4,293 matches
-
istoria declinului. Dar o mistuire vie, de-a dreptul pătimașă, provocată de prezența instanței transcendente - numele tehnic dat bietului Dumnezeu - nu mai întîlnim azi la nimeni. Transcendentul a încetat să mai fie o problemă teoretică; ceea ce înseamnă că a părăsit metafizica și s-a refugiat în religie. S-a lepădat de teorie și s-a furișat în rugăciune. Și astfel, religia și-a luat revanșa în fața unei discipline care, secole de-a rîndul, a înecat-o sub faldurile interpretărilor oțioase. Transcendentul
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
a înecat-o sub faldurile interpretărilor oțioase. Transcendentul se trăiește, nu se teoretizează. La el nu se ajunge pe cale logică, prin silogisme călăuzite de lumina rațiunii, ci pe cale mistică, prin scîncete rupte în întuneric. Tocmai de ceea, cînd spunem azi "metafizică" ne gîndim la un set de doctrine, altădată celebre, pe care, atunci cînd le invocăm, o facem numai cu scopul dobîndirii unei instrucții personale. Căci, dacă a mai rămas ceva bun în metafizică, acela e tiparul de educație umanistă la
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
întuneric. Tocmai de ceea, cînd spunem azi "metafizică" ne gîndim la un set de doctrine, altădată celebre, pe care, atunci cînd le invocăm, o facem numai cu scopul dobîndirii unei instrucții personale. Căci, dacă a mai rămas ceva bun în metafizică, acela e tiparul de educație umanistă la care se supun cei care îi vizitează cimitirele. Te alegi cu ceva plimbîndu-te pe aleile ei: cu cîteva cadre de gîndire și cu exemplul unor minți geniale care și-au imaginat lumea într-
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
de gîndirea pozitivistă a științelor exacte - amănuntul acesta nu poate avea darul de a-i descuraja pe cercetători. Sub unghi pragmatic, toată cultura umanistă e inutilă, și totuși nu o abandonăm. Unul din intelectualii care se încăpățînează să nu abandoneze metafizica este profesorul universitar Ștefan Afloroaiei. Meticulos, consecvent și înzestrat cu o latură indispensabilă inteligențelor speculative - o umoare contemplativă fără de care accesul la filozofie este imposibil -, Ștefan Afloroaiei a scris o neașteptată pledoarie în favoarea metafizicii. Ca să-i caracterizez conținutul cărții nu
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
care se încăpățînează să nu abandoneze metafizica este profesorul universitar Ștefan Afloroaiei. Meticulos, consecvent și înzestrat cu o latură indispensabilă inteligențelor speculative - o umoare contemplativă fără de care accesul la filozofie este imposibil -, Ștefan Afloroaiei a scris o neașteptată pledoarie în favoarea metafizicii. Ca să-i caracterizez conținutul cărții nu trebuie decît să răstorn nuanțele sumbre pe care le-am rostit mai înainte. Nu-i adevărat că metafizica a murit și că despre ea nu se mai poate vorbi azi decît la trecut. Cum
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
contemplativă fără de care accesul la filozofie este imposibil -, Ștefan Afloroaiei a scris o neașteptată pledoarie în favoarea metafizicii. Ca să-i caracterizez conținutul cărții nu trebuie decît să răstorn nuanțele sumbre pe care le-am rostit mai înainte. Nu-i adevărat că metafizica a murit și că despre ea nu se mai poate vorbi azi decît la trecut. Cum nu-i adevărat că ar avea un aspect muzeal, de monument funerar, de care s-ar cuveni să te apropii cu aerul recules al
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
despre ea nu se mai poate vorbi azi decît la trecut. Cum nu-i adevărat că ar avea un aspect muzeal, de monument funerar, de care s-ar cuveni să te apropii cu aerul recules al unui purtător de doliu. Metafizica e vie, doar atît că este discretă, și în nici un caz nu mai îmbracă formele de expresie pe care le întîlneam la scolasticii latini sau la dialecticienii germani. Ideea principală a autorului este de sorginte kantiană. Toți oamenii au o
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
unui fizician distins, atît omul ce pare indiferent la idei speculative, cît și pe acela care le crede prea abstracte, vane, astfel de chestiuni țin, cum bine a spus Kant, de o dispoziție naturală a minții omenești. Cu alte cuvinte, metafizica este întotdeauna la lucru, înainte de toate însă Ťca dispoziție naturală (metaphysica naturalis)ť. Ea ne este proprie în orice ipostază a vieții, ca și alte forme de sensibilitate care ne definesc, precum cea estetică și cea tehnică, cea ludică și
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
simplu și firesc, așa cum poate fi observată în viața de zi cu zi." (pp. 10-11) Hotărît lucru, Kant avea o optică filantropică de nelecuit. Căci atunci cînd privești omul ca avînd din naștere toate predipozițiile pomenite mai sus - pe cea metafizică, estetică, tehnică, ludică și pe cea religioasă - nu poți fi decît un gînditor optimist și deopotrivă meliorist, a cărui părere despre semeni mustește de iubire. Numai că o omenire alcătuită exclusiv din făpturi mirabile, înzestrate congenital cu daruri pe care
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
6 miliarde de metafizicieni spontani, filosofînd ad hoc, chiar dacă precar, rudimentar și grobian, (dar filosofînd!) asupra rosturilor vieții ar echivala cu paradisul culturii planetare. Rămîne o enigmă de ce, dată fiind această universală predispoziție genetică, omenirea și-a luat gîndul de la metafizică. Ștefan Afloroaiei intuiește foarte bine dificultatea unei asemenea viziuni atunci cînd scrie: Însă cum s-ar putea vorbi acum cu privire la dispoziția metafizică a omului din acest interval de timp? Altfel spus, în ce mod pot fi reluate unele întrebări de
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
se lovește de propriile limite de pricepere, cînd așadar se împiedică de paradoxuri, de contradicții sau pur și simplu de neputința de a înțelege ceva, în acel moment el se află într-o stare de spirit de tip metafizic. Concluzia? "Metafizica este încă prezentă în felul în care noi vorbim, înțelegem și ne situăm în această lume istorică. Astfel de chestiuni nu ne pot fi deloc străine astăzi. Ele se fac prezente în viața de zi cu zi ori de cîte
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
reprezentări și imagini, credințe și idei, în limba vorbită și în voința care ne expune timpului dat." (p. 13) Rămîne atunci de lămurit o altă nuanță: dacă sensibilitatea metafizică există, atunci ea e totuna cu dispoziția religioasă, caz în care metafizica e un alt nume dat teologiei. Una peste alta, volumul lui Ștefan Afloroaiei are o netăgăduită valență didactică. Te învață carte prin analiza unor teme ale metafizicii tradiționale. Scrisul autorului nu e tehnic și nici retoric în sens facil. E
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
sensibilitatea metafizică există, atunci ea e totuna cu dispoziția religioasă, caz în care metafizica e un alt nume dat teologiei. Una peste alta, volumul lui Ștefan Afloroaiei are o netăgăduită valență didactică. Te învață carte prin analiza unor teme ale metafizicii tradiționale. Scrisul autorului nu e tehnic și nici retoric în sens facil. E mai curînd eseistic în forma uzuală a considerațiilor speculative. Detaliu care confirmă o nuanță spusă anterior, și anume că metafizica are un rost educativ: îți pune la
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
învață carte prin analiza unor teme ale metafizicii tradiționale. Scrisul autorului nu e tehnic și nici retoric în sens facil. E mai curînd eseistic în forma uzuală a considerațiilor speculative. Detaliu care confirmă o nuanță spusă anterior, și anume că metafizica are un rost educativ: îți pune la îndemînă acele tipare de gîndire de care se leagă pînă la urmă cultura noastră umanistă.
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
octombrie 1906 într-o familie de țărani înstăriți din județul Argeș, D. C. Amzăr a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București între 1926 și 1930. Din primăvara lui 1930 începe să se îngrijească de editarea cursurilor de metafizică ale lui Nae Ionescu, corectînd stenogramele studenților și introducînd paragrafe numerotate, pentru ca în ianuarie 1931 să plece în Germania cu o bursă de studii, unde va sta pînă în primăvara lui 1934. În Germania va audia la Freiburg cursurile lui
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
Matei Călinescu sau Basarab Nicolescu, cereți opinia unor simpli carieriști români precum T. Baconsky sau M. Cârneci, care au o foarte vagă, nesemnificativă legătură cu Occidentul, dovedește marasmul și lipsa criteriilor de ierarhizare, care domnesc înlăuntrul spațiului cultural românesc. Facem metafizică pînă la delir, dar habar n-avem să încropim o bibliografie la finalul unei teze de doctorat". Precizăm că dl. Matei Călinescu nu este între invitați (cu cine l-a confundat oare dl. Bădiliță?). C. B. se comportă, cum se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7559_a_8884]
-
trebuie să fie autentice (nefalsificate, se precizează; cu dreptul de autor plătit la zi, adăugăm), fără anomalii de miros, aspect sau consistență (și cum să constați "anomalii de miros", dacă "produsul" e în vid? adică, în neant? amarnică e și metafizica pieței de lactate, azi) și fără să fie transportate sau prezentate în ambalaje murdare, ruginite sau improprii. Clientul păstrează eticheta, iar în cazul în care se îmbolnăvește din cauza produsului lactat, el poate să se adreseze DISPV sau ANPC. ANSVSA va
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
a treia socotind-o o sărbătoare princiară, dar asta nu-nseamnă că nu are și un obiectiv caricatural în care ridicolul, parodicul, fragilul îi dau dimensiune. Spectacolele lui Afrim au o înaltă tensiune pasională, se-nscriu pe șoseaua copilăriei într-o metafizică a iubirii. Eroul principal este românul-francez Emil Cioran, în ultimii ani ai vieții lui, atunci când Eugčne Ionesco, și el pe un pat de spital întreba " Dar unde este adevăratul Cioran, unde s-a dus?". Cioran suferea de Alzheimer. În acest
Mărturisirea unui actor by Rodica Mandache () [Corola-journal/Journalistic/7322_a_8647]
-
pasăre de noapte răstignită / pe crucea muntelui iar imaginația este o tîrfă" (Cioburi de tăblițe de lut ars regăsite). Ceea ce ar denota încă o dată opțiunea pentru contingent a autorului care a declarat cu un soi de resignată superbie: "cît despre metafizică s-o lăsăm celor ce-au livrat-o / vanitoșilor vizionari bîlbîiți și vicioși" (ibidem). Dar cum se vede Mircea Petean pe sine? Cum își reflectă figura în textul emis? Chipul d-sale apare sub pavăza unei poze neoromantice, cu procente
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
de coșmare, / Cântând ca din strune din propriile funii, / Subțiri prinți de țipăt jertfiți ascuțit / Singurătăților lunii" (În somn). Aici inserțiile barbiene se lasă la vedere. Dar transcendența coboară declarativ. Nu mai e nici "țipătul", nici orația ritualică, ci doar metafizica în impas. Poeta a obosit să se mai nască "din idee" și își alege o frunză din care să se zămislească "locuită de un cântec" în libertatea jocului, în penumbră, unde vânătoarea diurnă de cuvinte fără suflet n-are nici un
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
mai ai și tu, la fel ca mine o suferință, mama ta era într-o stare destul de grea, privind sănătatea. Atunci când mama a murit, tu mi-ai dat telefon și m-ai îmbărbătat și mi-ai adus aminte că schemă metafizica în care noi credem și pe care ne-am însușit-o cu privire la viața de DUPĂ...nu permite părerea de rău, pentru că atunci când plecăm DINCOLO, plecăm să evoluăm. Și totuși de unde aceasta imensă părere de rău și aceasta sfâșiere sufletească? M-am
Momente cumplite pentru Rita Mureșan. Vedeta trece printr-o dramă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/71592_a_72917]
-
care își descrie viziunea împrumută jargonului o matitate aridă, de limbaj inexpresiv. Firește că motivația autorului e că, vrînd a fi riguros, a preferat generalitatea de dragul expresiei directe, numai că aici nu avem de-a face cu știința, ci cu metafizica, adică cu o disciplină a cărei strictețe stă într-o reprezentare a lumii și într-o rețea de cuvinte menite a descrie reprezentarea. Iar aici cuvintele sunt comune, vagi și nesugestive. Apoi, că vrem să dăm acestei metafizici un statut
Transa fizicianului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4914_a_6239]
-
ci cu metafizica, adică cu o disciplină a cărei strictețe stă într-o reprezentare a lumii și într-o rețea de cuvinte menite a descrie reprezentarea. Iar aici cuvintele sunt comune, vagi și nesugestive. Apoi, că vrem să dăm acestei metafizici un statut de transdisciplinaritate e un lucru vechi de cînd lumea: metafizica, ca știință a științelor, a fost mereu dincolo de toate disciplinele, adică a fost transdisciplinară, prin urmare noutatea efortului lui Basarab Nicolescu nu există. În fine, la o privire
Transa fizicianului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4914_a_6239]
-
o reprezentare a lumii și într-o rețea de cuvinte menite a descrie reprezentarea. Iar aici cuvintele sunt comune, vagi și nesugestive. Apoi, că vrem să dăm acestei metafizici un statut de transdisciplinaritate e un lucru vechi de cînd lumea: metafizica, ca știință a științelor, a fost mereu dincolo de toate disciplinele, adică a fost transdisciplinară, prin urmare noutatea efortului lui Basarab Nicolescu nu există. În fine, la o privire cu precădere speculativă, mai constați ceva: cînd un fizician își lasă în
Transa fizicianului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4914_a_6239]
-
român, definind inconștientul la modul jungian, elaborează, în fond, o teorie a imaginarului arhetipal, prin susținerea ideii că prin personanță „anume conținuturi inconștiente apar în conștiința, scăzute cu un ecou, dar nedeghizate”. Studiul lui Jung, chiar dacă elimina dintru început perspectiva metafizica - în dimensiunile căreia funcționează gîndirea blagiana - probabil pentru a menține cercetarea în limitele gîndirii pozitive - definește funcția transcendență a spiritului că „o unificare a conținuturilor conștiente și a conținuturilor inconștiente”. De altfel, scrie Jung, „inconștientul conține toate combinațiile fanteziei ce
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]