1,308 matches
-
craniului sau care se extind spre sinusuri și stânca temporalului. Aproximativ 59% din cazurile de meningită recurentă se datorează unor astfel de anomalii anatomice, 36% se datorează unor deficite imunitare cum este deficitul de complement, care predispune mai ales la meningita meningococică recurentă, și 5% se datorează infecțiilor curente în zone adiacente meningelor. Virusurile care provoacă meningită includ enterovirusuri, virusul Herpes simplex de tip 2 (și mai puțin frecvent de tip 1), virusul Varicella zoster (cunoscut prin faptul că provoacă vărsat
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
recurentă se datorează unor astfel de anomalii anatomice, 36% se datorează unor deficite imunitare cum este deficitul de complement, care predispune mai ales la meningita meningococică recurentă, și 5% se datorează infecțiilor curente în zone adiacente meningelor. Virusurile care provoacă meningită includ enterovirusuri, virusul Herpes simplex de tip 2 (și mai puțin frecvent de tip 1), virusul Varicella zoster (cunoscut prin faptul că provoacă vărsat de vânt și zona zoster), virusul urlian, HIV și VCML. Există un număr de factori de
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
virusul Herpes simplex de tip 2 (și mai puțin frecvent de tip 1), virusul Varicella zoster (cunoscut prin faptul că provoacă vărsat de vânt și zona zoster), virusul urlian, HIV și VCML. Există un număr de factori de risc pentru meningita fungică, inclusiv utilizarea medicamentelor imunosupresoare (cum ar fi terapia de după transplantul de organe), HIV/SIDA, și pierderea imunității asociată cu înaintarea în vârstă. Este mai puțin frecventă la cei cu sistem imunitar normal dar a apărut prin medicație contaminată. Debutul
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
mai puțin frecventă la cei cu sistem imunitar normal dar a apărut prin medicație contaminată. Debutul simptomelor este de obicei treptat, cu dureri de cap și febră prezente cu cel puțin două săptămâni înaintea diagnosticului. Cea mai frecventă formă de meningită fungică este meningita criptococică provocată de "Cryptococcus neoformans". În Africa, se estimează că meningita criptococică este cauza cea mai frecventă a meningitei și reprezintă 20-25% dintre decesele legate de SIDA în Africa. Alți agenți fungici frecvenți includ specii de "Histoplasma
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
la cei cu sistem imunitar normal dar a apărut prin medicație contaminată. Debutul simptomelor este de obicei treptat, cu dureri de cap și febră prezente cu cel puțin două săptămâni înaintea diagnosticului. Cea mai frecventă formă de meningită fungică este meningita criptococică provocată de "Cryptococcus neoformans". În Africa, se estimează că meningita criptococică este cauza cea mai frecventă a meningitei și reprezintă 20-25% dintre decesele legate de SIDA în Africa. Alți agenți fungici frecvenți includ specii de "Histoplasma capsulatum", "Coccidioides immitis
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
contaminată. Debutul simptomelor este de obicei treptat, cu dureri de cap și febră prezente cu cel puțin două săptămâni înaintea diagnosticului. Cea mai frecventă formă de meningită fungică este meningita criptococică provocată de "Cryptococcus neoformans". În Africa, se estimează că meningita criptococică este cauza cea mai frecventă a meningitei și reprezintă 20-25% dintre decesele legate de SIDA în Africa. Alți agenți fungici frecvenți includ specii de "Histoplasma capsulatum", "Coccidioides immitis", "Blastomyces dermatitidis" și "Candida". Cauza parazitară este deseori preconizată când există
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
dureri de cap și febră prezente cu cel puțin două săptămâni înaintea diagnosticului. Cea mai frecventă formă de meningită fungică este meningita criptococică provocată de "Cryptococcus neoformans". În Africa, se estimează că meningita criptococică este cauza cea mai frecventă a meningitei și reprezintă 20-25% dintre decesele legate de SIDA în Africa. Alți agenți fungici frecvenți includ specii de "Histoplasma capsulatum", "Coccidioides immitis", "Blastomyces dermatitidis" și "Candida". Cauza parazitară este deseori preconizată când există o predominanță a eozinofile (un tip de globule
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
tip de globule albe ale sângelui) în LCR. Paraziții implicați cel mai frecvent sunt "Angiostrongylus cantonensis", "Gnathostoma spinigerum", "Schistosoma", și, de asemenea, afecțiuni precum cisticercoza, toxocariaza, infecția cu baylisascaris, paragonimiaza și un număr de infecții mai rare și tulburări neinfecțioase. Meningita poate apărea ca rezultat al mai multor cauze neinfecțioase: răspândirea cancerului la meninge ("meningita malignă sau neoplazică") și anumite medicamente (în principal medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, antibiotice și imunoglobuline intravenoase). De asemenea, poate fi provocată de mai multe afecțiuni inflamatorii, cum
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
Angiostrongylus cantonensis", "Gnathostoma spinigerum", "Schistosoma", și, de asemenea, afecțiuni precum cisticercoza, toxocariaza, infecția cu baylisascaris, paragonimiaza și un număr de infecții mai rare și tulburări neinfecțioase. Meningita poate apărea ca rezultat al mai multor cauze neinfecțioase: răspândirea cancerului la meninge ("meningita malignă sau neoplazică") și anumite medicamente (în principal medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, antibiotice și imunoglobuline intravenoase). De asemenea, poate fi provocată de mai multe afecțiuni inflamatorii, cum sunt sarcoidoza(denumită în acest caz neurosarcoidoză), tulburări ale țesutului conjunctiv, cum este lupusul
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
cum sunt sarcoidoza(denumită în acest caz neurosarcoidoză), tulburări ale țesutului conjunctiv, cum este lupusul eritematos sistemic și unele forme de vasculită (tulburări inflamatorii ale peretelui vasului de sânge), cum este boala Behçet.Chisturile epidermoide și chisturile dermoide pot provoca meningită prin eliberarea unui material cu acțiune iritantă la nivelul spațiului subarahnoidian. Meningita Mollaret este un sindrom de episoade recurente de meningită aseptică; se consideră că este provocată de virusul herpes simplex de tip 2. Rareori, migrena poate provoca meningită, dar
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
cum este lupusul eritematos sistemic și unele forme de vasculită (tulburări inflamatorii ale peretelui vasului de sânge), cum este boala Behçet.Chisturile epidermoide și chisturile dermoide pot provoca meningită prin eliberarea unui material cu acțiune iritantă la nivelul spațiului subarahnoidian. Meningita Mollaret este un sindrom de episoade recurente de meningită aseptică; se consideră că este provocată de virusul herpes simplex de tip 2. Rareori, migrena poate provoca meningită, dar acest diagnostic este stabilit de obicei numai după ce au fost eliminate alte
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
vasculită (tulburări inflamatorii ale peretelui vasului de sânge), cum este boala Behçet.Chisturile epidermoide și chisturile dermoide pot provoca meningită prin eliberarea unui material cu acțiune iritantă la nivelul spațiului subarahnoidian. Meningita Mollaret este un sindrom de episoade recurente de meningită aseptică; se consideră că este provocată de virusul herpes simplex de tip 2. Rareori, migrena poate provoca meningită, dar acest diagnostic este stabilit de obicei numai după ce au fost eliminate alte cauze. Meningele este format din trei membrane care, împreună cu
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
provoca meningită prin eliberarea unui material cu acțiune iritantă la nivelul spațiului subarahnoidian. Meningita Mollaret este un sindrom de episoade recurente de meningită aseptică; se consideră că este provocată de virusul herpes simplex de tip 2. Rareori, migrena poate provoca meningită, dar acest diagnostic este stabilit de obicei numai după ce au fost eliminate alte cauze. Meningele este format din trei membrane care, împreună cu lichidul cefalorahidian, cuprind și protejează creierul și măduva spinării (sistemul nervos central). Pia mater este o membrană impermeabilă
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
strâns de partea superioară a membranei pia mater. Spațiul subarahnoidian separă membranele arahnoidă și pia mater și este umplut cu lichidul cefalorahidian. Membrana cea mai externă, dura mater, este o membrană groasă, durabilă, fixată de arahnoidă și de craniu. În meningita bacteriană, bacteriile ajung la nivelul meningelui prin una din două căi principale: fie prin circulația sanguină, fie prin contactul direct dintre meninge și cavitatea nazală sau piele. În majoritatea cazurilor, meningita este urmarea invaziei circulației sanguine de către microorganisme care trăiesc
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
groasă, durabilă, fixată de arahnoidă și de craniu. În meningita bacteriană, bacteriile ajung la nivelul meningelui prin una din două căi principale: fie prin circulația sanguină, fie prin contactul direct dintre meninge și cavitatea nazală sau piele. În majoritatea cazurilor, meningita este urmarea invaziei circulației sanguine de către microorganisme care trăiesc pe suprafețele mucoase cum este cavitatea nazală. Deseori, aceasta este la rândul ei precedată de infecții virale care distrug bariera reprezentată de suprafețele mucoase în mod normal. Odată ce bacteriile au pătruns
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
rândul ei precedată de infecții virale care distrug bariera reprezentată de suprafețele mucoase în mod normal. Odată ce bacteriile au pătruns în circulația sanguină, acestea pătrund în spațiul subarahnoidian în locuri în care bariera hematoencefalică este vulnerabilă, cum este plexul coroidian. Meningita apare la 25% dintre nou-născuții cu infecții sanguine provocate de streptococii de grup B; acest fenomen este mai puțin frecvent la adulți. Contaminarea directă a lichidului cefalorahidian poate fi cauzată de dispozitive permanente implantate la nivelul encefalului, fracturi cerebrale, sau
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
la nivelul encefalului, fracturi cerebrale, sau infecții ale nazofaringelui sau sinusurilor nazale, care au format un tract cu spațiul subarahnoidian (vezi mai sus); ocazional, pot fi identificate defecte congenitale ale dura mater. Inflamația masivă care apare în spațiul subarahnoidian în timpul meningitei nu este rezultatul direct al infecției bacteriene ci, mai curând, poate fi larg atribuită răspunsului sistemului imunitar la pătrunderea bacteriilor în sistemul nervos central. Când componentele membranei celulare bacteriene sunt identificate de către celulele imune ale creierului (astrocite și microglii), acestea
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
procesul descris mai sus, prin creșterea volumului de produse ale membranelor celulare bacteriene eliberate prin distrugerea bacteriilor. Anumite tratamente, cum ar fi utilizarea de corticosteroizi, au scopul de a atenua răspunsul sistemului imunitar la acest fenomen. În cazurile suspectate de meningită, se efectuează analize de sânge pentru markerii inflamatori (de exemplu proteina C reactivă, hemograma completă), precum și hemoculturi. Cel mai important test prin care se identifică sau se exclude meningita este analiza lichidului cefalorahidian prin puncție lombară (puncție spinală). Totuși, puncția
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
atenua răspunsul sistemului imunitar la acest fenomen. În cazurile suspectate de meningită, se efectuează analize de sânge pentru markerii inflamatori (de exemplu proteina C reactivă, hemograma completă), precum și hemoculturi. Cel mai important test prin care se identifică sau se exclude meningita este analiza lichidului cefalorahidian prin puncție lombară (puncție spinală). Totuși, puncția lombară este contraindicată dacă în creier este prezentă o masă (tumoare sau abces) sau dacă presiunea intracraniană este ridicată, deoarece poate duce la hernie cerebrală. Dacă pacientul prezintă risc
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
dovedește a fi dificilă, ghidurile profesionale recomandă administrarea prealabilă de antibiotice pentru a preveni întârzierea tratamentului, mai ales dacă acesta poate dura mai mult de 30 de minute. Frecvent, CT sau IRM se efectuează mai târziu, pentru a evalua complicațiile meningitei. În formele severe de meningită, poate fi importantă monitorizarea electroliților serici; de exemplu, hiponatremia apare frecvent în meningita bacteriană, din cauza unei combinații de factori, printre care deshidratarea, secreția inadecvată a hormonului antidiuretic sau administrarea intravenoasă de fluide excesiv de agresivă. Puncția
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
profesionale recomandă administrarea prealabilă de antibiotice pentru a preveni întârzierea tratamentului, mai ales dacă acesta poate dura mai mult de 30 de minute. Frecvent, CT sau IRM se efectuează mai târziu, pentru a evalua complicațiile meningitei. În formele severe de meningită, poate fi importantă monitorizarea electroliților serici; de exemplu, hiponatremia apare frecvent în meningita bacteriană, din cauza unei combinații de factori, printre care deshidratarea, secreția inadecvată a hormonului antidiuretic sau administrarea intravenoasă de fluide excesiv de agresivă. Puncția lombară se efectuează astfel: pacientul
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
dacă acesta poate dura mai mult de 30 de minute. Frecvent, CT sau IRM se efectuează mai târziu, pentru a evalua complicațiile meningitei. În formele severe de meningită, poate fi importantă monitorizarea electroliților serici; de exemplu, hiponatremia apare frecvent în meningita bacteriană, din cauza unei combinații de factori, printre care deshidratarea, secreția inadecvată a hormonului antidiuretic sau administrarea intravenoasă de fluide excesiv de agresivă. Puncția lombară se efectuează astfel: pacientul adoptă poziția corectă, de obicei ghemuit pe o parte la orizontală; se aplică
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
sacul dural (care înconjoară măduva spinării) pentru a colecta lichidul cefalorahidian (LCR). După realizarea acestei operațiuni, se măsoară „presiunea de deschidere” a LCR, cu ajutorul unui manometru. Valorile normale ale presiunii sunt cuprinse între 6 ;i 18 cm apă (cmHO); în meningita bacteriană, presiunea este de obicei crescută. În meningita criptococică, presiunea intracraniană este semnificativ crescută. Aspectul inițial al lichidului poate indica natura infecției: LCR tulbure indică un conținut crescut de proteine, celule sanguine albe și roșii și/sau bacterii, și prin
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
colecta lichidul cefalorahidian (LCR). După realizarea acestei operațiuni, se măsoară „presiunea de deschidere” a LCR, cu ajutorul unui manometru. Valorile normale ale presiunii sunt cuprinse între 6 ;i 18 cm apă (cmHO); în meningita bacteriană, presiunea este de obicei crescută. În meningita criptococică, presiunea intracraniană este semnificativ crescută. Aspectul inițial al lichidului poate indica natura infecției: LCR tulbure indică un conținut crescut de proteine, celule sanguine albe și roșii și/sau bacterii, și prin urmare poate sugera o meningită bacteriană. Proba de
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
obicei crescută. În meningita criptococică, presiunea intracraniană este semnificativ crescută. Aspectul inițial al lichidului poate indica natura infecției: LCR tulbure indică un conținut crescut de proteine, celule sanguine albe și roșii și/sau bacterii, și prin urmare poate sugera o meningită bacteriană. Proba de LCR este examinată pentru a se decela prezența și tipurile de leucocite, hematii, conținutul de proteine și glicorahia. Colorația Gram a probei poate demonstra prezența bacteriilor în meningita bacteriană, însă absența bacteriilor nu exclude meningita bacteriană, deoarece
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]