1,562 matches
-
Ioana Pârvulescu, fără nici un cuvânt de prisos în nuanțarea ideilor prezentării, urmată de cea lămuritoare, a poetului redactor al revistei “Vatra Veche”, unde am citit inițial o bună parte dintre cele 31 medalioane-portret, la rubrica cu titlul împrumutat apoi cărții memorialistice de față; desigur că este vorba despre Nicolae Băciuț, care, “nășind” un asemenea proiect editorial, va lămuri acum cititorilor modul cum “revista se retrage-n carte”. Frumoasă zicere, căci poetul- tot poet! Desigur că m-au impresionat semnul de carte
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
a plusării informației venite din alte surse, tare la îndemână astăzi oricui. Despre actorii Ileana Predescu sau Ion Lucian, despre poetul Ștefan Augustin Doinaș și Irinel Liciu sau Doti Stanca singura sursă a evocării este propria amintire, de unde și valoarea memorialistică certă a acestor pagini despre cei întâlniți de ea la mare vara, unde în localitatea “2 Mai” a anilor’60 păstrarea alimentelor se făcea în fântânile localnicilor. Preocuparea actrițelor de a se înfrumuseța prin machiajul aplicat cu o tehnică profesională
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
într-o prietenie născută din pasiunea pentru muzică”. Pentru intelectuala care a respirat din evlavia amintirilor pe care sculptorul Nicăpetre le-a lăsat, după ce el poposise rodnic în comunitatea românilor de la Toronto, în mod firesc un capitol substanțial din cartea memorialistică a Veronicăi i se cuvenea marelui artist. Ea l-a văzut pe sculptor la Câmpul Românesc de la Hamilton primind Medalia “Mihai Eminescu“ pentru bustul în marmură închinat poetului. Au urmat câteva reîntâlniri, cu totul memorabile, din care s-a desprind
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Săsăreanu), Alin Fumurescu (Urma scapă turma - 1992, regia Riel Karmy-Jones din Marea Britanie), Matei Vișniec (Arthur osânditul - 1992, regia Dan Alecsandrescu), Romulus Guga (Amurgul burghez - 2012, regia Anca Bradu). În partea a doua, Creatori, dialogul se fundamentează pe valoarea documentară și memorialistică a experiențelor artistice a șapte făuritori ai vieții teatrale din Târgu Mureș, într-o abordare pilot, care ar trebui continuată, am spune noi, cu mai multă rigoare. Ne întâlnim cu regizorii Anca Bradu, Victor Ioan Frunză, Elemér Kincser, Levente Kovács
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
cărți. Mă gândesc la actorul Mihai Gingulescu, care - culmea ironiei! - a fost amintit de mai multe ori de colegii săi de breaslă[3], sau la teatrolgul Zeno Fodor, care lasă în urma sa, cel puțin până la momentul acestor consemnări, un volum memorialistic despre Teatrul Național din Târgu-Mureș la celebrarea a patru decenii de la înființare (2002) și un volum cu 50 de fragmente trăite pe viu, în culisele sau pe scena teatrului târgumureșean, 50 de ani în 50 de secvențe (2012), inițiativă concretizată
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
titlu. Practic este perioada care a inspirat unele din cele mai frumoase poezii de dragoste cuprinse în ciclul „Vară de noiembrie”. Perspectiva întregii activități atât de vaste și diversificate a poetului acoperă prin efortul său titanic lirica, dramaturgia, filosofia, proza memorialistică, traduceri de unică valoare, dovedind deschiderea spiritului său spre eternitate. Acest adevăr a determinat înțelegerea și acceptarea din partea soției lui, Cornelia, a relației de iubire care s-a creat între poet și muza sa, Elena Daniello. Nevasta a avut înțelepciunea
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
încrederii în sine l-a jucat ea, ultima lui muză, Elen. În cartea Ancăi Sîrghie se mărturisește cum a luat naștere, la îndemnul Elenei, romanul autobiografic „Luntrea lui Caron”, inițial intitulat „Robie cerească, Robie pământească”, pentru ca printr-o asemenea proză memorialistică poetul să-și facă înțeleasă personalitatea și pentru marea masă a cititorilor. O ingenioasă modalitate de a completa informațiile documentarului se constituie în partea a treia a cărții, intitulată „Un dialog imaginar”, în care se imaginează un dialog între Anca
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
Începând cu ora 14:00 sunteți invitați, la „Bursa de contacte”, la evenimentul de lansare a volumului Sfinxul rus. Idei, identități și obsesii, de Ioan Stanomir, un volum de istorie a ideilor, o istorie a Rusiei prin literatură și scriere memorialistică. Alături de autor, la eveniment vor participa Angelo Mitchievici și Daniel Șandru, director editorial Adenium. În același spațiu, de la ora 14:30, va fi lansată o nouă apariție din colecția Headline, Dialogul religiilor în Europa unită, coordonatori Iulia Badea Guéritée și
Programul complet al evenimentelor Adenium la Gaudeamus 2015 () [Corola-blog/BlogPost/339653_a_340982]
-
multe ori senzația aceasta” - a precizat Mircea Ivănescu la momentul respectiv. Despre prieteniile literare, despre problema spinoasă a traducerilor, sunt teme de discuție abordate de cei doi scriitori în acest interviu cât se poate de interesant și de larg interes memorialistic. Interviul a fost luat la Mediaș în 17 iunie 1989. George Popa vine cu un eseu interesant în care-și susține convingerile despre “Poezia orfică” începând de la clarificarea termenilor de orfism și de poet orfic, reamintind esențialul din mitul lui
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
nonșalanță și dezinvoltură într-un stil jurnalistic aparte elemente din toate cele trei arii de cunoaștere mai sus-menționate. Este document istoric prin faptul că notează acte istorice și vine cu date, evenimente, situații ale exilului românesc și diasporei respective, este memorialistică pentru că amintirile lui nea Mitică (Dumitru Sinu) sunt liantul, motorul, pretextul și conglomerantul întregului excursus, este beletristică pentru darul de a povesti, adică pentru povestirile cu șarmul lor implicit prezentate în această operă. Cartea debutează prin întâlnirea cu personajul-liant și
SAU REALITATEA, MEMORIA ŞI DOCUMENTUL ISTORIC INTEGRATE ÎN ARMONIA CUVÂNTULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341417_a_342746]
-
LITERATURĂ: Debut la Convorbiri Literare în 1970.Publică la mai multe Reviste Literare în țară și străinătate. A făcut grafică la peste 25 de cărți de literatură în țară și străinătate. 7 cărți publicate din care 4 poezie; 2 proză memorialistică ; 1 album de artă Este membru în LIGA SCRIITORILOR din ROMÂNIA , Filiala București, condusă de Elisabeta IOSIF. ARTĂ-PLASTICĂ: Expoziții personale: 41 din care 37 în România, 2 Franța, 1 Canada ; 1 Republica Moldova Expoziții de grup: peste 140 din care; 138
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
de caniculă suportate, ca și foamea făcută alături de soldații despre care scria că și-au îndeplinit misiunea: „Admirabile trupe, buni ofițeri. N-am cuvinte să laud îndeajuns armata noastră”. Foiletoanele din ziarul „Universul”, au împărtășit opiniei publice impresiile sale, lucrarea memorialistică ”44 de zile în Bulgaria” , fiind o mărturie a acelor zile de campanie. Și Alexandru Brătescu-Voinești a lăsat motivarea voluntariatului său în „Scrisori de campanie”, spunându-le soldaților „v-aș putea fi tată, țineți-vă de mine, nu vă temeți
ELISABETA IOSIF RECUCERIREA MEMORIEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342068_a_343397]
-
în alternanța oniricului în plan real. El aduce însă și unele informații privind istoria bisericii fortificate Precista și a parohului ei, preotul Gh. Florea, întemnițat între 1959-1964, pentru „activitatea contra clasei muncitoare”. Și în această privință, cartea servește drept studiu memorialistic. Foarte reușită este și scena în care, câțiva copii își fac felinărașe din pepeni, cu lumânări înăuntru și înconjoară biserica noaptea, înfiorați de mister și de bucuria că au meșteșugit ceva singuri. Se știe că în copilărie, cei mici iau
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
ne aflăm la frontiera dintre realitate și ficțiune. Personajele sunt complexe, iar limbajul expresiv și cult. Despre acest roman, Mihai Merticaru afirma: „„Cartea mamei” conține câte ceva din ceea ce știm că este un roman tradițional, un roman-eseu, un jurnal, o scriere memorialistică sau un bildungsroman... Eul narator feminin, Oresia, lasă să se întrevadă destule trăsături autobiografice ale prozatoarei, care percepe lumea înconjurătoare cu ochi candizi și apoi din ce în ce mai lucizi, trăind clipa prezentă, dar și pe cea recuperată dintr-un trecut îndepărtat, cu
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
Gh. Andreica, București, 2003, p.358.) Mașina comunistă, ridicând ura de clasă la rang de virtute, urmărea cu asiduitate inocularea acestui sentiment și la cei încarcerați; prin urmare, existența, intensitatea și frecvența cu care rugăciunea pentru vrăjmași apare în paginile memorialistice devine literalmente miraculoasă. Arhiepiscopul și Mitropolitul de pie memorie Bartolomeu Valeriu Anania, aflat la Securitatea Uranus, experimentează și el acest act sublim al rugăciunii pentru vrăjmași, după ce fusese torturat atât de îngrozitor de Brânzaru încât leșinase: „M-am ridicat în mâini
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
întregii generații din timpul celui de la Al Doilea Război Mondial și până în prezent. De aceea nu voi numi „Maimuțele de dincolo de amintiri” o carte autobiografică, deoarece mi se pare mai potrivit s-o încadrez în categoria mai largă a literaturii memorialistice. Este vorba despre biografia unei generații întregi, din care ies în evidență particularitățile individuale specifice copilăriei autorului în sânul familiei sale iubitoare, continuate de dezvoltarea sa ca intelectual, ca și anii maturizării și ai maturității depline. Dacă începem cu începutul
VIAŢA UNUI OM ÎN 134 DE PAGINI de HEIDI SIMON în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342402_a_343731]
-
a fost nevoie de atâta jertfă omenească? Cui a ajutat? De ce omenirea nu-și poate găsi drumul cel bun și se nasc asemenea aberații? Ce-aș fi făcut dacă aș fi fost eu în locul lor? Așadar, cartea având un caracter memorialistic, autorul se constituie într-un fel de martor al epocii sale atingând probleme politice, economice, sociale și culturale pe care le-a urmărit de-a lungul vieții sale. La început, cadrul de desfășurare al evenimentelor este satul natal cu evenimente
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
foarte îndrăzneață și autorul dorește să exprime, prin prozele din acest volum, că secundele pot avea memorie și chiar miez și ele pot fi tezaurizate în sipetul inimii fiecăruia. Prozele de față fac parte din subspecia amintiri evocatoare, cu tentă memorialistică, relatări ale unor întâmplări reale cărora autorul, le dă o semnificație, o nuanță și un temei, în primul rând în biografia proprie, apoi capătă o valoare documentară în raport cu evenimentele pe care le relatează. Prozele nu respectă nici o construcție, personajele sunt
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
Libertate!” “Timișoara”. Autorul descrie atmosfera, numind tancurile din fața Universității, “Vrăjitoarele”. În cea de a patra proză, “Tălăngile” registrul este altul, dar nu foarte diferit. Cadrul este un câmp de luptă. Personajele sunt altele. Se pare că prozele evocatoare, cu înveliș memorialistic, îl prind cel mai bine pe Viorel Martin. Aceasta este probabil, o relatare de-a strămoșului autorului, din timpul războiului, care a căpătat aspect de povestire, sub pana iscusită a scriitorului. Nicolae și Ghera Bojincă, aflați în tranșee, fac cu
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
a dreptul entuziasmat. Concertează în Europa, de multe ori în duet cu George Enescu , cu care urcă pe podium. Își face debutul literar în revista lui Tudor Arghezi, Bilete de papagal. Este autoarea unor nuvele, romane și texte cu caracter memorialistic. Din 1950 începe cariera didactică, mai întâi ca profesoară la Liceul de muzică din București, între 1950 și 1954, predând apoi pianul la Conservatorul de muzică din București, din 1954 până la ieșirea la pensie. Mulți pianiști celebri au fost elevii
ROMANI CELEBRI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340714_a_342043]
-
Bucur - București între anii 2011-2013. Cenaclul Revistei Boem@a Galați, anul 2014. A EDITAT URMĂTOARELE CĂRȚI ; 1. Sonate ( poezie -1999.) Ed.Evrika Brăila 2. Anotimpuri pentru prietenii mei (poezie - 2002 ), Ed.Centrul de Creație Brăila 3. Amintiri, dragi amintiri (proză memorialistică - 2002 ), Ed. Centrul de Creație Brăila 4. Ctitorii Ștefaniene - album de grafică, 2004, Ed.Arhiepiscopiei Dunărea de Jos Galați 5. Amintiri care nu mor (proză scurtă - 2005 ), Ed. Centrul de Creație Brăila 6. Epistole și flori ( poezie - 2007 ), Ed. Centrul
CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341151_a_342480]
-
Gh. Andreica, București, 2003, p.358.) Mașina comunistă, ridicând ura de clasă la rang de virtute, urmărea cu asiduitate inocularea acestui sentiment și la cei încarcerați; prin urmare, existența, intensitatea și frecvența cu care rugăciunea pentru vrăjmași apare în paginile memorialistice devine literalmente miraculoasă. Arhiepiscopul și Mitropolitul de pie memorie Bartolomeu Valeriu Anania, aflat la Securitatea Uranus, experimentează și el acest act sublim al rugăciunii pentru vrăjmași, după ce fusese torturat atât de îngrozitor de Brânzaru încât leșinase: „M-am ridicat în mâini
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
această carte, subliniind autenticitatea povestirii, conferită de sinceritatea trăirii aducerilor aminte. Am amintit această scriere de debut a Veronicăi Oșorheian, pentru că acest volum de poezii este, în mare parte, o evocare a copilăriei, și, în relație tematică cu acel volum memorialistic. Citește mai mult O poetă din Țara NăsăuduluiMie, 21/09/2011 - 14:00 | Ion BUZAȘICultură| LitereBottom of FormVeronica Oșorheian, coborâtoare în inima Ardealului, la Alba Iulia, din țara Năsăudului a debutat cu o carte de „amintiri din copilărie”, povestind anii
VERONICA OŞORHEIAN [Corola-blog/BlogPost/344358_a_345687]
-
această carte, subliniind autenticitatea povestirii, conferită de sinceritatea trăirii aducerilor aminte.Am amintit această scriere de debut a Veronicăi Oșorheian, pentru că acest volum de poezii este, în mare parte, o evocare a copilăriei, și, în relație tematică cu acel volum memorialistic.... III. , de Veronica Oșorheian , publicat în Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011. CV VERONICA OȘORHEIAN S-a născut în localitatea Leșu, jud. Bistrița-Năsăud, la data de 7 martie 1949. Este absolventă a Liceului “Petru Maior” din Gherla, promoția 1967
VERONICA OŞORHEIAN [Corola-blog/BlogPost/344358_a_345687]
-
această carte, subliniind autenticitatea povestirii, conferită de sinceritatea trăirii aducerilor aminte. Am amintit această scriere de debut a Veronicăi Oșorheian, pentru că acest volum de poezii este, în mare parte, o evocare a copilăriei, și, în relație tematică cu acel volum memorialistic. La intitularea volumului autoarea a avut ezitări, neștiind ce să aleagă: Întoarcerea acasă, Veșnicia anotimpurilor, Snopi de stele. Primele două titluri sunt adecvate temelor de poezie, al treilea, sugestiv metaforic, este o definiție poetică a poeziilor - „snopi de stele”. Aș
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]