KorAP: Find »[drukola/base=miceliu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...36 >

883 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

ventilate și au temperatura și umiditatea peste limitele admise(fig. 130). Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin sporii duși de vânt și picăturile de ploaie sau apa de irigație. De la un an la altul rezistă sub formă de miceliu în resturile de plante. Ciuperca poate ataca și alte plante:usturoiul, hajma, ceapa ciorească etc. Prevenire și combatere. Igiena culturală este obligatorie și va fi urmată de arături adânci pentru încorporarea resturilor vegetale posibil infectate. Rotația de cel puțin 4

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în lunile martie aprilie, poate apărea o îngălbenire a vârfului frunzelor, îngălbenire ce progresează spre baza acestora și produce pieirea plantelor. În vetrele de atac circulare sau alungite, în direcția rândurilor, plantele au rădăcinile și tunicile putrezite, acoperite cu un miceliu alb, pufos, în care se formează scleroți mici, negri, sferici, de 0,2-0,5 mm în diametru. Putrezirea plantelor continuă și în depozit. Părțile cărnoase ale bulbilor sunt moi, putrezite și pot fi invadate de bacterii. Transmitere-răspândire. În câmp, în urma

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în diametru. Putrezirea plantelor continuă și în depozit. Părțile cărnoase ale bulbilor sunt moi, putrezite și pot fi invadate de bacterii. Transmitere-răspândire. În câmp, în urma atacului se formează scleroți negri, de diferite forme din care în anii următori vor ieși micelii de infecție. Scleroții își păstrează viabilitatea 4-5 ani dar, pot produce noi infecții pe rădăcini chiar la o lună după formarea lor. În culturi există două perioade de maximă sensibilitate a plantelor față de această ciupercă, una în martie-aprilie și alta

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
recoltare, atacul fiind favorizat de rănile ce apar pe rădăcini sau bulbi. Plantele aflate în soluri reci și umede sunt mai sensibile, întrucât ciuperca poate ataca de la +2șC cu optim la 17-20șC și cu o temperatură limită de 35șC, când miceliu este distrus. Ciuperca rezistă în sol 4-5 ani prin scleroții duși de apa de irigație sau prin lucrările de întreținere. Scleroții pot fi semnalați și pe bulbilii și bulbii destinați plantării, mai ales la usturoi. Prevenire și combatere. Asolamentul de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pete alungite sau circulare de 2-10 mm în diametru. Petele sunt cafenii, mărginite de o dungă roșcat violacee, apoi toată pata este neagră. Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperatura de 25-28șC. De la un an la altul rezistă prin miceliul de infecție din căței dar și prin resturile vegetale ce au spori sau spori de rezistență. În timpul vegetației se răspândește prin sporii duși de vânt sau de apa din sol. Prevenire și combatere. Se recomandă un asolament de 4 ani

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și măraruluiErysiphe umbeliferarum Făinarea plantelor din familia Umbelliferae este cunoscută în toată Europa, la noi fiind descrisă în 1924 de C. Sandu Ville pe păstârnac, în 1933 pe morcov și mai târziu pe mărar. Simptome. Pe frunzele plantelor apare un miceliu alb ce cu timpul devine prăfos. Sub acest înveliș, țesuturile se îngălbenesc și se usucă. În culturile pentru semințe se observă și atacul pe tulpini. La sfârșitul vegetației miceliul își schimbă culoarea devenind cenușiu datorită unor puncte mici negre reprezentate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și mai târziu pe mărar. Simptome. Pe frunzele plantelor apare un miceliu alb ce cu timpul devine prăfos. Sub acest înveliș, țesuturile se îngălbenesc și se usucă. În culturile pentru semințe se observă și atacul pe tulpini. La sfârșitul vegetației miceliul își schimbă culoarea devenind cenușiu datorită unor puncte mici negre reprezentate de fructificațiile ciupercii. Se înregistrează pagube mari, mai ales în culturile din zonele calde și secetoase ale țării. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin sporii ce germinează ușor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
25-50 %. Simptome. Atacul ciupercii în câmp începe prin acoperirea părții bazale a plantelor cu un puf alb după care, dacă vremea este umedă și călduroasă plantele sunt distruse în întregime. În depozite, pe rădăcinile ce prezintă răni se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu, pe care apar corpi negri (scleroți), de diferite forme și mărimi (fig.134). Rădăcinile putrezesc umed, devin moi și sunt decolorate. Putrezirea se deosebește de cea produsă de bacteria Erwinia carotovora, care dă o masă vâscoasă de țesuturi degradate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
continuă în depozite. În câmp, plantele sunt atacate în vetre, unde se observă o îngălbenire a frunzișului urmată de uscarea acestuia. Rădăcinile au pete sau porțiuni de culoare cenușie plumburie, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc și se acoperă cu un miceliu brun-violaceu. Într-o fază mai avansată de atac, în pâsla miceliană, apar scleroții de 3-5 µm, tari, de culoare violet-negricioasă (fig. 138-c). Zonele atacate prezintă țesuturi înmuiate, brune, ce putrezesc. La recoltare, plantele atacate au rădăcinile crăpate, strangulate, deformate. Transmitere-răspândire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
strangulate, deformate. Transmitere-răspândire. Patogenul atacă morcovul cultivat în terenuri acide, cu exces de umiditate, fără scurgere și în condiții de temperaturi situate între 25-30șC. În timpul vegetației, ciuperca se transmite prin contactul direct între plante, prin unelte, prin purtarea fragmentelor de miceliu de către larve, insecte sau apa din sol. De la un an la altul, ciuperca rezistă prin scleroți. Ciuperca atacă și pătrunjelul, păstârnacul, sfecla etc. Prevenire și combatere. În asolamentul legumicol, rădăcinoasele trebuie să revină după cel puțin cinci ani. Întreruperea se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Boala este gravă în zonele unde există rouă puternică, ceață sau ploi frecvente și temperaturi între 8-18șC. În timpul vegetației, ciuperca se răspândește prin spori, iar de la un an la altul rezistă prin sporii de rezistență dar și prin semințe sau miceliul existent în plantele infectate în toamnă. Din cercul de plante gazdă al patogenului fac parte, loboda și știrul. Prevenire și combatere. La înființarea culturilor de spanac trebuie să se țină seama de drenajul terenului și de amplasarea solelor de spanac

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Dacă vremea este umedă și cu temperaturi de peste 20șC, există riscul ca întreaga cultură seminceră să piardă frunzișul (cultura pare arsă). Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin spori, iar de la un an la altul rezistă sub formă de miceliu în plantele semănate în toamnă și infectate sau, sub formă de spori pe resturile vegetale. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, arăturile adânci de toamnă, rotația de trei ani și folosirea de sămânță sănătoasă, micșorează riscul îmbolnăvirii spanacului. Sămânța

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
chiar pe primele 2 frunzulițe, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se întind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a frunzei apare un puf fin, albicios alcătuit din miceliul cu spori a ciupercii (fig. 139). Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime dacă temperatura se menține între 1517șC și există umiditate ridicată. În 38 ore de la ajungerea sporilor pe frunze, aceștia dau filamente de germinație (dacă temperatura este de mai

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
produce pete brune chiar și pe semințele din inflorescențe. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin sporii duși de vânt și apa de ploaie. De la un an la altul rezistă ca fructificații cu spori în resturile vegetale sau ca miceliu de infecție în semințe. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, arătura adâncă, asolamentul de patru ani și folosirea de sămânță sănătoasă, previn instalarea ciupercii. Tratamentele executate preventiv pentru mană, sunt bune și pentru evitarea atacului acestei ciuperci. 8.9

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Substratul se va dezinfecta termic, cu abur la 70șC timp de 12 ore și se vor lua măsuri pentru distrugerea insectelor și nematozilor. 8.10.2. Mumificarea "Mumy" Pseudomonas spp. Simptome. Bacteria se dezvoltă în interiorul corpului ciupercilor trecând prin pereții miceliului. Imediat după atac, ciupercile capătă o colorație gri, apoi apar deformări. Pălăria devine asimetrică, piciorul ciupercii ia forma unui fus și întreg corpul fructifer se mumifică, are consistență tare, iar pielița (învelișul) se rupe ușor. În corpul ciupercii se observă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și a sălilor de cultură. 8.10.3. Mucegaiul verde-cenușiu Chaetomium olivaceum Boala este cunoscută încă din 1878 în Franța iar, la noi N. Mateescu o observă în 1967. Simptome. Substratul nutritiv invadat de această ciupercă prezintă o rețea de miceliu alb-cenușiu, ce se poate confunda cu miceliul ciupercii. După 15-30 zile, pe suprafața miceliului apar fructificațiile ciupercii verzi olivacei, de 0,1-0,5 mm în diametru, se degajă un miros neplăcut, iar miceliul ciupercii este distrus. Transmitere-răspândire. Ciuperca este adusă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
3. Mucegaiul verde-cenușiu Chaetomium olivaceum Boala este cunoscută încă din 1878 în Franța iar, la noi N. Mateescu o observă în 1967. Simptome. Substratul nutritiv invadat de această ciupercă prezintă o rețea de miceliu alb-cenușiu, ce se poate confunda cu miceliul ciupercii. După 15-30 zile, pe suprafața miceliului apar fructificațiile ciupercii verzi olivacei, de 0,1-0,5 mm în diametru, se degajă un miros neplăcut, iar miceliul ciupercii este distrus. Transmitere-răspândire. Ciuperca este adusă în culturi odată cu substratul ce nu a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cunoscută încă din 1878 în Franța iar, la noi N. Mateescu o observă în 1967. Simptome. Substratul nutritiv invadat de această ciupercă prezintă o rețea de miceliu alb-cenușiu, ce se poate confunda cu miceliul ciupercii. După 15-30 zile, pe suprafața miceliului apar fructificațiile ciupercii verzi olivacei, de 0,1-0,5 mm în diametru, se degajă un miros neplăcut, iar miceliul ciupercii este distrus. Transmitere-răspândire. Ciuperca este adusă în culturi odată cu substratul ce nu a fost corect dezinfectat, iar apoi este răspândită

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de această ciupercă prezintă o rețea de miceliu alb-cenușiu, ce se poate confunda cu miceliul ciupercii. După 15-30 zile, pe suprafața miceliului apar fructificațiile ciupercii verzi olivacei, de 0,1-0,5 mm în diametru, se degajă un miros neplăcut, iar miceliul ciupercii este distrus. Transmitere-răspândire. Ciuperca este adusă în culturi odată cu substratul ce nu a fost corect dezinfectat, iar apoi este răspândită de sporii ce se elimină din fructificațiile ciupercii . Prevenire și combatere. Se recomandă dezinfectarea corectă a substratului, ventilarea bună

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
dezinfectarea tălpilor încălțămintei. 8.10.5. Petele albe de gips Monilia fimicola Patogenul este cunoscut încă din 1894 în Franța, însă la noi a fost semnalat abia în 1958 de E. Docea și col. Simptome. Substratul poate fi împânzit de miceliul ciupercii încă înainte de însămânțare sau după aceea. Se observă pete circulare, mari de 10-20 cm în diametru, uneori chiar mai mari care, au culoare albă sau cenușie și un aspect făinos care seamănă cu praful de gips. Ciuperca patogenă produce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
încă înainte de însămânțare sau după aceea. Se observă pete circulare, mari de 10-20 cm în diametru, uneori chiar mai mari care, au culoare albă sau cenușie și un aspect făinos care seamănă cu praful de gips. Ciuperca patogenă produce sterilitatea miceliului, acesta neproducând corpi fructiferi. Transmitere-răspândire. Curenții de aer, insectele și mâinile lucrătorilor pot răspândi sporii sau fragmentele de miceliu ale patogenului. Tratamentele ce se execută pentru prevenirea și combaterea putregaiului moale sunt eficace și pentru acest patogen. 8.10.6

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mari care, au culoare albă sau cenușie și un aspect făinos care seamănă cu praful de gips. Ciuperca patogenă produce sterilitatea miceliului, acesta neproducând corpi fructiferi. Transmitere-răspândire. Curenții de aer, insectele și mâinile lucrătorilor pot răspândi sporii sau fragmentele de miceliu ale patogenului. Tratamentele ce se execută pentru prevenirea și combaterea putregaiului moale sunt eficace și pentru acest patogen. 8.10.6. Cocleala Myceliphthora lutea Această boală este cunoscută în ciupercăriile lumii; la noi ea a fost semnalată de E. Docea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cunoscută în ciupercăriile lumii; la noi ea a fost semnalată de E. Docea și col. în 1961. Simptome. În stratul superior al substratului de cultură, patogenul dezvoltă un mucegai pufos, albicios sau gălbui, mucegai ce se poate confunda chiar cu miceliul ciupercii de cultură, căruia îi dă sterilitate. În perioada de sporulare a patogenului, țesuturile capătă o culoare verde-cenușie ca și cocleala. Transmitere-răspândire. Lipsa de aerație și umiditatea excesivă a substratului sunt condiții favorabile instalării și extinderii atacului. Transmiterea sporilor este

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
g/m.p.) sunt foarte bune. 8.10.8. Ofilirea ciupercilor cultivateFusarium agaricorum, F. oxysporum și F. martii E. Docea și col., au depistat fusarii în 1961, în ciupercăriile din București. Simptome. Încă din fața de butoni a ciupercilor, patogenul dezvoltă un miceliu foarte fin, care produce veștejirea corpilor fructiferi, urmată de zbârcire și mumifiere. Transmitere-răspândire. Ciupercile patogene sunt aduse în cultură odată cu substratul insuficient dezinfectat. Transmiterea patogenului, a sporilor, se face prin intermediul nematozilor, insectelor, curenților de aer sau apa de ploaie. Prevenire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de ploaie. Prevenire și combatere. Măsurile prevăzute pentru putregaiul moale sunt eficiente și în acest caz. 8.10.9. Mucegaiul de gips brun Papulaspora byssina Simptome. Pe substratul de cultură apar pete mici de 15-30 cm, albe, strălucitoare, alcătuite din micelii întrețesute. În câteva zile (4-8) miceliul ia un aspect granulat, capătă culoarea brună, apoi brună roșiatică. Schimbarea culorii petelor din alb în brun, începe din zona centrală a miceliului, în timp ce la Monilia fimicola brunificarea începe de la marginea coloniilor. Transmitere-răspândire. Patogenul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]