2,231 matches
-
utilizare transversală, cu un unghi de contact mare. Următoarea caracteristică înregistrată o constituie gradul de răspândire a lustrului. Categoriile după care acesta se cuantifică sunt: doar pe tăiș, <0,5D, >0,5D, absent. „D” reprezintă diametrul câmpului de vedere la microscop, care este egal cu 800 μm. În cazul în care se lucrează la o rezoluție de 200X, <0,5D reprezintă valori cuprinse între 100 și 400 μm, iar >0,5D reprezintă valori ce depășesc 400 μm. Această caracteristică constituie un
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
treierat), piesele analizate de noi fiind identice cu cele atestate ca îndeplinind această funcție în situl de la Karanovo (SKAKUN 1993, 366-367). Rezultatele metodei „high power approach” Pentru studierea pieselor conform acestei metode, am avut acces la două tipuri diferite de microscop electronic metalografic cu refracție. Pentru un prim lot de piese s-a încercat analizarea cu un microscop IOR-MC9 dotat cu cameră video pentru capturarea imaginilor. Datorită rezultatelor slabe obținute ( datorate dificultății obținerii focalizării la o rezoluție de 200X), am încercat
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Karanovo (SKAKUN 1993, 366-367). Rezultatele metodei „high power approach” Pentru studierea pieselor conform acestei metode, am avut acces la două tipuri diferite de microscop electronic metalografic cu refracție. Pentru un prim lot de piese s-a încercat analizarea cu un microscop IOR-MC9 dotat cu cameră video pentru capturarea imaginilor. Datorită rezultatelor slabe obținute ( datorate dificultății obținerii focalizării la o rezoluție de 200X), am încercat analizarea pieselor la un microscop de același tip, produs de Carl Zeiss, dotat cu cameră video pentru
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Pentru un prim lot de piese s-a încercat analizarea cu un microscop IOR-MC9 dotat cu cameră video pentru capturarea imaginilor. Datorită rezultatelor slabe obținute ( datorate dificultății obținerii focalizării la o rezoluție de 200X), am încercat analizarea pieselor la un microscop de același tip, produs de Carl Zeiss, dotat cu cameră video pentru capturarea imaginilor. În cele ce urmează, prezentăm fișele de observație ale fiecărei piese în parte (în ordinea efectuării analizelor), conform celor două metode, deja prezentate, de înregistrare și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de preferat utilizarea unui sistem procentual, bazat pe raportarea vizuală la un set de grafice (Pl. 40). Datorită inaccesibilității și răspândirii reduse a acestora, se utilizează alternativ un sistem empiric bazat pe numărarea granulelor vizibile în câmpul de observație a microscopului, la o putere de mărire considerată adecvată. Media, sau mai exact modala mărimilor incluziunilor, care exprimă mărimea generală a acestora, poate fi determinată relativ ușor, fie cu ochiul liber, fie prin utilizarea unei scări pe obiectivul microscopului, în special dacă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de observație a microscopului, la o putere de mărire considerată adecvată. Media, sau mai exact modala mărimilor incluziunilor, care exprimă mărimea generală a acestora, poate fi determinată relativ ușor, fie cu ochiul liber, fie prin utilizarea unei scări pe obiectivul microscopului, în special dacă se urmărește un anumit interval (ex. 0,25-0,5 mm). Această variabilă ajută la stabilirea prezenței sau absenței procesului de levigare a argilei ca parte a prelucrării argilei în vederea obținerii de vase ceramice sau poate constitui un
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
nu este decisă de simțurile noastre naturale mai mult decât evoluția lumii intelectuale de către suma inteligențelor individuale. Nu avem același ochi ca și Quattrocento, pentru că vedem cu ajutorul a o mie de mașini la care acesta nici nu se gândea, de la microscop la telescopul orbital, trecând prin camera 2436. Stiegler, rezumându-l pe Leroi-Gourhan: Tehnica l-a inventat pe om în aceeași măsură în care omul a inventat tehnica"46. Subiectul uman este la fel de mult prelungirea obiectelor sale ca și invers
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
aibă ca preț amputarea teritoriilor utopiei. Când spectrul razelor electromagnetice era redus la lumina vizibilă cu ajutorul retinei, invizibilul avea infinit mai multă realitate. Libertate, Egalitate, Fraternitate, de exemplu (care ar putea simboliza un sistem de ideograme pe care însă niciun microscop electronic nu ne va face vreodată să le vedem în direct). O întrebare simplă pentru mileniul următor: cum poți vedea bine în jurul tău fără să admiți, alături, dedesubt sau deasupra, niște "lucruri invizibile"? Nu numaidecât îngeri sau corpuri astrale. Realități
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mai avansată. Fizicienii studiază tărâmul subatomic cu ajutorul acceleratoarelor de particule: folosesc câmpuri magnetice sau alte mijloace pentru a determina minusculele particule să se miște foarte repede; când ele se ciocnesc, în spațiu sunt expulzate niște fragmente. Acceleratoarele de particule reprezintă microscoapele lumii subatomice; cu cât le dai particulelor mai multă energie - cu cât microscopul este mai puternic -, cu atât mai mici sunt corpusculii pe care îi poți vedea. Dispozitivul Superconducting Super Collider, un proiect de mai multe miliarde de dolari care
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sau alte mijloace pentru a determina minusculele particule să se miște foarte repede; când ele se ciocnesc, în spațiu sunt expulzate niște fragmente. Acceleratoarele de particule reprezintă microscoapele lumii subatomice; cu cât le dai particulelor mai multă energie - cu cât microscopul este mai puternic -, cu atât mai mici sunt corpusculii pe care îi poți vedea. Dispozitivul Superconducting Super Collider, un proiect de mai multe miliarde de dolari care s-a aflat în centrul atenției până la începutul anilor 1990, urma să fie
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
făcea disecții și pleda pentru cunoașterea științifică a corpului uman. Ambroise Paré a folosit cauterizarea în cazul amputațiilor. Englezul William Harvey a dezvoltat teoria circulației sanguine etc. Medicii au profitat și de descoperirile inventatorilor din alte domenii (de exemplu, de microscopul descoperit în 1673 de Leeuwenhoek, un negustor olandez, a profitat medicul italian Malpighi care a studiat țesuturile) etc. La începutul secolului al XIX-lea, se dezvoltă medicina anatomo-clinică, se practică autopsia, se fac observații "la căpătâiul bolnavului", sunt descrise cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
seriere, ordonare, numărare, comparare, compunere și descompunere; pentru cunoașterea și aplicarea conceptelor matematice; pentru dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul matematic; logico-matematice etc. Pentru cunoașterea mediului: • aparate, truse și echipamente pentru demonstrarea proprietăților corpurilor solide, lichide, gazoase; lupă; busolă; microscop; • mijloace audiovizuale videocasete și CD-uri cu filme didactice de cunoașterea mediului; folii pentru retroproiector etc.; • mulaje: animale domestice, sălbatice, dinozauri, pești, insecte etc.; • mulaje (corp omenesc, organe interne); • ierbar • insectar • colecții: pene, scoici, roci etc.; • diorame cu medii de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
medicilor. Dorinței oamenilor de a fi sănătoși, de a trăi mai mult, medicina i-a răspuns cu eforturile și sacrificiile sale, dar în condiții deatâtea ori nesatisfăcătoare și cu mijloace rudimentare. Medicina a fost ajutată de dezvoltarea farmacologiei, de apariția microscopului, de cunoașterea organismului uman prin disecție ca și de tiparul cu litere mobile, realizat de olandezul Coster (1423) și de Johan Gutenberg (1445). Această din urmă invenție a deschis noi perspective învățământului prin dezvoltarea bibliotecilor, emanciparea spiritului renascentist care-și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fiind confirmat de Ulsenius (Theodor Uelsen) și de celebrul Fracastoro specialist în patologia infecțioasă. Asupra personalității lui Fracastoro și a operei sale vom insista într-un alt subcapitol rezervat titanilor medicinii Renașterii. Deocamdată precizăm că germenii patogeni intuiți de Fracastoro (microscopul propriu-zis nu era inventat) au fost mai târziu puși în evidență de Pasteur. Fracastoro a propus imediat izolarea leproșilor. Sifilisul însă făcea ravagii. S-a discutat asupra manifestărilor sale, a vechimii bolii, cu ipoteza aducerii lui din lumea nouă, dar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a secolului următor. Acestea sunt câteva doar, din cuceririle sec. al XVII-lea, pe care le încheiem cu omul de știință, intrat în legendă, Galileo Galilei (1564 - 1642), altă celebritate care unește două epoci. El este inventatorul unuia dintre primele microscoape și unul dintre teoreticienii metodei experimentale. În evoluția medicinei, aportul filosofilor și al oamenilor de științe fundamentale a fost și este incontestabil. De altfel, însăși medicina a ilustrat filosofia și științele fundamentale prin numeroase personalități medicale. În sec. al XVII
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în toate arterele îndepărtându-se de inimă, apoi prin porozitățile organelor (s.n.) în vene și prin vene spre baza inimii unde sângele revine rapid.“ „Porozitățile organelor“ (capilarele pe care W. Harvey le-a intuit), sunt descoperite de Henri Power, la microscop, în 1649. Este vorba de rețeaua capilarelor, pe care o redescoperă și Malpighi, în 1661 în plămânii batracienilor, renegându-și opoziția față de Harvey, Gândind funcțional, Harvey precizează că sângele asigură echilibrul termic al organismului ca și hrănirea acestuia. Unde sângele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și urina diabeticilor și descrie comparativ diabetul insipid și cel zaharat. Studiază clinic leziuni encefalice, distinge materia cenușie elaboratoare, de cea albă, distribuitoare și publică: „De cerebra anatome“ și „Nervorum descriptio et usus“. Olandezul Van Leeuwenhoek (1632 - 1723) cu un microscop realizat de el, descrie globulele roșii ca pe niște „corpusculi“ și identifică anastomozele capilare, pe care Harvey, printr-o intuiție genială, le interpretase ca porozități. Capilarele sunt apoi confirmate de Henri Power (1649) și interpretate ca mijloace de comunicare între
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1649) și interpretate ca mijloace de comunicare între artere și vene. Marcelo Malpighi (1628 - 1694), profesor la Universitatea de Medicină din Pisa, după ce-l contrazisese pe Harvey, e nevoit, după 1661, să-l confirme, descoperind la batraciene, cu ajutorul unei lupe microscop, eritrocitele circulând prin capilarele pulmonare. Dar Malpighi, autor al Discursului anatomic al structurii viscerelor, apărută la Paris (1683) nu se ocupă numai de studierea plămânilor ci și de țesuturile rinichilor, dermului, ficatului, contribuind substanțial la dezvoltarea histologiei comparate (animală și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mușchilor). În 1792, Volta demonstrează electrostimularea fiziologică. Până la descoperirea legilor fundamentale ale electricității și electromagnetismului, medicina fructifică bioelectricitatea și electroterapia. însă electrofiziologia se va contura în secolul următor. Aceeași afirmare o va avea și fotometria cu filtre, diafragme, adaptând la microscoape lentilele cromatice, folosite la lunete și realizate în 1757. Biofizica, asemenea biochimiei, se va constitui ca știință tot în sec. al XIX lea. Cu cât relațiile medicinei cu filosofia și cu celelalte științe sunt mai numeroase și mai profunde cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și spiritualismului în special este François Magendie (1783 - 1855). Pasionat fiziolog și experimentalist, materialist declarat, medic la Hôtel Dieu, profesor doar la Collège de France, director de laborator, Magendie suspectează de incompletitudine medicina anatomo-clinică. Face experimente pe animale, respinge utilitatea microscopului și neagă globulele roșii. Scrie despre acțiunea stricninei, extrasă din plante exotice de Pelletier și Caventou (1818) ca și asupra emetinei, extrasă din planta ipeca. Magendie dezvoltă farmacologia experimentală, demonstrând că absența (carența) unor substanțe din organism creează dezechilibre generatoare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
azi e cercetată cu atenția reclamată de creșterea enormă a numărului supraponderalilor. De altfel sec. XX va fi numit al proteinelor, enzimelor, vitaminelor. Louis Pasteur (1822 - 1895) înseamnă înainte de orice afirmarea microbiologiei. Pasteur concretizează demonstrativ intuiții, profeții. Geniul său și microscoapele sale dezvăluie lumii o altă lume, nevăzută. Pasteur se formează ca chimist pe lângă Jean Baptiste Dumas (1800 - 1884). Mai întâi descoperă cristalele care deviază lumina. Ajunge decan al Facultății din Lille, în Nordul Franței, unde viticultorii îi cer sprijinul în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
descoperă agentul patogen al tifosului. Aceste descoperiri sunt cele mai răsunătoare, fără a epuiza lista care rămâne deschisă și pentru sec. XX. De altfel, prin microbiologie și imunologie, putem spune, că secolele XIX și XX se întrepătrund, nelăsând loc demarcației. Microscopul perfecționat și pasiunea cercetătorilor aduce progrese importante. Progrese face și terapeutica. Paul Erlich, specialist în colorații histologice, se remarcă și ca imunoserolog. Se pun bazele chimioterapiei în laboratoarele care se perfecționează. Descoperirea spirochetei (Schaudinn - 1905) și imediat urmată de diagnosticul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Apar și altele noi. Industria medicală înlocuiește instrumentarul, aparatele restructurează concepția medicală, laboratoarele chimice oferă noi medicamente, propun preocupări și tehnologii terapeutice noi. Radioscopia, radiologia, tomografia, cromatografia, descoperirea penicilinei (Fleming, 1929), a sulfamidelor (Domagh, 1935), a heparinei (Serpes, 1936), a microscopului electronic, a vitaminelor, hormonilor, grupelor sanguine cu implicații în transfuzii, transplanturi, în genetică, în medicină legală și în patologia neonatală; dezvoltarea ingineriei medicale, a bioingineriei și ramificarea ei în fizică, chimie, genetică etc.; diversificarea tehnicilor de diagnostic, până la diagnosticul cibernetic
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
această evidență stau și soluțiile căutate. în 1889, Paul Jean (n.1861), în studiile sale microbiologice folosește și termenul de „antibiot“. Lupta dintre bacterii, va fi descoperită și între viruși și între ciuperci. Apare și termenul „bacteriofag“, vizibili doar la microscopul electronic. Încă din 1640, John Parkinson, recomanda în tratarea rănilor, o pomadă pe bază de mucegaiuri, în cartea Theatrum botanicum. în 1876, fizicianul englez John Tyndall (1820 - 1893) observase că un strat de Penycillium împiedică pătrunderea microbilor în bulion. în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cercetări clinice și experimentale. Se întreprind cercetări de teren în echipe. Se remarcă la jumătatea secolului șt. Milcu (1903 - 2000) în combaterea gușei endemice. în 1957 Ioana Milcu izolează primii hormoni epifizari și descrie structura endocrină a celulelor epifizare la microscopul electronic. între 1964 și 1968 apar tratatele: Endocrinologia clinică, Terapeutica bolilor endocrine, Endocrinopatiile genetice, Endocrinologia generală și numeroase alte lucrări. Endocrinologii de la Iași și Cluj se remarcă prin studiul patologiei tiroidei, corelațiile endocrino-metabolice în obezitate și diabet a disgeneziilor gonadice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]