63,751 matches
-
evanghelice în strai românesc: Încă un om își duce crucea-n spate,/ Senin, de parc-ar duce-un sac la moară,/ Și toți îl urmărim cum intră-n cimitir/ Și nimeni nu se înfioară" (Seninătate). Paradisului comunist i se demontează mecanismul mistificator: "Dormeam lîngă-acel munte ca lîngă-un paradis/ Pierdut, în care lumea aceasta vinovată/ Nu mai putea s-ajungă pe jos ca altădată/ Și încerca să urce pe sforile din vis" (Dormeam lîngă-acel munte). Chiar inspirația poetică se mortifică, printr-o
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
din populație, procent în scădere, fiindcă majoritatea sînt în vîrstă. Există însă cîteva grupuri cu atitudini violent antisemite, pe care nu ezită să le facă publice, cu o suspectă ostentație, știind că butonul pe care apasă pune în mișcare un mecanism capabil să funcționeze și în gol. "Stigmatizarea" ca evreu a oricărei persoane care nu le convine, repetarea acelorași stereotipuri negative - evreii ca permanentă amenințare, ca dușmani și alte asemenea pot fi citite mereu în publicațiile lui C.V. Tudor, Dumitru Dragomir
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
tămâiere a Geniului nostru tutelar." Puțini intelectuali din Basarabia - îi avem în vedere pe cei care își fac cunoscute opiniile prin intermediul presei - sunt capabili să judece cu atâta luciditate și dezinvoltură (o dezinvoltură respectuoasă, lipsită de orice urmă de insolență) mecanismul falsificării lui Eminescu printr-o omagiere stereotipă. Și mai puțini au, ca Vitalie Ciobanu, talentul literar necesar pentru a descrie comedierea glorificării unui poet genial de către o armată de nulități. De veghe, 24 de ore din 24 Citatul referitor la
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
adevărul". Dacă tăcerea e, spre a ne exprima astfel, o impersonalitate primordială, ontologică, urmează treapta a doua a impersonalizării, pe care o reprezintă cultul formei. Constanța Buzea recurge la o expresie muzicală "perfectă", la o incantație care funcționează precum un mecanism ce pare a fi epuizat dificultățile lăuntrice ale actului creator, hrănindu-se din situația limită a mijloacelor întrutotul corespunzătoare scopului. Atari versuri, de-o frumusețe grea, narcotică, aidoma unui parfum de crini regali, sînt, după cum le apreciază Nicolae Manolescu, "cam
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
întârzie. Iar când sosesc, ele provin tocmai din zona interlopă. Bănuielile de până acum încep să fie confirmate tocmai de inșii care duc pe umeri marile afaceri invizibile ale țării. Unul dintre ei dezvăluia la televizor, cu o naturalețe înspăimântătoare, mecanismul derulării afacerilor, mai mult sau mai puțin deochiate, din economia paralelă. Elucidarea fenomenului nu e decât o chestiune de "voință politică". Se știe cu precizie că marii infractori lucrează mână în mână cu o parte a poliției. Datele lui Sandu
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
multe încercări de reformă pedagogică: așa numitul procedeu al "adaosului", al schimbării prin ornamentare, sau, cu un cuvînt absolut oribil, răspîndit cu repeziciune de molimă, prin "implementare". Y Gasset propune, însă, tocmai contrariul: schimbarea prin eliminare. Pentru a funcționa ca mecanism al unei societăți, Universitatea trebuie să-și conștientizeze o misiune anume, în numele căreia să se străduiască ulterior să "producă", să ofere ceva. Ce oferă universitatea? Întrebarea are percutanța pe care o obții întotdeauna cînd scormonești dincolo de locurile comune. Cunoaștere? Nici vorbă
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
sociologică sau mitologică a lecturii, că există un filon comun al acestor cărți, că undeva războinicul greu încercat de acum zece secole și un băiețel orfan din zilele noastre sînt manifestări ale unui prototip. Prin urmare că, la limită, același mecanism moral, dacă nu estetic, este subiancent amînduror cărți. Oricît de scandalos ar părea, anonimul autor al lui Beowulf și J.K. Rowling pot fi, destul de ușor, înghesuiți în aceeași paradigmă. Surpriza mea că o carte pentru copii a putut ajunge atît
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
editorii ne oferă un fragment din partea încă nepublicată a jurnalului în care autorul consemna cum a decurs examenul de licență. Descrierea acelei zile (6 februarie 1970) începe într-o manieră inconfundabilă, cu o contradicție a imaginilor și a registrelor. Iată mecanismul pe care îl atribuia, cu doar câteva pagini înainte, lui Bacovia: "Examenul meu de licență. La 9 și ceva dimineața. Lumină multă în aer"... Radu Petrescu, G. Bacovia, Ed. Paralela 45, Colecția "Eseul de 100 de pagini", 1999, 96 p.
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
și auto-ironie, la poezie și glumă amară, la o disperare tragică îmbrăcată în haine comice. Pentru a preîntîmpina riscurile unei monotonii, totuși inevitabilă la un moment dat, autorul introduce un personaj secund, ca pe un truc dramatic care învîrte altfel mecanismul, dînd senzația că monologul s-ar transforma într-un dialog: Barrymore îl are ca partener de chin, de bucurii, de suferință, de mărire și de decădere pe sufleurul său fidel Frank. Un personaj martor la neputința actuală dar și la
Povara destinului? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17357_a_18682]
-
vârtos materialistă, jurând pe religia succesului, iar la o adică pe toate religiile la un loc, urâtă fizic și moral - ei, da, fizic am spus - echivalentă acelei murdare spume greco-bulgărești ce-l scandaliza pe Eminescu. Să fie la mijloc un mecanism de reproducție pe care noi nu-l putem concepe? Să ne rătăcim în hățișuri ale unui nemărturisit și sui-generis rasism ce vede pretutindeni două Românii, dintre care una abjectă, abominabilă, absolut reprobabilă și o alta, mereu înrobită, exclusă de la prânzul
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
care le presupune ironia, Irina Nechit (născută în 1962) cultivă discursul nereținut, revărsat, patetic. E și o diferență de mentalitate între două generații. Butnaru aparține unei perioade în care expresia trebuia să fie mai supravegheată (era supravegheată, din afară, prin mecanismele cenzurii!), de unde derivațiile ei fantast-persiflatoare, jocul cu tîlc pe care se bizuie. E ca o partidă de șah cu adversarii de temut, ideologici. Irina Nechit reflectă, în versurile ei, o detentă, o "eliberare". Mai puțin intelectualizată și mai puțin crispată
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
somează, cumva, la un răspuns personal, la o relație directă și intimă cu textul citit. Că există o conexiune importantă între literatură și identitate națională e un lucru prea bine știut. Că, prin urmare, idolatrizarea unui poet poate funcționa drept mecanism de autoîncurajare și reconfirmare la scară colectivă, drept modalitate de a revigora respectul și încrederea în sine, iarăși sînt chestiuni evidente. Dar nu este Eminescu singurul scriitor român urcat pe piedestaluri reale și imaginare, chiar dacă numele lui pare să genereze
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
revigora respectul și încrederea în sine, iarăși sînt chestiuni evidente. Dar nu este Eminescu singurul scriitor român urcat pe piedestaluri reale și imaginare, chiar dacă numele lui pare să genereze cele mai intense psihoze colective. Monumentalizat este și Caragiale, printr-un mecanism diferit, invers cumva față de cazul lui Eminescu, cel al cinicului autodispreț, al ororii de sine. Între acești doi poli, al beatitudinii identitare exprimare prin idolatria Eminescu și al dezgustului de sine descoperit și redescoperit în Caragiale, unii ar putea susține
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
feeric și pe un etnografism pe jumătate convențional, pe jumătate documentar. Există în aceste lucrări un rousseau-ism tardiv și provincial, un mod, cam naiv, de a afirma inocența originară a lumii rurale, bucuriile ei autarhice, nepervertite încă de impactul cu mecanismele
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
a ordinii tradiționale, în care țăranii, pământul și boierii sunt parte a unui univers armonic. Moldovenismul extrem de agresiv de mai târziu al lui Ionel Teodoreanu se nutrește din reacția defensivă a unei sensibilități incapabile să accepte trecerea vârstei de aur. Mecanismul compensator al memoriei se colorează resentimentar, Bucureștiul reunind atributele acelei modernități mediocre și aptere împotriva căreia moldovenismul se legitimează polemic. Mai mult decât un tip social, personajele Medelenilor sunt modelate de un cod comportamental a cărui logică interioară apare dificil
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
al lui Dinu Zarifopol închide un cerc. Medelenismul rămâne indisociabil de moldovenism, în măsura în care generalizarea este operantă. Asumarea identității e acompaniată, în cazul altora, de o doar aparent inexplicabilă ură de sine. Respingerea stigmatului moldovenismului acționează la Mircea Eliade ca un mecanism punând în mișcare o energie pe care spiritul locului o reprimă. Revenind în Memorii asupra textului din 1928, Împotriva Moldovei, Eliade își va nuanța radicalitatea. Dincolo de teribilismul juvenil, anatomia polemică a moldovenității refuzate precipită o clarificare interioară. Moldovei sentimentale, încărcată
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
a fost în cele din urmă scris. Despărțirea de medelenism era desăvârșită. Vă place Ionel Teodoreanu? În ceea ce are mai durabil estetic, proza sa mi se pare a poseda un efect de cutie muzicală. Sunetul ce se naște la deschiderea mecanismului e desuet, încântător și grațios. Timpul supraviețuiește concentrat în note muzicale. O lectură indiferentă poate anula farmecul discret al acestei "boîte à musique".
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
inteligenței artistice. Cruzimea ca viziune și limbaj de ghettou și sictir, cultivată de Radu Aldulescu ridică promiscuitatea și grotescul la rang de coșmar urban. Viața devine o capcană letală. Petre Barbu denunță un caz de întunecare a minții din senin. Mecanismele conviețuirii țin deja de psihopatologia vieții cotidiene. Spaima personajelor se face halucinație. Prin implozie sau explozie ea devine act sinucigaș sau crimă premeditată, infernală ca în povestirea lui Emilian Blaj. Oralitatea copleșitoare, decontractată propulsează nu numai marginalizați, lumpeni, ci și
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
social, cel ce mizează pe un fel de opacitate a sa, de anulare a distincției feminin/masculin. Prefăcîndu-se că nu există un potențial erotic al corpului, femeia se străduiește de fapt să iasă din trup, apelînd pentru această la un mecanism de susținere social și simbolic, cel al ritualului plajei. Aceasta este teoria propusă de femeile care adoptă ținută monokini. Pe de altă parte există însă un al doilea corp al femeii, acela care abia ascunzîndu-se se exhiba. Este corpul erotic
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
umbrele mă privesc/ zîmbind. unele mă cheamă. altele vor să-mi ia locul"(ibidem). Că o probă a incongruentei ființei cu sine, ni se înfățișează, în limbaj suprarealist, o demontare a corpului în părtile-i componente, ce se săvîrșește în somn. Mecanismele subconștientului apar sugerate prin astfel de amuzant-terifiante disocieri: "traiul nostru aici era un trai obișnuit:/ la culcare ne desfăceam în părțile componente care/ își luau tălpășița unde le tăia capul./ cînd ne trezeam intrăm în propriul corp/ ne spălăm pe
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
perspectivei în timp care constă în "masificare și stilizare". Într-adevăr, toate fenomenele culturale suporta acest efect după trecerea unui număr mare de ani. E cazul, acum, al principalelor curente care au marcat istoria noastră literară. Nu știm destule despre mecanismul teoretic și care, odată declanșat, determină schimbări de secventialitate (sau, cum se spunea cîndva, de periodizare) într-o istorie literară. M-am mai referit la acest subiect și în altă împrejurare. Am remarcat atunci că preocuparea însăși pentru un nou
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
funcției. Premierul a pus surdina chiar și deprinderii sale de a face declarații teribile, după ce a băgat de seamă că mai mult îl costă să le corecteze decît să-și dea drumul la gură. Dar asta numai după ce a deprins mecanismul negocierilor și s-a văzut de mai multe ori în situația neplăcută de a da înapoi în fapt, pentru că mersese prea mult înainte în vorbă. Se spunea despre el că nu e agreat la Cotroceni, si se pare că nu
Un an de Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17941_a_19266]
-
de afirmare a individualității, se recurge la o baie energizanta de violență naționalistă. Trebuie să observăm că actuala putere de la Belgrad conține în amalgamul ei politicieni de la naționalismul șovin pînă la naționalismul moderat. Totul pe un fond roșu, moștenit de la mecanismul de putere titoist prin care nomenklatura sîrbă stăpînea în numele ideologiei comuniste. Criza actuală a Șerbiei este o criză de creștere și mai ales de transformare într-un stat modern, democratic, membru normal al comunității europene. Formele violente pe care le
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
Oferta unui asemenea "context" e plurala și are deja o solidă "tradiție" literară. Dezrădăcinarea, părăsirea forțată a locurilor natale, alteritatea, deseori radicală și imposibil de asimilat, pun în mișcare, respectînd un tragic ciclu al eșecului și al reluării, un complex mecanism de recreare a identității. Acesta dezvolta noi tensiuni ce pot fi relaționate succint pe baza a doua dihotomii, una temporală și o alta spațială: prezent/ trecut și aici (țară de adopție)/ acolo (țară de origine). Nostalgia va constitui în acest
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
a avut totuși de cîștigat acest partid din experiența ultimilor ani? Deprinderea și răspunderile guvernării în coaliție, care nu se pot capătă decît fiind la putere. Verificarea oamenilor de încredere în aceste împrejurări și posibilitatea de a descifra din mers mecanismele fripturismului politic - cu frenezia înscrierilor, a simpatiilor brusc dobîndite, a pilelor și alte asemenea, pe care PNȚCD-ul în opoziție n-avea cum să le cunoască practic. Participarea la reforma, ca vioară întîi vizibilă. Dar poate cel mai consistent cîștig
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]