultural căruia Îi aparține persoana respectivă. În ceea ce privește originile conștiinței morale, R. Le
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
registrul anormalității psihice. Mai există și o a treia eventualitate, când Eul poate avea un caracter negativ de factură perversă, plasându-l În registrul antivaloric al imoralității. Psihanaliza vorbește despre stadiile de dezvoltare ale persoanei, luând drept criteriu de referință maturizarea pulsională a individului. În cazul acesta, accentul se pune pe pulsiunile Inconștientului. În cazul formării psiho-morale a Eului nu mai sunt luate drept criterii de referință pulsiunile individului, ci formarea și maturizarea acestuia În raport cu Supra-Eul său moral. Două elemente contribuie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dezvoltare ale persoanei, luând drept criteriu de referință maturizarea pulsională a individului. În cazul acesta, accentul se pune pe pulsiunile Inconștientului. În cazul formării psiho-morale a Eului nu mai sunt luate drept criterii de referință pulsiunile individului, ci formarea și maturizarea acestuia În raport cu Supra-Eul său moral. Două elemente contribuie la formarea psiho-morală a Eului: mediul și modelele cu care acesta vine În contact pe tot parcursul vieții sale, de la naștere până la moarte. Făcând această afirmație, dorim să scoatem În evidență faptul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se prezenta, de a se impune În fața celorlalți, capacitatea de a-i domina sau de a-i captiva, modul de a relaționa cu aceștia etc. dă Semnificația morală a imaginii Eului este, În primul rând, expresia nivelului de dezvoltare și maturizare a Supra-Eului acestuia. Ea este cea care conferă valoare morală persoanei respective, fiind expresia În ținută, caracter, conduite și acțiuni a virtuților morale pe care le Încarnează persoana respectivă. Imaginea morală a Eului este Însăși expresia caracterului acestuia, e expresia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individului. În ceea ce privește imaginile devianței, acestea nu recunosc drept cauză o alterare a personalității, ci o formă de Eu de tip deviant, ale cărei cauze sunt În primul rând de ordin psihologic și moral, prin insuficiențe sau deficiențe În formarea și maturizarea Supra-Eului moral al persoanei respective. Carențele educaționale și afective, frustrările, complexele, abandonul, vagabondajul, absența modelelor pozitive etc. sunt numai câțiva dintre factorii care contribuie la configurarea unor imagini de tip deviant ale Eului acestei categorii de indivizi. În acest grup
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
etapa de vârstă a bătrâneții, neîncetând totuși să existe. Identitatea sexuală completează cadrul identității de bază a individului, dar concomitent ea constituie premiza „completării de sine”, prin căutarea unui partener de sex opus. Una dintre condițiile constituirii unui cuplu este maturizarea psihosexuală a persoanei, formarea identității sale sexuale În plan psiho-biologic. Alegerea unui partener sexual este nu numai o problemă instinctuală, ci și una morală. Nevoia firească de un partener de sex opus, În scopul formării unui cuplu cuprinde, În interiorul ei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt excluse. Competiția și conflictul dintre generații sunt Înlocuite cu continuitatea dintre generații. Ca doctrină explicativă a procesului de formare a personalității, psihanaliza se Întemeiază pe complexul lui Oedip. El este valabil În ceea ce privește explicarea dinamicii etapelor de formare și de maturizare ale pulsiunilor Inconștientului. Putem oare prelua și aplica acest concept În Psihologia Morală, așa cum se poate vedea din exemplul celor două cazuri mai sus analizate? Cred că lucrurile se prezintă În aceste situații cu totul altfel. Psihologia Morală este psihologia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
numărul firav de repondenți, „performanțele pe grupuri de profesie” (au dominat politicienii), „ce se citește” și „cum se judecă”, concluzia era că testul a dovedit „anarhia culturală în care ne zbatem” și implicit misiunea uriașă ce revenea „muncii intelectuale”, întru maturizarea mentalului public. Ambiția redactorului revistei, în direcția creșterii nivelului de cultură politică și intelectuală, e neobosită. La pagina întâi, teoretică, Camil Petrescu, în postură de ideolog, sociolog și politolog, semnează toate editorialele revistei, printre care: Muncitorii intelectuali și ideea de
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
nervos al derulării secvențelor, transpus în propoziții minimale, fac din narațiune mai degrabă o panoramă dramatică a încrâncenării personajelor, a intenției lor de a-și menține intact propriul univers. Învolburata lume a Călinei (1986) imaginează, prin vocea aceluiași personaj-narator, etapele maturizării Călinei, ruptă nu întru totul - cel puțin nu la nivelul memoriei vii - de lumea rurală bănățeană. Roman cu impulsuri teziste, textul e lipsit de forță, banalul și chiar prostul gust cotropind epicul. SCRIERI: Drum peste vină, Timișoara, 1977; Melancolia trandafirului
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
ajutând astfel procesul de adaptare și integrare; - capacitatea de a-și ajusta propria conduită în diferitele relații cu ceilalți; - capacitatea de identificare atât cu forțele conservatoare, cât și cu forțele creatoare ale societății. Fr. Cloutier pune accentul pe procesul de maturizare a personalității, în ceea ce privește starea de sănătate mintală. În acest sens, norma sau starea de sănătate este rezultatul și expresia maturizării personalității, ca rezultat final al unui proces evolutiv, considerat definitiv încheiat. În felul acesta este evidențiată și valoarea dinamico-biografică a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de identificare atât cu forțele conservatoare, cât și cu forțele creatoare ale societății. Fr. Cloutier pune accentul pe procesul de maturizare a personalității, în ceea ce privește starea de sănătate mintală. În acest sens, norma sau starea de sănătate este rezultatul și expresia maturizării personalității, ca rezultat final al unui proces evolutiv, considerat definitiv încheiat. În felul acesta este evidențiată și valoarea dinamico-biografică a stării de sănătate mintală. Dacă se consideră stabilit faptul că starea de sănătate mintală este într-o mare măsură rezultatul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
serie de „vârste-epoci” și de „vârste critice”, de criză; b) viața individuală în sensul de istoricitate interioară personală (conștiință, experiență, aspirații, realizare, decizii, activitate, schimbări intervenite, relații interumane etc.). Viața individului se constituie din succesiunea unor etape de dezvoltare, evoluție, maturizare și declin psihobiologic și socio-cultural. Viața este alcătuită însă și din aspectul exterior al existenței, reprezentând suma tuturor experiențelor și evenimentelor trăite de persoană în decursul diferitelor sale etape de viață. Aceasta constituie „istoria vieții individuale” (L. Binswanger, K. Kolle
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
evitarea schimbărilor care ar putea solicita din partea persoanelor în vârstă un efort de adaptare de care nu sunt capabile, menținerea unui climat afectiv echilibrat, protector și securizant, stimularea și comunicarea etc. Capitolul 14 Psihoigiena copilului și adolescentului Stadiile de dezvoltare/maturizare Copilăria și adolescența sunt perioade de viață deosebit de importante, întrucât în acest interval de timp se organizează și dezvoltă personalitatea individului. În această etapă a „Istorii individuale” se produc numeroase transformări, importante și rapide ca succesiune în timp, ale personalității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de dezvoltare”, pe care le vom prezenta în continuare (vezi tabelul de mai jos). Modelele stadiilor de dezvoltare ale personalității la care ne referim sunt următoarele (E.J. Anthony): modelul propus de S. Freud, având în vedere stadiile de dezvoltare și maturizare pulsională psihosexuală, care sunt: stadiul oral, anal, oedipian genital, stadiul de latență și stadiul de maturizare sexuală; modelul propus de J. Piaget, având în vedere stadiile de dezvoltare cognitivă, reprezentate prin: stadiul senzorial-motor, simbolic, intuitiv-reprezentativ, concret-operațional și formal-operațional; modelul propus
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de dezvoltare ale personalității la care ne referim sunt următoarele (E.J. Anthony): modelul propus de S. Freud, având în vedere stadiile de dezvoltare și maturizare pulsională psihosexuală, care sunt: stadiul oral, anal, oedipian genital, stadiul de latență și stadiul de maturizare sexuală; modelul propus de J. Piaget, având în vedere stadiile de dezvoltare cognitivă, reprezentate prin: stadiul senzorial-motor, simbolic, intuitiv-reprezentativ, concret-operațional și formal-operațional; modelul propus de E.H. Erickson, axat pe dinamica dezvoltării stadiilor psihosociale, reprezentate prin: încredere-neîncredere, autonomie/ îndoială/teamă, inițiativă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
formal-operațional; modelul propus de E.H. Erickson, axat pe dinamica dezvoltării stadiilor psihosociale, reprezentate prin: încredere-neîncredere, autonomie/ îndoială/teamă, inițiativă/vinovăție, valorizare/inferioritate, identitate/confuzia rolului; modelul propus de A.T. Jersild și F.B. Holmes, având în vedere stadiile formării și maturizării afective ale individului: frica (de întuneric, singurătate, locuri străine, zgomote, abandon), separarea/părăsirea, imaginile de personaje fantastice; animale, teama (de eșecuri școlare, ridiculizare, desfigurare, boală, moarte), sentimentul penibil de a fi diferit (fizic, social, intelectual, sexual etc.). Fiecăreia dintre etapele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]