1,164 matches
-
LIVESCU, Ioan I. (19.III.1873, Ismail - 7.II.1944, București), publicist, memorialist și autor dramatic. Fiu de magistrat, L. învață într-un institut particular și la liceele „Sf. Sava”, „Matei Basarab” și „Sf. Gheorghe” din București. Înscris la Facultatea de Drept a Universității din capitală, o părăsește spre a urma Conservatorul, completându
LIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287842_a_289171]
-
manuscrisele lui K. au rămas, nefinisate, note din călătoria făcută la Viena și în Spania. Cele dintâi cuprind însemnări preliminare, disparate, numeroase considerații privitoare la organizarea socială austriacă, la moravuri și aspecte etnografice. Mai închegate sunt însemnările despre Spania, calitățile memorialistului făcându-se simțite îndeosebi în surprinderea unor tablouri caracteristice: amiaza la Madrid, ceremoniile populare și religioase. Scriitorul se dovedește același observator moral și social, preocupat de obiceiuri, tradiții, de tot ce reprezintă specific național. O anume valoare literară au și
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
, Eugen (2.V.1929, București - 3.XII.1997, Copenhaga), filolog, istoric literar, jurnalist, memorialist, traducător și poet. Este descendentul unei vechi familii boierești din Basarabia, cu uric de la Alexandru cel Bun, datat 25 aprilie 1420. Urmează cursurile gimnaziale și liceale la Liceul „Gh. Lazăr” din București, încheindu-le cu un „bacalaureat clasic” în 1947
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
, Constantin (27.III.1885, Botoșani - 12.IV.1962, Aiud), prozator și memorialist. Trăgându-se din vechea familie a Găneștilor, G. a absolvit, în 1903, Liceul „A.T.Laurian” din orașul natal și a făcut studii de drept în Germania, unde își ia și doctoratul, la Rostock, în 1910. Întors în țară, este
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
între 1929 și 1937, o serie de intervenții radiofonice pe teme istorice, culturale sau literare (Primul proces al lui Kogălniceanu, Dimitrie Cantemir, Romanul lui Stefan Zweig, ciclul Domnițele române ș.a.). În 1934 a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. Ca memorialist de război, G. se remarcă prin sinceritatea notațiilor și accentul patriotic. Prima lui carte câștigă în interes grație descrierii detaliate pe care „fostul holeric” o dedică tuturor etapelor bolii contractate pe câmpiile bulgare. Cu o pană mai nuanțată sunt consemnate
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
GĂVĂNESCUL, Ion (10.XI.1859, Buzău - 1951, București), dramaturg, publicist și memorialist. A urmat școala primară la Buzău și Liceul „Matei Basarab” din București, pe care îl termină în anul 1878. După ce își trece licența în litere și filosofie la Universitatea din același oraș (1883), frecventează, până în 1887, cursurile Facultății de Filosofie
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
cartea Amintiri. Momente și siluete (1944). Unele se referă la viața politică și, lăsând la o parte câteva accente xenofobe, evaluările de situație, judecarea evenimentelor, precum și caracterizările făcute unor personalități cunoscute îndeaproape au pertinență. Când se referă la mediile literare, memorialistul se arată și mai inspirat. Evocând anii debutului, nu pierde prilejul de a face un remarcabil portret lui B.P. Hasdeu. Relațiile, uneori tensionate, dintre Maiorescu și Eminescu sau personalitatea controversată a lui Macedonski sunt, de asemenea, tratate nuanțat, în termenii
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
operei lui G. Unele pagini sunt de evocare pur și simplu, fără intenție literară (Amintiri din timpurile „Unirei”, Din Junimea, Cum am început a scrie, O baie în Marea de Nord, O serbare școlară). Zile trăite (1903) este cartea unui memorialist predestinat. SCRIERI: Domnița Ruxandra, Iași, 1873; Încercări literare, Iași, 1873; Poezii, Iași, 1873; Novele, I-II, Iași, 1880; ed. 2, I-III, București, 1886; ed. 3, I-III, București, 1899; ed. 4, I-III, București, 1907-1908; Poezii, Iași, 1886; Domnița
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
, Moses (17.IX.1856, București - 5.III.1939, Appleton, Marea Britanie), filolog, istoric literar, folclorist și memorialist. Este fiul cavalerului Abraham Emanuel Gaster, secretar, consul și însărcinat cu afaceri al Olandei la București, și al Finei Judith (n. Rubinstein), originară din Berdicev. Mama sa aparținea familiei care îl va da pe marele pianist Arthur Rubinstein. A învățat
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
, Gala (pseudonim al lui Grigore Pișculescu; 16.IV.1879, Didești, j. Teleorman - 8.III.1961, București), prozator, memorialist și traducător. Este fiul Chiriachiei (n. Ostreanu) și al lui Nicolae Pișculescu, administrator al moșiei Didești. Tatăl, mama și vizitiul familiei erau renumiți prin darul povestirii; multe dintre narațiunile scriitorului își au sursa în istorisirile lor. După cursul elementar urmat
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
249-250, 296-300, 351-352, III, 74-77; Perian, Pagini, 87-96; Z. Ornea, Romanele lui Galaction, RL, 1999, 15; Dicț. esențial, 323-327; Micu, Ist. lit., 181; Cornelia Ștefănescu, Substanța umană, RL, 2003, 3; Al. Săndulescu, Publicistica lui Gala Galaction, ALA, 2003, 660; Săndulescu, Memorialiști, 107-118. D.Mc.
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
teme civice, cărturarul părăsește biblioteca (dar o păstrează ca reper) spre a coborî în cotidian, surprins cu un ochi când ironic-ludic, când sceptic-melancolic. O altă culegere, Faldurile Mnemosynei (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), reunește o suită de medalioane de memorialiști români. Aceleași virtuți exegetice, puse în relief de o „amprentă stilistică inconfundabilă” (Paul Cornea), în Pluta de naufragiu (2002), suită de microeseuri despre scriitori căzuți în uitare sau insuficient valorificați până acum. Pentru Dicționarul general al literaturii române a elaborat
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
literară Ovidiu Cotruș, Radu Enescu, Nicolae Balotă, Eugen Simion (Mircea Eliade și funcțiile povestirii mitice, 3/1981), Nicolae Manolescu (Introducere în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, 1/1980), I. Negoițescu, Virgil Nemoianu, Petre Țuțea, Mircea Vulcănescu, Virgil Cândea (Dimitrie Cantemir, biograf și memorialist al epocii sale, 8/ 1973), Pompiliu Teodor (Șantier Blaga, 1/1966), Adrian Marino (Criteriul modernității, 3/1969), Mircea Popa (Profil de romancier: Iosif Vulcan, 9/1977), Cornel Regman, Gheorghe Grigurcu, Mircea Malița, Cornel Ungureanu, Ștefan Avădanei, Octavian Paler, Onisifor Ghibu
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
întins de-a lungul a patru decenii (1936-1984), din care a încredințat tiparului două volume: 7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954) în 1997 și Jurnal intermitent (1945-1947. 1964-1984) în 2001. Obiectul însemnărilor lui M., care se socotește un „memorialist al Apocalipsului”, îl constituie unii dintre cei mai duri ani ai terorii comuniste, când au avut loc evenimente devastatoare: deposedarea oamenilor de proprietatea lor, deschiaburirea, abolirea libertăților democratice, rusificarea țării, escalada cultului tiranului de la Răsărit, dar și a tiranilor autohtoni
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
cu Pericle Martinescu, MS, 1984, 3; Al. Săndulescu, Drama scriitorului în comunism, RL, 1998, 13; Cornelia Ștefănescu, Diavolul a fost depășit de om, JL, 1998, 1-2; Iordan Datcu, Șapte ani din jurnalul lui Pericle Martinescu, ST, 1998, 4-5; Monica Lovinescu, Memorialist al Apocalipsului, RL, 1998, 28; Z. Ornea, Filigranul amintirii, RL, 2000, 14; Iordan Datcu, Pericle Martinescu, diarist și eseist, ALA, 2001, 581; Ioana Pârvulescu, În miezul nopții, RL, 2001, 8; Ioana Pârvulescu, Vânătoare de scriitori, RL, 2001, 9; Cornelia Ștefănescu
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
ALA, 2001, 581; Ioana Pârvulescu, În miezul nopții, RL, 2001, 8; Ioana Pârvulescu, Vânătoare de scriitori, RL, 2001, 9; Cornelia Ștefănescu, Răgaz printre cărți, JL, 2002, 1-4; Georgeta Drăghici, Utopia autenticității, RL, 2002, 14; Dicț. scriit. rom., III, 115-116; Săndulescu, Memorialiști, 51-57. I.D.
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
Amazoana artistă, RL, 1999, 22; Liviu Grăsoiu, De la o carte la alta, LCF, 1999, 43; Eugen Negrici, Un scriitor discret, RL, 2000, 46; Micu, Ist. lit., 325; Dicț. scriit. rom., III, 125-127; Popa, Ist. lit., II, 1079; Barbu Cioculescu, Singurătatea memorialistului de cursă lungă, RL, 2001, 36; Dan C. Mihăilescu, Între Zaciu și Radu Petrescu, „Ziarul financiar”, 2003, 35-38; Firan, Profiluri, II, 46-48. C.H.
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
Carmen Sylva (Regina noastră, 1914). Interes prezintă, ca aport documentar, amintirile din pribegie (Amintiri din Rusia, răsfirate în „Ararat”). Ele captează ceva din pulsul violent, haotic al încrâncenatelor evenimente ce au constituit începutul „aventurii bolșeviste”. Martor care știe să vadă, memorialistul derulează alert, într-adevăr ca într-un „film”, secvențe cumplite din „calvarul refugiaților” români într-o Rusie sfîșiată de jafuri și omoruri, apăsată de o teroare de coșmar. „Impresii fugitive” de voiaj așterne M. în reportajul București-Sakkarah (1913). Vestigii, moschei
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
cenaclul Sburătorul) se succedă în reconstituiri pe bază de anecdotism psihologic și de portretistică morală. Prima constatare e că metoda din mai vechile „figurine” nu suferă modificări importante; de altminteri, L. a simțit nevoia unor precizări, el fiind cel dintâi memorialist român care, ca autor, teoretizează inteligent despre problemele genului. „Purificare prin despersonalizare”, iată direcția preconizată; aceasta implică un transfer programatic de la tensiunea în conștiință la trăsături „mai stinse”, estompate, „mai amorțite prin stilizare, strămutând interesul brut al faptelor în planul
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
și în cadrul unei portretistice morale oarecum generalizată, dar nu și abstractizată”. În actul de valorificare a semnificațiilor, criticul împinge pe scriitor de la spate, aducându-l în prim-plan. Apăsarea insistentă, pentru efecte scenice, pe note de caracter relevante demonstrează la memorialist mai curând propensiune spre șarjă decât dorința pătrunderii psihologice. Moralist sever, criticul își ia toate precauțiile să apară în fața posterității sub masca unui ironist detașat sau chiar a unui observator clasic, educat să cultive serenitatea. Resemnarea, întâlnită frecvent și în
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
ironizat, persiflat prin reducere la absurd. Deasupra altor schițe de portret e prinsă câte o tăbliță explicativă, traducând simpatia sau prețuirea. Astfel, Dan Petrașincu, Ieronim Șerbu și Horia Liman sunt „discobolii”, iar Mihail Celarianu „seraful pogorât printre oameni”. Delimitându-se, memorialistul era în fond un cerebral ultrarafinat, care își revendica de la latini interesul pentru expresia clară, „liniară, geometrică, arhitecturală”, iar de la „rasa” sa de moldoveni, un anumit echilibru. Pagini de jurnal evocând ambianța de la Sburătorul au fost date la iveală de
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
I-II, București, 1999-2001, passim; Dicț. esențial, 457-461; Eugen Dimitriu, Lovineștii, îngr. și pref. Constantin Severin, Suceava, 2001, 39-72, passim; Gabriela Omăt, E. Lovinescu... victimă a mitului eminescian, RL, 2002, 49; Nicolae Manolescu, „Agendele” lui Lovinescu, RL, 2003, 7; Săndulescu, Memorialiști, 146-161. C.C.
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
MIHAIL, Paul (29.VI.1905, Cornova, j. Orhei - 11.X.1994, București), istoric literar, editor și memorialist. Este fiul Elenei (n. Huzun) și al lui Iustin Mihail (Mihailovici), învățător și dascăl de biserică, trăgându-se dintr-o veche familie de preoți ortodocși. Rămâne orfan de tată la vârsta de trei ani și este crescut la mănăstirea Hârjauca
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
, Onisifor (31.V.1883, Săliște, j. Sibiu - 31.X.1972, Sibiu), publicist și memorialist. Cel de-al optulea copil al Anei (n. Șteflea) și al lui Ilie Ghibu, agricultor și cojocar, învață mai întâi la școala primară din Săliște, apoi la Liceul Maghiar din Sibiu, de unde, în penultima clasă, urmându-l pe mai vârstnicul
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
adaugă cei în viață, precum Zaharia și Olimpia Bârsan, Ioan Lupaș, Pan Halippa, G. Enescu, O. Goga, N. Titulescu ș.a. Paginile strânse în volumele postume Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut și Oameni între oameni (1990) relevă un memorialist care, potrivit declarațiilor sale, renunță la amănuntele anecdotice, susceptibile să dea savoare povestirii, dar nesemnificative, și reține doar amintirile revelatoare, confirmate de documente. Precauția era necesară, căci G. rămâne un moralist ce nu trece peste greșelile și defectele oamenilor mari
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]