1,294 matches
-
mari categorii de surse au stat la baza documentației acestei cercetări: literatura de specialitate și informațiile primare arhivistice. Abordarea subiectului a beneficiat de o variată și bogată literatură de specialitate. Este vorba de lucrări de istorie contemporană, de sociologie, politologie, memorialistică etc. Aceste lucrări, atât de diferite ca metodă de abordare, documentație, concepție ideologică, au totuși, În marea lor majoritate, o trăsătură comună, și anume noutatea. Toate au apărut În anii 90 și În primii ani ai mileniului al treilea. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Fondul C.C. al P.C.R., Cancelarie, Arhiva Ministerului de Externe al României, Arhiva Ministerului de Externe al xe "Ungariei"Ungariei, Open Society Archive din Praga, arhive universitare etc. Volumul reușește să surprindă principalele direcții ale problematicii evreiești În România comunistă. Memorialisticatc "Memorialistica" În ultimul deceniu, literatura istorică din România s-a Îmbogățit cu o serie de lucrări de caracter memorialistic. Fără doar și poate, cea mai importantă, ca impact asupra mișcării de idei din România, este Jurnalul lui Mihail Sebastian 2. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Ilariu Dobridor, Tana Negură, I. D. Gârboveanu, Marcel Romanescu, Dinu Soare. Proză publică Cezar Petrescu (Poveste, fragmente din Omul din vis), Al. Lascarov-Moldovanu, Gh. Băgulescu (fragmente din romanul Antiquitas rediviva), George Acsinteanu (fragmente din romanul Poarta neagră), Iulian Predescu, G. Roiban (memorialistică de război), D. Motrișor, Const. Cehan-Racoviță, Petre Stâncă, Dimitrie Sandu, Mihail Gușiță, D. Bodin, V. Damaschin, Nicolae Al Lupului, Radu Dorna, N. Bogescu, George Panciul, Vasile Borneanu, Teofil Steriad, Alexandru Bistrițianu, Al. Soare. Producția dramatică este ilustrată de actul V
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
poezie românească, precum Anthologie inachevée de la poésie roumaine (1970), care îi va netezi calea spre postul de maître de conférences la Universitatea din Liège. La București îi apare volumul antologic Poeme (1971). După 1980 este tot mai mult tentat de memorialistică. În 1987-1988 scrie lucrarea La Monarchie démocratique de Ferdinand et Marie de Roumanie (1914-1927). Recherches et souvenirs, editată în 1990, la Louvain. În Avertisment ține să precizeze că nu este un oportunist, fiindcă documentele publicate și relațiile personale cu regina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
zi a celor văzute și trăite de autor în timpul refugiului în Moldova (Pagini de pribegie, 1919) sau ca însoțitor al unei trupe a Teatrului Național din București în primul turneu în orașele eliberate (Prin Ardeal, 1919), se constituie într-o memorialistică originală, nu lipsită de interes documentar. Un colaj de relatări ale ofițerilor care au luptat în Transilvania și Ungaria și de reportaje formează substanța altor două volume intitulate Românii la Budapesta (1920). Notele de călătorie din Drumuri de lumină (1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286438_a_287767]
-
naturii, modelându-și impresiile după gesturile largi, retorice ale genului, B. caută mereu un analogon în imaginar al realului și produce simetrii bogate, ingenioase. Călătoria, ca și relatarea ei devin astfel „un prilej continuu de freamăt, de oprire, de exclamare”. Memorialistică propriu-zisă se află în Icoane argeșene (1944), resuscitare sentimental-anecdotică a copilăriei și a anilor de școală la Pitești, și în O carte trăită (1977), întoarcere târzie într-un timp atroce, delimitând primul război mondial. Secvențe, momente simbolice, chipuri, atmosferă se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
Revista de literatură, R.n. publică proza scurtă, poezie, cronici, informații. Colaborează cu versuri Constantin Cionea, Ion Dumitrescu (ambii fiind autori de poeme în cheie romantică minoră, elegiaca), Niculae Martin. Proza aparține lui Mircea Novac, S. Tabacu și lui V. Georgescu (memorialistica). Pavel Chihaia publică două nuvele (O moarte tragică și La poarta întunericului), cu puternice ecouri din Ernest Hemingway. Mai apare studiul Barbu Delavrancea, nuvelist, semnat de I. Dala, iar M. Vasiliu susține cronică literară. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289240_a_290569]
-
a trăit „eroul” său. Cartea conține o abundență de fapte greu rezumabile. Din păcate, biografia se intersectează mereu cu prezentarea operei, ceea ce face ca firul „epic”, fragmentat, să fie dificil de urmărit. Poeziile, nuvelele, romanele, teatrul, publicistica literară și politică, memorialistica și corespondența lui Duiliu Zamfirescu sunt analizate ca într-o ediție critică (ceea ce monografia și este într-o oarecare măsură), făcându-se mereu apel la izvoare, la variantele din presă și din manuscrise. Descrierea rămâne excesiv de meticuloasă, egală pentru toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
, publicație apărută la Bacău, anual, între 1986 și 1989, editată de revista „Ateneu”. Rubrici: „Caleidoscop”, „Valori românești”, „Știința și viața”, „Misterele istoriei”, „Critici, prozatori”, „Memorialistică, interviuri”, „Dialoguri”. Semnează proză Livius Ciocârlie, Val Condurache, Ov. S. Crohmălniceanu, Nicolae Manolescu și Constantin Pricop, iar publicistică, Mircea Coloșenco, Victor Nadolski, Corneliu Albu. Compartimentul istorico-literar, cuprinzând evocări, documente inedite, memorialistică, interviuri, este foarte bine reprezentat. Astfel, Marius Mircu evocă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285274_a_286603]
-
Valori românești”, „Știința și viața”, „Misterele istoriei”, „Critici, prozatori”, „Memorialistică, interviuri”, „Dialoguri”. Semnează proză Livius Ciocârlie, Val Condurache, Ov. S. Crohmălniceanu, Nicolae Manolescu și Constantin Pricop, iar publicistică, Mircea Coloșenco, Victor Nadolski, Corneliu Albu. Compartimentul istorico-literar, cuprinzând evocări, documente inedite, memorialistică, interviuri, este foarte bine reprezentat. Astfel, Marius Mircu evocă personalitățile fondatoare ale revistei „Ateneu” - G. Bacovia și Grigore A. Tăbăcaru (Amintiri de la „Ateneu”), C. Isac se oprește asupra dramaturgului Ion Luca, C. D. Zeletin scrie despre doctorul Alexandru Brăescu, tenorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285274_a_286603]
-
P. Panaitescu, un text inedit despre Lucrețiu Pătrășcanu. Un alt material inedit, aparținând lui Constantin Rădulescu-Motru (Sufletul satului românesc), e propus de către Octavian Voicu. Sub îngrijirea lui Mircea Filip pot fi citite fragmente din jurnalul lui Petru Comarnescu. La rubrica „Memorialistică, interviuri” sunt evocate personalitatea lui Bacovia, a Otiliei Cazimir, Luciei Sturdza-Bulandra, Magdei Isanos și cea a lui G. T. Kirileanu, iar George Pruteanu dialoghează cu Romulus Vulpescu și Adrian Marino. Numeroase sunt și mărturiile epistolare: corespondența lui Gh. I. Brătianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285274_a_286603]
-
1946 la „Menuet”, revista Colegiului „Carol I”, iar editorial în 1960 cu o traducere din Mark Twain. Prima carte de versuri, Arcade, îi apare în 1968, urmată de alte culegeri de poezii, de volume de proză, însemnări de călătorie și memorialistică, pamflete, versuri pentru copii, eseistică și publicistică. A tradus din Benedetto Croce, Jean-Paul Sartre, Fausta Cialente ș.a., unele semnate T. Dumitru. Colaborează la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Călăuza bibliotecarului”, „Glasul patriei”, „Gazeta literară”, „România liberă”, „Lumea”, „Romanian Books”, „Revue roumaine” ș.a. Primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
Deconstrucția unei revoluții 110. Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate (vol. VI) 111. * * * - Întotdeauna Orientul : corespondență Mircea Eliade - Stig Wikander (1948-1977) 112. Monica Broșteanu - Numele lui Dumnezeu în Coran și în Biblie 113. Ruxandra Cesereanu - Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste 114. Gail Kligman - Nunta mortului. Ritual, poetică și cultură populară în Transilvania (ediția a II-a) 115. Anca Manolescu - Europa și întâlnirea religiilor. Despre pluralismul religios contemporan 116. Jean Delumeau - Liniștiți și ocrotiți. Sentimentul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în exegeza operei unor autori ca I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangă, I.L. Caragiale, M. Sadoveanu, Liviu Rebreanu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga. Cercetătorul preocupat de stilistica literaturii își dovedește înclinațiile de scriitor în memorialistica din Scrisori vieneze (1992; volum reeditat în variantă revizuită și adăugită sub titlul Scrisori din Vindobona, în 2000). M. evocă melancolic perioada șederii sale la Viena și reconstituie nostalgic o imagine a orașului impregnată de propria subiectivitate. Lăsându-se călăuzit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
succesiv al partidelor averescan, gogist, cuzist, legionar și ca susținător fervent al politicii lui Ion Antonescu. Debutează cu un comentariu literar în „Universul” (1913), ziar al cărui colaborator va rămâne o lungă perioadă. Semnează numeroase articole, cronici literare și dramatice, memorialistică în „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Sburătorul”, „Cuvântul”, „Țara noastră”, „Preocupări literare”, „Tribuna școalei” și altele. Inițiază apariția revistei „Ecoul Dunării” (Calafat, 1929) și este redactor al revistei „Lanuri” (București, 1934). A fost un cunoscut și apreciat conferențiar al Societății Române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
Monumentalul roman în zece volume Roata Roșie, realizat în perioada de exil, rămâne în afara acestei discuții, deoarece nu reprezintă un "document artistic" al Gulagului, având ca temă Revoluția din 1917 și fiind un rezultat al documentării din surse istorice. În ce privește memorialistica lui Soljenițîn, am abordat-o doar ca sursă de documentare, pentru înțelegerea diferitelor etape din viața scriitorului. Literatura lui Soljenițîn din perioada 1962-1974 a constituit obiectul atenției comentatorilor în câteva etape, generate de contextul politic din URSS. În patria scriitorului
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acela că milioane de oameni ajunseseră în detenție nu pentru o vinovăție individuală, ci în numele a două ideologii: una de rasă, cealaltă de clasă. Aceste scrieri au fost primite cu mare interes, în primul rând pentru conținutul lor; de altfel, memorialistica de detenție s-a bucurat dintotdeauna de interes din partea cititorilor 2, întrucât detenția reprezintă o experiență ce marchează profund existența unui om. Există în critica actuală tendința de a separa memoriile pe criteriul dat de regimul vizat (cel nazist sau
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Rousset, spaniolul Jorge Semprun. În spațiul rus și în spațiul românesc, regimul comunist represiv a făcut, de asemenea, numeroase victime, însă au existat și aici supraviețuitori care au depus mărturie despre ceea ce au văzut și au trăit. În literatura rusă, memorialistica de detenție este foarte bine reprezentată, chiar și înainte de apariția scrierilor despre lagărele sovietice 4, însă cel mai mare impact l-a avut literatura concentraționară. Dată fiind perioada îndelungată în care regimul totalitar a deținut puterea în URSS, s-au
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
constă încărcătura emoțională enormă a acestor scrieri. 1.2. Literatură de frontieră 1.2.1. Scrieri factuale sau ficționale? În câteva studii mai vechi, scrierile ce se vor o mărturie a experienței concentraționare au fost luate în discuție doar tangențial. Memorialistica lagărelor (fiind vorba de lagărele naziste) este inclusă de Silvian Iosifescu în categoria amintirilor și jurnalelor din închisori, aflate, la rândul lor, în cadrul "literaturii mărturisirilor", caracterizată drept un "teritoriu imens și de o diversitate deconcertantă", "străvechea relatare a unor întâmplări
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Soljenițîn au fost marcate de suferință, cu urmări teribile atât pentru om, cât și pentru scriitor. Din punct de vedere uman, el a câștigat credința în Dumnezeu, pe care o mărturisește în scrierile sale în mod direct mai ales în memorialistică, indirect în ficțiune. Este o componentă foarte importantă a destinului acestui scriitor, deoarece el s-a văzut ca o unealtă în mâna lui Dumnezeu, și-a pus efortul artistic în slujba răspândirii adevărului, ceea ce implică smerenia autentică, iar ca urmare
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
intra în sfera unor interese financiare. Romanul soljenițian nu va apărea în Uniunea Sovietică, ci în Italia 121, în anul 1968 și îi va aduce scriitorului premiul Nobel în 1970. Soljenițîn relatează "povestea" Nobelului în capitolul "Nobeliana" din volumul de memorialistică Vițelul și stejarul. El decide să nu meargă la Stockholm pentru a-și primi oficial premiul, de teamă că organele statului nu-i vor permite să se întoarcă. Alege de data aceasta în favoarea vieții personale, fiind conștient, în același timp
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu se poate compara cu nimic, nici cu cea a rapoartelor, nici cu cea a scrisorilor". Memoriile scrise de cei doi prieteni ai lui Soljenițîn din perioada petrecută în șarașka Marfino dezvăluie un solid cadru documentar al romanului Primul cerc. Memorialistica lui Dimitri Panin și a lui Lev Kopelev pe de o parte și ficțiunea soljenițiană pe de altă parte comunică aceeași atmosferă a discuțiilor cu autoritățile, a anchetelor și a discuțiilor secrete dintre deținuți. Grupul de prieteni Lev Rubin, Dimitri
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o dovedește naratorul în mod constant nu este o atitudine generală, ci este îndreptată asupra lui Stalin, cel vinovat de a-i fi "schilodit" viața, așa cum se exprimă scriitorul în Arhipelagul GULAG. Autorii de literatură concentraționară (indiferent de forma aleasă memorialistică sau ficțiune) scriu despre propria experiență zguduitoare, iar detașarea este greu de obținut. În cazul naratorului din romanul soljenițian în discuție, se remarcă aceeași atitudine față de Stalin pe care o manifestă autorul-narator din Arhipelagul GULAG, unde rezerva de supranume ironice
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este marcată de apariții importante ale scrierilor lui Soljenițîn în traducere românească: romanul Pavilionul canceroșilor, tradus de Maria Dinescu și Eugen Uricaru, precum și cele trei volume din Arhipelagul GULAG, tălmăcite de Nicolae Iliescu, Ion Covaci și, respectiv, Ion Vasile Șerban. Memorialistica lui Soljenițîn devine cunoscută cititorului român abia în anul 2002, fiind vorba de cele două volume din Vițelul și stejarul. Însemnări din viața literară, traduse de Maria Nastasia și Ion Nastasia. Această apariție este urmată, în 2005, de volumul Ca
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
oglindă fidelă a modelului cultural-literar românesc din perioada interbelică - un model eclectic, în care elementele tradiționaliste, postromantice coexistă cu trăsăturile, uneori agresive, ale unui modernism sincronizat european. Se publică în egală măsură roman, nuvelă, povestire, reportaj, poem în proză, jurnal, memorialistică sau corespondență. Texte tradiționaliste sau realiste coexistă cu proză existențialistă sau - grație preferințelor literare ale lui Camil Petrescu - cu proză a autenticității. Parte dintre numele scriitorilor promovați nu rezistă totuși unei judecăți diacronice. Rămâne însă interesul constant pentru tinerii prozatori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]