9,631 matches
-
familiaritate, tehnica naturalizantă a contaminării lingvistice dintre vocea auctorială și personaje. Dincolo de aspectele stilistice, Poveștile Monei reușesc - și acesta este meritul lor cel mai important - să surprindă un aspect esențial al tipologiei feminine din România de astăzi, un hibrid de mentalități erotice: tînăra decorsetată moral, deseori cinică "devoratoare de bărbați", dar care nu poate renunța cu totul la clișee romanțioase, la mai vechile "candori" și alintări pisicești, care o mențin vulnerabilă. Din această cauză, oricît de emancipată ar fi (s-ar
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
o uniformitate obsedantă, o fidelitate crispată față de literatura germană, parțial și poloneză, toate văzute și trăite strict din punctul de vedere al criticului. De aceea, cartea are o importanță informativă majoră: pe de o parte asupra modului de viață, a mentalității burgheziei și intelectualității central-europene, cu o destul de masivă componentă evreiască; pe de alta - asupra mișcării literare de limbă germană din secolul 20, în toate etapele ei. În acest fel, autobiografia se constituie și ca o istorie a criticii literare germane
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
al publicisticii românești din ultimul deceniu este fixat într-un editorial deloc festivist de Sorin Vieru: "Document de epocă, cronică a actualității transformată prin lucrarea timpului într-o cronică istorică făcută din crâmpeie, câmp de confruntări de idei, revelator al mentalităților unor actori, autori și regizori ai dramelor și vodevilurilor ce se joacă pe scena politică a țării - revista 22 reprezintă toate acestea la un loc; dar, înainte de toate, ea a fost de la bun început o revistă de cultură politică. A
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
întârzierea sa cu o etapă istorică, reculul capacității de a omagia necondiționat. Nu înseamnă că aceleași persoane ne-am exersat cândva în omagii, înseamnă doar că trebuie să ne recunoaștem cu modestie situația de pasageri ai glisării între două epoci, mentalități și sisteme politice diametral opuse, oricât de onești am fi altfel și oricâte merite ne-ar încununa, eventual, în această perioadă. Orgoliul sănătos al modestiei izvorâte din luciditate mi se pare a fi și nota dominantă a Eseurilor lingvistice antitotalitare
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
că două dintre articolele sale nu fuseseră publicate. Eliminarea lor ar fi pornit, pare-se, de la unul dintre redactorii suplimentului, o persoană căreia I. Funeriu îi atribuia pe atunci "nostalgii roșii". Această bănuială o etichetează astăzi drept amprenta indubitabilă a mentalității comuniste inchizitoriale, pentru care lipsa de probe reprezintă o uzanță judiciară, iar prezumția de nevinovăție un moft de fațadă. Ceea ce la domnul Funeriu ține loc de - și e de fapt mult mai mult decât o prefață pare, în comparație cu fierbințeala gripată
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
analize mai de ansamblu și mai nuanțate ale viciilor de care aceste persoane sunt bănuite - cu o ancorare, desigur, în concret. Și aceasta având permanent în vedere principiul după care - se uită, sau se acceptă formal - orice reformă în planul mentalității începe la nivelul ei cel mai discret, cel al propriei mentalități. Nu e vorba atât de a cântări acele calități și defecte personale care înclină balanța la judecarea celuilalt, cât de faptul că - extrapolând întrucâtva cele spuse de I. Funeriu
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
aceste persoane sunt bănuite - cu o ancorare, desigur, în concret. Și aceasta având permanent în vedere principiul după care - se uită, sau se acceptă formal - orice reformă în planul mentalității începe la nivelul ei cel mai discret, cel al propriei mentalități. Nu e vorba atât de a cântări acele calități și defecte personale care înclină balanța la judecarea celuilalt, cât de faptul că - extrapolând întrucâtva cele spuse de I. Funeriu - nici unul dintre cei care au suportat realitatea comunistă de dinainte de '89
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
inițiativă, îl dezgustă definitiv de ea." Pe cît de îndreptățită e venerația, atîta timp cît nu degenerează în idolatrie intolerantă, pe atît de explicabilă e și demitizarea. Nu opiniile tinerilor din celebrul număr al DILEMEI sînt motive de îngrijorare, ci mentalitatea reziduală a unei epoci revolute. Sau atitudinile aberante, precum "propunerea sanctificării lui Eminescu, clamată în plin Parlament de un "tribun" supraponderal și veșnic agitat. A aspira să transferi cele ce țin de cultură în sfera cultului e o tristă dovadă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
sau jenă ars poetica). 2. În măsura în care Leo Butnaru se exprimă prin intermediul unui limbaj studiat, trecut prin alambicurile disciplinei și disimulării pe care le presupune ironia, Irina Nechit (născută în 1962) cultivă discursul nereținut, revărsat, patetic. E și o diferență de mentalitate între două generații. Butnaru aparține unei perioade în care expresia trebuia să fie mai supravegheată (era supravegheată, din afară, prin mecanismele cenzurii!), de unde derivațiile ei fantast-persiflatoare, jocul cu tîlc pe care se bizuie. E ca o partidă de șah cu
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
împreună cu ea. "Subsemnatul [...] doresc să...". Apreciez că este o temă de mare actualitate. De ce "de actualitate" și chiar "mare"? Poate că însăși întrebarea sau îndoiala din subtext ar trăda o anumită concepție despre ce se (mai) consideră "de actualitate", o mentalitate relativă la ierarhizările și sedimentările stereotipizate din conștiința noastră colectivă, devenită "tradițională" ori poate manipulată să fie astfel, prin diversele "documente de partid", manuale vechi și noi, prin mediatizări, declarații peremptorii ale unor "factori de răspundere" sau lideri de opinie
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
Rodica Zafiu Am urmărit de mai multe ori, în această rubrică, măruntele inovații ale textelor de mică publicitate: chiar dacă nu totdeauna foarte interesante din punct de vedere strict lingvistic, acestea sînt semnificative pentru schimbarea obiceiurilor, a mentalității, a stilului de viață autohton. Dacă nu s-au făcut încă, se vor face în curînd cercetări, se vor redacta poate teze de licență în care etapele tranziției societății românești să fie urmărite cu ajutorul anunțurilor de mică publicitate: de la vînzarea
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
Grigurcu Simona Popescu, poeta și eseista, într-o cumpănă ce avantajează ambele domenii, teoretizează în marginea conceptului de poezie, insistînd pe "modurile" și "timpurile" sale multiple în actualitate, pe remarcabilă lor "devălmășie". N-o sperie diversitatea, pentru unii deconcertanta, a "mentalităților disjuncte", a "gusturilor defazate", nici chiar "conglomeratul de confuzii", ci s-ar zice că tocmai acești factori îi instiga intelectul intru omologarea unei complexități polisemantice: "ăFenomenul poetica are mai multe fete, vechi și noi, mai multe ăvîrste comportamentaleă, paliere cronologice
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
în contemporaneitate ăfiguriă aparținînd că sensibilitate și înțelegere poetica unor epoci literare complet deosebite (de la pașoptism la - să zicem - postmodernismul de astăzi). Un fenomen diacronic este, deci, proiectat într-o pestrița, bizară, bolnavă sincronie; muzeu viu al tuturor formelor și mentalităților literare, etalîndu-si exponatele sub același nume de-o ironică generozitate: Poezia". Să mai adăugăm acestui portret al conceptului în cauză cîteva note ce ne vor conduce la aplicarea să într-un praxis liric (cu toate că ele însele sînt încărcate de-o
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
și a lipsei de autoritate a statului. Explicația este simplă dar unui român îi poate provoca spaimă, ținînd cont de nenumăratele operațiuni Țigareta și de slăbiciunea autorităților. În al patrulea rînd - condițiile. Conflictul latent, de secole, între populații diferite că mentalitate, religie și limba. Kosovo este cea mai săracă regiune a Iugoslaviei dar nu cea mai săracă zona din regiune. Sărăcia, ca și prea plinul, duce la o înăsprire a relațiilor inter-umane. Iar cînd sărăcia privește o colectivitate ea va duce
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
tensionate asupra unor... momente ale subiectului, derivate firești ale vocației unui om de teatru obișnuit să acapareze publicul, fac din această carte nu numai cronică sentimentală și ușor vetusta a unei boeme apuse, ci și dovada discretă a unei anumite mentalități. A unui "modus vivendi" dedat răgazurilor contemplative, artei de a cultiva relații ori entuziasmelor în fața operelor de artă. Calități de altminteri indispensabile oricărui slujitor al scenei, observarea proaspătă, candida pînă foarte tîrziu, a vieții, oamenilor și întîmplărilor și disponibilitatea sinceră
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
Horia Mazilu (Udriște Năsturel (1974), Barocul în literatura română din secolul XVII (1976), Cronicari munteni (1978), Proza oratorica în literatura română, I (1986), ÎI (1987), Recitind literatura română veche, I(1994), ÎI (1998)) ni se dezvăluie acum "câștigat" de domeniul "mentalităților". În ciuda faptului că declară, cu umor, "am vrut să scriu o carte de imagologie", dar, "până la urmă a iesit tot o carte de literatură română veche", Dan Horia Mazilu a scris, de fapt, o carte despre un subiect care, de
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
ignorîndu-se pe cît posibil contextualizarea de multe ori deformatoare. Printre ipostazele scriitorului în receptarea critică trecute în revistă în ultimul studiu se numără și cea postdecembrista, cînd Caragiale a redevenit contemporan și s-au putut întîlni "situații, personaje, replici, instituții, mentalități sărind de-a valma afară din pagina și bulucindu-se în cotidian" (p. 185). Însă popularitatea obținută nu a condus la reconsiderări din punct de vedere literar, ci l-a transformat pe Caragiale în ^autoritate folclorica^: "Ne apropiem pare-se
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
doua cauză ar fi perpetuarea dublei conștiințe. Înainte de ^89 polii acestei duplicități erau opțiunea individuală și tirania sistemului. După ^90 - scrie George Ardeleanu - termenii devin opțiunea individuală a profesorului și elevului, pe de o parte, si tirania (centralismul) clișeelor de mentalitate, gust, interpretare, reprezentată de manuale și norme de apreciere la examene. Din experiența, profesorii știu ce trebuie scris, pentru o notă bună, la tezele de capacitate și bacalaureat, chiar dacă și ei și elevii au alte perspective interpretative decît canonul impus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
care s-a constituit prin treptate acumulări de obiecte a caror valoare ține de capacitatea lor de a desemna un trecut comun al colectivității cu pricina. Patrimoniul este, așadar, în chip esențial o formă de memorie. Choay susține că în mentalitatea contemporană patrimoniul a ajuns să semnifice mai curînd o institutie, o legislație chiar de cele mai multe ori, lesne de separat uneori de acea noțiune inițială de valoare comună conotînd trecutul unui grup uman. Scopul studiului acesta este dublu: pe de o
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
uman. Scopul studiului acesta este dublu: pe de o parte de a urmări felul în care s-a produs deplasarea de accent semantic în termenul "patrimoniu", si pe de altă parte, dar în directă legătură, de a analiza constituirea acelei mentalități care a permis deplasarea respectivă. Pentru un arhitect bănuiesc că interesant este mai cu seamă primul aspect (prin acesta înțeleg faptul că Choay discuta diverse politici de păstrare a patrimoniului, constituirea primelor comisii naționale de legislație a restaurării, stabilirea conceptului
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
doilea aspect va fi, poate, mai curînd pe gustul unui cititor cu interese mai puțin specializate. Mai ales al doilea aspect mi se pare mie că ar constitui punctul forțe al cărții. Françoise Choay este, de fapt, un istoric al mentalităților și al ideilor care ridică anumite probleme pornind de la chestiuni de regulă atribuite arhitecturii, insă aria ei de cuprindere și analiza este mult mai mare. Aceasta largă cuprindere vine tocmai din ambiguitatea semantica a termenului de monument, elementul esențial al
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
implicit o distincție insurmontabila. Însă un alt motiv pentru care mi se pare importantă diferența pe care o face Choay între monument și monument istoric ține tocmai de acel al doilea aspect al studiului ei, legat mai curînd de istoria mentalităților. Mai precis: însăși originea termenului de monument istoric trebuie plasată nu într-o istorie a arhitecturii, cum s-ar putea crede, ci a unei gîndiri literare. Cam pînă la intelectualii Quattrocento-ului trecutul era perceptibil conform unei grile literare, nu
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
mai ilustru descoperitor, se pare, al formelor, total opuși umaniștilor care se apropiau literar de edificiile antice. Mi se pare foarte interesant faptul că la originea conceptelor de monument și de monument istoric se află de fapt o distincție de mentalitate disciplinară, între receptarea literară pe de o parte, și cea a oamenilor de artă (artifices) pe de altă parte. Evident, noțiunea de patrimoniu în înțelesul ei actual, care presupune conservare și păstrare pe baza unei discerneri riguroase între monument și
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
vedea baletul mecanic al eroinelor literaturii române. Un adevărat harem livresc, pus la dispoziția să! Însă, după lectură primelor pagini, sare în sus că ars. Cartea este de fapt o capcană. Autoarea se amuză nu pe seama romanțioaselor fapturi, ci pe seama mentalității care le-a creat. O mentalitate androcentrică, adeseori puerila, care a marcat aproape întreaga literatura română (inclusiv literatura scrisă de femei). Ne grăbim, însă, să precizam că Ioana Pârvulescu nu este nici pe departe o feministă militanta, angajată în lupta
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
române. Un adevărat harem livresc, pus la dispoziția să! Însă, după lectură primelor pagini, sare în sus că ars. Cartea este de fapt o capcană. Autoarea se amuză nu pe seama romanțioaselor fapturi, ci pe seama mentalității care le-a creat. O mentalitate androcentrică, adeseori puerila, care a marcat aproape întreaga literatura română (inclusiv literatura scrisă de femei). Ne grăbim, însă, să precizam că Ioana Pârvulescu nu este nici pe departe o feministă militanta, angajată în lupta cu falocrația românească. Ea privește tot
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]