1,388 matches
-
nici nu vor băga de seamă că am dispărut. — Și Oscar? Întreb eu cu o ezitare. Știu că atitudinea lui Trish față de Oscar e mult mai liberală decît a mea și a Lisei față de copiii noștri. În vreme ce noi două am memorat practic conținutul Cărții bebelușului fericit și-am petrecut ore În șir dezvoltînd teoriile legate de faptul că sugarii au nevoie de rutină, organizare și disciplină, Trish crede În hrănirea atunci cînd celui mic Îi e foame, Îl lasă pe Oscar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Învârtă - și era din nou gata să schimbe replici fulgerătoare, glume răsuflate, promisiuni. Strângea din nou mâini transpirate, se cufunda iar În surâsul celor din jur, Îi observa pe cei prezenți și-i trecea În revistă pe cei care lipseau, memora nume și exhuma pe alții din străfundurile memoriei. Unui bătrân, care-i spusese că este președintele echipei locale de fotbal, i se plânse că nu mai avea nici timp să meargă la stadion: de când era În Parlament, fusese forțat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
medici, avocați, oameni de afaceri, ziariști politicieni, prezentatori de televiziune, arhitecți sau negustori capabili să discute romanele lui Stendhal sau poemele lui Thomas Hardy. Foarte rar dai peste un cititor al lui Proust sau peste un zănatic care să fi memorat pagini Întregi din Finnegans Wake. Și eu, când sunt Întrebat de Finnegan, Îmi place să răspund că o păstrez s‑o citesc la casa de bătrâni. E preferabil să pășești În eternitate cu Anna Livia Plurahelle decât cu Simpsonii bâțâindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Stătea pe o bancă, în dreptul afișului cu substanțiala recompensă pentru cine dă informații despre cei care au prigonit evrei. Se dădeau recompense destul cu mari. Numai după ce prigonitorii erau prinși. Acela privi o vreme, concentrat, afișul. Parcă încerca să-l memoreze. Scoase apoi din buzunarul de la piept al hainei sale roșii o vergea scurtă. Trase de ea și o întinse până o făcu cât un baston. Sau cât o antenă de radio portativ „Pionieer 3Z.“ Acela se mută mai spre capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ca spre niște fotografii foarte vechi pe care, i-ar fi fost teamă să nu le găsească degradate, mâncate de timp... Se împlinea un an de când Vasilica s-a stins din viață, la Butea. Bătrânul Iorgu, cu lacrimi în ochi, memoră un an de atunci. -... Era în noapte înspre Sânziene...! își zise el cu tremur în glas. Camera cu nr. 4, întreaga Casă de bătrâni de la Butea, zăcea învăluită în pânza întunericului. Vasilica așezată decuseară în pat, înțepenită într-o poziție
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
a stins la o margine de zare... Iorgu tresări... murmurând. -O stea cade și moare... e ca o măruntă tresărire a inimii... ”o lume” stinsă fără zgomot... In noaptea asta, parcă plouă cu ”orionide”!.. își zise el și se pomeni memorând niște versuri... ”La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă, Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. Poate de mult s-a stins în drum In depărtări albastre, Iar raza ei abia acum
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
În stația Podul Grozăvești, iar Ică era pe trotuar. M-am bucurat că, strigându-l, m-a recunoscut imediat. Ne revedeam, În patru-cinci secunde, după șapte ani. După alți 32 de ani, În 2002, aveam să-l informez, În scris (memorasem numele satului său), asupra cărții „1956, un an de ruptură...” de Ioana Boca, volum În care și el este prezent. Îi dădui și adresa locului de muncă al autoarei, de unde putea să cumpere această carte, ceea ce avea să facă În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Și așa mulți bărbați mureau În timpul orgasmului, nu prea se vorbea despre asta. Dar el, atunci, nu ar fi fost bărbat, ci altceva, o ființă fără rațiune, și ce plăcere ar fi fost aceea dacă nu ar fi putut fi memorată, rememorată, pentru a fi retrăită, post, În imaginație, cu anume rafinament, În detaliu, delirant? Thomas nu alergase nebun după fuste și, mai ales, nu se străduise să sucească mintea femeilor; el culesese, cîmpia era plină, dealurile. Floră spontană; culturile, tot
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
teamă ilogică; nu tocmai: pornise din gîndul că ar fi putut intra În miezul unor lucruri cu totul aparte și, aflîndu-se asta, era posibil să se Întîmple ceva teribil. Rupsese foaia din agendă, dar nu se putuse abține să nu memoreze Înscrisul. Îl tot repetase În gînd, Îl fixase Într-o cută potrivită a creierului, nu avea cine să cotrobăie acolo. De fapt, nici nu intenționa să afle capătul poveștii, ce Îi trebuia o astfel de Încurcătură, fie ea și pornită
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
capacitate de a se adapta la o situa(ie sau la un mediu mai mult sau mai pu(în familiar; o ne(ncetat( aten(ie f(cînd apel la diferitele sale sensuri, (n special vederea (i auzul; facultatea de a memoră diferite propriet((i ale situa(iei; o oarecare abilitate de a lua rapid (i clar notițele (i, (n fine, o cultur( general( (i sociologic( apt( de interpretare a datelor culese (i de reprezentare a lor (ntr-un raport final. Observa(ia
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
a se asigura c( poate s( r(min( o mai lung( perioad(, particip( în grade diferite la via(a obi(nuit( a persoanelor. El nu poate s(-(i redacteze notele cu adev(raț (n timpul ac(iunii, ci trebuie s( memoreze ceea ce observ(, iar apoi s( a(tearn( pe hîrtie observa(iile. Vom alternă prezentarea a dou( cercet(ri pentru a analiza condi(iile observa(iei (ntr-un anume context. (n primul rînd, studiul lui William F. Whyte (1914-) autorul lucrării Street
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cînd (n mijlocul unui grup sau, altădată, a(eza(i (n fă(a unei cafenele pentru a vorbi, cercet(torii (nregistreaz( mental totul (i ((i vor transcrie observa(iile atunci cînd vor fi singuri (i lini(ți(i. Whyte a memorat mai întîi datele, utilizînd, pe de o parte, mijloace mnemotehnice (i, pe de alta, categoriile (n func(ie de care ((i redacta notele. Cînd observa(ia se deruleaz( (n acela(i loc, el face un plan, plaseaz( persoanele, le d
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
care observatorul o dă fotografiei și în special contextul sau situația ilustrata. Alegerea clișeului dintr-un eșantion larg este la fel de delicată că și codificarea datelor, peste toate adăugîndu-se și constrîngerile tehnice datorate calității diferite a imaginilor. Memorarea Anchetatorul trebuie să memoreze informațiile pe care le-a cules, fie că observa pur și simplu, fie că dictează la un magnetofon sau își redactează notele. În ciuda voinței de a respecta anonimatul persoanelor, cercetătorul va da foarte repede un nume sau un pseudonim persoanelor
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
întrevedere, aici persoanele nu sînt înregistrate cu acordul lor. Din punct de vedere tehnic, uneori este posibil să se utilizeze reportofoane mici, putin vizibile, care nu se declanșează decît plecînd de la un anumit nivel sonor. Altfel, observatorul va trebui să memoreze cuvintele și să le transcrie cît mai repede posibil. Dialogul, o formă tipică de interactiune Una dintre cele mai mari contribuții ale notelor de observație care constituie valoarea lor particulară rezidă în aceea că reda dialogurile. Indivizii angajați într-o
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
de a urmări un scop ar fi trebuit să încerce să cucerească experimental o altă fată, inaccesibilă. Însă examenele îl absorbiră cu totul și câtăva vreme uită și de Otilia, și de Georgeta. Pe când citea un curs, străduindu-se să memoreze pagină cu pagină, moș Costache, după ce dădu câteva târcoale prin fața odăii lui, crăpă ușa și își vîrî înăuntru capul lui ca o bilă. - Nu-nu-nu te-te duci nicăieri azi? întrebă el. - Nu. Am de învățat. Dar de ce? Ai vreo trebuință
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
printre materiile considerate de el ușoare. Sau bunul, calmul și înțeleptul profesor Lazarovici, care fără să le pretindă prea mult elevilor, îi învăța precepte, proverbe, cugetări latine simple, dar atât de adevărate și vrednic de urmat. Stani și colegii le memorau imediat iar pe unele le mai știe și astăzi. Colega lui, Gabriela, care beneficia de ajutorul tatălui, pasionat de latină, trebuia să învețe obligatoriu această disciplină. Ca la orice materie impusă, ea nu își manifesta o atracție deosebită, însă vrând
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
să înțelegem importanța Dreptului internațional privat pentru cariera noastră viitoare, când, la misiunile diplomatice, ca executanți sau șefi de reprezentanțe, ne vom lovi de o multitudine de cazuri concrete. La examen avea răbdare cu noi, nu-l interesa dacă am "memorat mecanic", ci dorea să afle dacă am descifrat mecanismele subtile ale conceptelor și procedurilor "elementului de extraneitate". Așa că "tocilarii "și "papagalii" nu aveau nici o șansă. Întrucât, cred, că nu mă încadram în niciuna din cele două categorii, am luat de la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
13) cu privire la România, între care un volum de poezii ale lui Mihai Eminescu, în limba urdu, apărută în primăvara anului 1982, traduse din limba engleză, după o lucrare a tânărului poet și traducător renumit, regretatul Cornel Popescu. Un moment de memorat l-a constituit problema colaborării româno-pakistaneze în domeniul energiei nucleare. Se negocia intens și se făcea apel la "diplomația navetă", prin ambasadorul român la Islamabad, care a pendulat între capetele celor două țări; tentativa de a promova o asemenea colaborare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Recâștigarea demnității Pe când eram adolescent, tatăl meu m-a pus să Învăț pe de rost o poezie de O.S. Marden. Chiar dacă versurile Îmi scapă acum, mesajul poeziei a devenit o parte a filosofiei mele de viață de când i-am memorat prima dată strofele. Mesajul era că orice om are dreptul de a fi tratat cu demnitate, indiferent de munca pe care o prestează. O parte a poeziei spune așa: „Mulți oameni de seamă au stat la peticit Încălțări ori au
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
hipocamp sunt amnezici, nu-și amintesc conținutul ziarului citit cu o oră mai devreme sau persoanele venite să-i viziteze. În ciuda acestui fapt, ei păstrează amintiri anterioare rănirii sau îmbolnăvirii lor. Unii cercetători au descoperit că pacienții puteau totuși să memoreze deprinderi motorii fără să-și dea seama de acest lucru în mod conștient. Concluzie Prin urmare, Larry Squire, un cercetător californian, a făcut distincție între două mari sisteme mnezice: memoria declarativă, care este memoria conștientă a cuvintelor, a imaginilor și
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani (Lieury, Pyron și Tanguy, apud Lieury, 1992) Concluzie Psihologii au prezentat acest rezultat încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Cu cât creștem, cu atât capacitatea noastră de a memora cuvinte sau imagini este mai mare, nivelul maxim al performanței fiind atins, în general, între 15 și 25 de ani. Cu toate acestea, este posibil să existe câteva excepții datorate multiplicității memoriei; de exemplu, este posibil ca memoria procedurală (deprinderi
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
-i punem în gardă pe tineri în privința inamicului numărul 1 al memoriei: alcoolul. Acest flagel este cunoscut de mai bine de un secol, de când un neurolog rus a observat că bolnavii ce sufereau de alcoolism cronic nu mai reușeau să memoreze noutățile, ajungând astfel la o amnezie gravă. Știm acum că alcoolul, care distruge celulele, deteriorează în primul rând hipocampul, structura creierului care arhivează, într-un fel, memoria, repertoriind în cadrul acesteia informațiile proaspete, asemenea unui bibliotecar ce primește noi cărți. Această
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
partidei La întâmplare Performanța memoriei în funcție de dispunerea strategică sau la întâmplare a pieselor de șah (adaptare după Frey și Adesman, 1976) Pentru piesele așezate la întâmplare, experții, campioni în cadrul Federației, nu înregistrează rezultate superioare jucătorilor medii sau chiar începătorilor, atunci când memorează un eșichier (timp de opt secunde). În schimb, performanțele de la mijlocul partidei depind de experiența jucătorului. Totuși, campionii înregistrează într-adevăr o performanță excepțională atunci când pot vedea fiecare mutare a pieselor. Astfel, când prezentăm cele 22 de mutări de la începutul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
50 de cifre dispuse pe patru coloane era capabil să le enunțe pe toate: cifrele de pe diagonale, din fiecare parte pătrată a tabelului (patru linii pe patru coloane) și pe cele de pe marginile tabelului. În prezența academicianului Orbelin, Veniamin a memorat un tabel de 25 de rânduri și șapte coloane notate cu litere din alfabet, adică un total de 175 de elemente dispuse la întâmplare. Putea să memoreze apoi să reproducă fără greșeală 30, 50 sau 70 de cuvinte în ordinea
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
coloane) și pe cele de pe marginile tabelului. În prezența academicianului Orbelin, Veniamin a memorat un tabel de 25 de rânduri și șapte coloane notate cu litere din alfabet, adică un total de 175 de elemente dispuse la întâmplare. Putea să memoreze apoi să reproducă fără greșeală 30, 50 sau 70 de cuvinte în ordinea originală sau în ordine inversă, iar după 15 ani putea să reproducă liste întregi de cuvinte sau de elemente fără semnificație. Atunci când a fost întrebat cum reușește
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]