1,225 matches
-
influență decisivă asupra evoluției ulterioare a doctrinei economice. Keynes a calificat-o drept cea mai importantă contribuție la teoria monetară în Anglia, după Ricardo. 5.3. ALEGEREA OPTIMALĂ A CONSUMATORULUI Într-o situație de abundență, individul rațional caută să-și maximizeze utilitatea. Dacă bunurile sînt abundente, nimic nu-i va limita acestuia posibilitățile de consum. El nu suportă nici un cost, nu trebuie să consimtă la nici un sacrificiu pentru a-și procura o anumită cantitate dintr-un bun. În acest caz, atît
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
El trebuie să țină cont de costul de oportunitate al acestei consumații, adică de satisfacția pe care ar putea-o obține renunțînd la bunul X. Să presupunem că nu există decît două bunuri substituibile: X și Y. Individul își va maximiza, în acest caz, satisfacția, alegînd o combinație (X, Y), astfel încît utilitatea marginală a celor două bunuri să fie egală. Într-adevăr, dacă UmX > UmY, consumatorul îi va crește utilitatea totală prin substituirea unei unități din bunul Y cu o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ofertă. Funcție de prețul comunicat de piață, el poate stabili cantitatea de produs și va produce pînă în situația în care ultima unitate (tranșă) fabricată îi va aduce un venit la nivelul costurilor de producție. Altfel spus, cantitatea care-i va maximiza profitul va fi cea pentru care prețul este egal cu costul său marginal. Oferta întreprinzătorului va fi deci crescătoare cu prețul pieței, plecînd de la un minimum care este costul său mediu minimal. Sub acest cost, el va produce în pierdere
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
costul său marginal. Oferta întreprinzătorului va fi deci crescătoare cu prețul pieței, plecînd de la un minimum care este costul său mediu minimal. Sub acest cost, el va produce în pierdere. Dacă întreprinderea este în situație de monopol, ea își va maximiza profitul producînd cantitatea pentru care prețul de vînzare va fi egal cu venitul (încasarea) său marginal (venitul adus de ultima unitate de produs vîndută). În economia reală, comportamentul întreprinderii este diferit de cel descris în teoria concurenței perfecte. Plecînd de la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în care cererea totală pentru un produs se adresează unui singur ofertant. El va adopta un comportament diferit de întreprinderea concurențială. Aceasta din urmă își adaptează producția în funcție de prețul pe care i-l comunică piața, cu scopul de a-și maximiza profitul, ceea ce o determină să producă pînă cînd costul său marginal (sau costul ultimei unități produse) devine egal cu prețul de piață. Dimpotrivă, monopolistul este liber în fixarea prețului. Pentru a-și maximiza profitul, acesta este determinat să-și raționeze
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
comunică piața, cu scopul de a-și maximiza profitul, ceea ce o determină să producă pînă cînd costul său marginal (sau costul ultimei unități produse) devine egal cu prețul de piață. Dimpotrivă, monopolistul este liber în fixarea prețului. Pentru a-și maximiza profitul, acesta este determinat să-și raționeze oferta în maniera egalizării prețului nu cu costul său marginal, ci cu venitul său marginal (venitul adus de ultima cantitate vîndută). Acest comportament se traduce printr-o ofertă mai redusă și un preț
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
tehnică (RMST) între capital și muncă măsoară variația cantității de capital ce este necesară, de-a lungul unei izocante, pentru a compensa o variație infinitezimală a cantității de muncă. c) Combinația optimală a factorilor O dată determinată cantitatea de producție ce maximizează profitul, din ansamblul combinațiilor tehnic posibile descrise de izocantă, pe cea al cărei cost este minim. Combinația capital-muncă optimală este cea pentru care productivitățile marginale ale celor doi factori, ponderate cu prețurile lor, sînt egale. Într-adevăr, atît timp cît
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de rapiditatea cu care ele se deplasează, ușurința lor de deplasare fiind mult superioară fluxurilor de bunuri și servicii. d) Speculația A specula înseamnă a face previziuni asupra evoluției viitoare a piețelor și a lua decizii privind acele plasamente care maximizează profiturile, în cazul în care previziunile sînt corecte. Spre exemplu, agenții care se așteaptă la o depreciere a lui euro în raport cu dolarul vor vinde euro și vor cumpăra dolari ușori pentru a-i revinde cînd se vor întări și a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
natural. Acesta practică un preț superior costului marginal și se îndepărtează de optimul lui Pareto. Această situație conduce adesea statul să naționalizeze monopolul, cu scopul de a evita efectele sale perverse în alocarea resurselor. Statul, care nu caută să-și maximizeze profitul, poate practica prețuri la nivelul costului marginal, dar în acest caz întreprinderea publică administratoare va realiza o pierdere ce trebuie finanțată. Cum? Prin subvenționare de la buget. Intervenția statului nu este deci neutră pentru restul economiei, pentru că mobilizarea resurselor necesare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de indiferență colective, de tip W1, W2 sau W3. Statul este însărcinat să caute maximizarea bunăstării colective. În consecință, alegerea publică optimă constă în a o selecționa din ansamblul de soluții eficace (optimale în sensul lui Pareto) pe cea care maximizează W, adică pe cea care permite atingerea celei mai ridicate curbe de indiferență colectivă. Soluția optimală este dată de punctul 0, punct de tangență între funcția utilității colective și frontiera lui Pareto. O serie de lucrări ulterioare au permis precizarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
funcția utilității colective și frontiera lui Pareto. O serie de lucrări ulterioare au permis precizarea formei matematice și a conținutului ce trebuie să caracterizeze o asemenea funcție, dacă se dorește, grație acesteia, clasarea tuturor alegerilor posibile și definirea celei care maximizează bunăstarea colectivă, ca medie aritmetică ponderată a satisfacțiilor individuale. Printre contribuțiile aduse în acest sens, o reținem pe cea a lui John Harsanyi (în 1955), care a enunțat o teoremă despre forma FBS, asemănătoare cu cea propusă de Bergson și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Structurile economice Structurile economice sînt constituite în principal din: a) întreprinderea privată: ea se caracterizează prin separația dintre cei ce aduc ca aport capitalul (capitaliștii) și cei ce contribuie cu munca (salariații). Întreprinderea produce pentru a vinde, căutînd să-și maximizeze profitul; b) piața. Capitalismul este o economie descentralizată în care prețurile orientează și ajustează comportamentele ofertanților și solicitanților. 16.1.2. Structurile mentale și culturale Aceste structuri poartă drept nume: a) individualismul: individul primează asupra statului; b) utilitarismul: orice act
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nu este exclus și acesta este pericolul cel mai mare nici ca tranziția să fie o hibridare, o congruență negativă a economiilor socialiste cu aspectele cele mai nedorite ale capitalismului. Puterea trece din ce în ce mai mult de la decidenții politici doritori a-și maximiza privilegiile (birocrații centrale, potentați locali, nomenclaturiști etc.), la decidenții economici urmărind a-și maximiza cîștigurile monetare (manageri, antreprenori și alți afaceriști), chiar dacă adesea nu putem fi siguri că e vorba de indivizi diferiți. Perioada actuală este deschisă diverselor tipuri de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fie o hibridare, o congruență negativă a economiilor socialiste cu aspectele cele mai nedorite ale capitalismului. Puterea trece din ce în ce mai mult de la decidenții politici doritori a-și maximiza privilegiile (birocrații centrale, potentați locali, nomenclaturiști etc.), la decidenții economici urmărind a-și maximiza cîștigurile monetare (manageri, antreprenori și alți afaceriști), chiar dacă adesea nu putem fi siguri că e vorba de indivizi diferiți. Perioada actuală este deschisă diverselor tipuri de viitor posibile, ieșirea din ea fiind fundamental nesigură. Ce-i de făcut? După marea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
neputînd tinde spre infinit. Se caută deci condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a evita orice discontinuitate a curbelor ofertei și cererii și pentru a se asigura că ele sînt limitate. b) Condițiile lui Arrow și Debreu: 1) raționalitate: indivizii își maximizează satisfacțiile, iar întreprinderile profitul; 2) concurență pură și perfectă; 3) piețe complete: există o piață pentru fiecare bun sau serviciu prezent, dar și pentru fiecare bun sau serviciu viitor; 4) dotație de supraviețuire: indivizii dispun de o dotație de bunuri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a liberalizării schimburilor, dar care implică riscul unei fragmentări a lumii în blocuri, cu toate restricțiile implicate. Astfel, atomicitatea pieței mondiale se va reduce, aceasta devenind oligapolistă. Pericolul este ca noile blocuri continentale să utilizeze politica comercială pentru a-și maximiza bunăstarea în detrimentul celorlalți. Dacă blocurile vor adopta un comportament noncooperativ, fricțiunile dintre ele pot antrena o scădere a bunăstării în toate zonele lumii. Dimpotrivă, integrarea regională este tolerabilă și chiar dezirabilă, dacă ea conduce la o mai mare liberalizare a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
convinge guvernele să aprobe politicile de liberalizare din ultime le decenii. În plus, pe măsură ce clasa mijlocie devine mai prosperă, prin proces ul de dezvoltare economică, membrii ei ajung să favorizeze politici care as igu ră o inflație scăzută și care maximizează, de asemenea, opțiunile de investiț ie de care dispun. Acest lu cru ar trebui să ducă, în timp, spre o deschide re mai mare a contului de capi tal, deschidere ce ar trebui să ofere guvernulu i u n stimulent
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
inovator (și de a fi răsplă it, din punct de vedere economic, pentru inovaț ie) în activități antreprenoriale și tehnice. Din perspectiva liberală, această expansiune a piețelor nu este doar inevitabilă, ci și benefică. Eficiența economică înseamnă că producția este maximizată în funcție de investiție, iar o econ omi e mai eficientă le va oferi consumatorilor mai multe bunuri. Prin tradiție, de asemenea, teoria liberală consideră afacerile și tranzacțiile de piață ca pa rte integrantă din societatea civilă, domeniul în care cetățenii își
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
care riscă mereu să devină prea puternic sau represi v e ste privit ca o amenințare la libertatea cetățenilor. Birocrații, deoarece ei nu sunt făcuți răspunzători, prin presiuni competitive, încearcă să profite de controlul lor asupra piețelor și să și maximizeze propriul lor interes - să ,,producă sciziuni“. Astfel, dislo carea activității controlate de stat de cea a p ieț ei este văzută ca un fenomen pozitiv atât pentru efectele sale economice, câ t ș i pentru cele politice. Imperativul competitiv cu privire la
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
financiar internațional sau întârzierea integrării acelor țări care sunt în chi se. 2.8. Rolul guvernelor în procesul de globalizar e f inanciară În procesul de globalizare financiară, un rol d eos ebit de important le revine guvernelor care pot maximiza beneficiile acestui proces și, de asemenea, pot minimiza riscurile. Guvernele sun t, în primul rând, respon sabile pentru adaptarea piețelor financiare naț ion ale la cerințele procesului de globalizare financiară. Astfel, un cadru macroeconomic stabil, un mediu de afaceri transparent
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
date de risc al investiției, reprezintă criteri ul fundamental al mobilizării și alocării capitalului în diferite regiuni ale lu mii , economii naționale, indus trii, companii etc. În condiții de risc similar e, întotdeauna, investitorul va alege investiția care-i va maximiza câștigul, într-un orizont de timp considerat de el rezonabil. Mai departe, procesul de decizie constă în anti ciparea randamentelor viitoare și a factorilor de risc la care este expusă investiția sa. Altfel spus, factorii determinan ți ai mișcării fluxurilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a citit cartea lui Dugald Stewart, On the Life and Writings of Adam Smith. Și este puțin probabil să nu-i fi atras atenția ideea că optimul într-o economie de piață se obține dându-le posibilitatea indivizilor să-și maximizeze profitul, fără nici o restricție. Toate acestea l-au determinat pe unul dintre cei mai de seamă istorici ai ideilor darwiniene să afirme că „teoria selecției naturale este, în esență, doctrina economică a lui Adam Smith transferată asupra naturii.“ După cum în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
diferite s-au separat treptat dintr-un trunchi comun. Competiția pentru supraviețuire și reproducere, ținând seama de anumite dependențe, bunăoară de nevoile procurării hranei și ale apărării de dușmani, a dus la dezvoltarea unor trăsături morfologice și de comportare care maximizează șansele fiecărei specii în această competiție. Prin multe dintre caracteristicile lor, panterele sunt foarte bine adaptate pentru prinderea și devorarea antilopelor, după cum prin caracteristicile lor antilopele sunt foarte bine adaptate pentru apărarea lor de acești prădători. „Este ca și cum panterele ar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
după cum prin caracteristicile lor antilopele sunt foarte bine adaptate pentru apărarea lor de acești prădători. „Este ca și cum panterele ar fi fost create de o zeitate, iar antilopele de o alta, rivală.“ În realitate, secvențele de ADN din corpul panterelor le maximizează supraviețuirea, la fel ca și secvențele de ADN ale antilopelor. Această tendință de a maximiza șansele de supraviețuire și răspândire a ADN ului fiecărei specii este cea care explică diversitatea imensă de caracteristici ale conformației și comportării ființelor vii. Unele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Este ca și cum panterele ar fi fost create de o zeitate, iar antilopele de o alta, rivală.“ În realitate, secvențele de ADN din corpul panterelor le maximizează supraviețuirea, la fel ca și secvențele de ADN ale antilopelor. Această tendință de a maximiza șansele de supraviețuire și răspândire a ADN ului fiecărei specii este cea care explică diversitatea imensă de caracteristici ale conformației și comportării ființelor vii. Unele sublinieri par importante pentru a contura mai bine ceea ce este specific acestei înțelegeri a evoluției
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]