760 matches
-
stabilirea diagnosticului pledează pentru valoarea abordului limitat al leziunilor discale prin hemilaminectomie unilaterală ablația limitată a țesutului discal degenerat studii fundamentale asupra ligamentului galben, studiul microscopic al țesutului discal herniat concomitent cu al cartilajului articular adiacent (Aldea H.) studiul de microscopie electronică al țesutului discal herniat și al cartilajului articular adiacent (Aldea H. 1997) hernia de disc intrafamiliala (H. Aldea-1997). III. Patologia vasculara cerebrală: Hematomul Intracerebral Primar (Th. Obreja-1980) IV. Iatroistoriografia specialității: Momente din istoria neurochirurgiei românești, C. Arseni, H. Aldea
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
coleg de generație, doctorul C. Postelnicu, medic psihiatru, avea reputația de a fi stâlpul sălii de lectură al bibliotecii Institutului de Medicină. S-a dovedit interesat de toate capitolele de patologie, tehnica neurochirurgicală, explorare neuroradiologică și probleme de macro și microscopie. Cu o astfel de pregătire, devine medic specialist la 1 ianuarie 1969 , dobândind acest titlu cu felicitări din partea unei distinse comisii ( prof. C. Arseni, prof. Voiculescu Vlad, dr. Bălăceanu Stolnici). Urmărind evoluția să profesională nu putem să nu remarcam seriozitatea
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
un trepied. În macrofotografie, foarte importantă este iluminarea. În funcție de proprietățile obiectelor fotografiate, avem două sisteme principale de iluminare: prin transparență și prin reflexie. Fiecare dintre aceste sisteme se poate face pe fond deschis sau închis. Iluminarea prin transparență este specifică microscopiei, în fotografierea preparatelor histologice. Majoritatea obiectelor mici sunt opace și, de aceea, ele se fotografiază prin reflexie. Acest tip de iluminare trebuie să fie foarte intens, atât pentru facilitatea focalizării precise, cât și pentru evitarea timpilor lungi de expunere care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cea mai bună metodă de a observa modelul de dezvoltare intraductală. Subtipurile de IPMNuri recunoscute imagistic și identificate macroscopic sunt de duct principal sau de duct secundar (ramificații), putând fi și combinate. Un subtip distinct este IPMNul oncocitic [9,10]. Microscopia IPMNurile sunt caracterizate printr-o proliferare intraductală de celule cilindrice producătoare de mucină. Natura intraductală a acestor neoplasme poate fi apreciată prin evidențierea dezvoltării lor implicit la nivelul sistemului ductal ramificat. La IPMNuri lipsește stroma periductală hipercelulară de tip ovarian
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
prezente în ducturile dilatate de ITPNuri. Localizarea intraductală a tumorii poate fi de obicei confirmată printr-o disecție atentă a sistemului ductal. ITPN-ul mediu are 6 cm în diametru. Țesutul pancreatic înconjurător este de obicei dens, sclerotic [9,10]. Microscopia ITPNurile sunt noduli constituiți din structuri tubulo-glandulare dispuse spate în spate care prezintă și elemente papilare sau arhitectură cribriformă dilatând ductele pancreatice. De obicei prezintă displazie de grad înalt, însă au un aspect omogen histologic, cu celule cubice, citoplasmă eozinofilă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
sunt gălbui-albicioase. Hemoragia și necroza sunt rare, dar porțiuni microchistice pot să apară, mai ales la tumorile mari. Majoritatea carcinoamelor capului de pancreas măsoară între 1,5 și 5 cm, cu o dimensiune medie de 2,5-3,5 cm [12]. Microscopia Majoritatea adenocarcinoamelor ductale sunt compuse din structuri asemănătoare cu cele glandulare sau ductale, care infiltrează parenchimul pancreatic, cresc într-un mod dezordonat, sunt asociate cu o stromă desmoplazică și produc sialomucină și sulfomucină care sunt pozitive la colorarea cu albastru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
neoplasmele seroase chistice benigne cu excepția faptului că tind să fie mai mari (diametrul mediu: 10 cm), iar unele, dar nu toate, sunt agresive: a fost remarcată invazia directă a limfoganglionilor, splinei, stomacului, intestinului subțire și glandei suprarenale [2,3,16]. Microscopia Trăsăturile histologice ale chist adenocarcinomului seros ca și ale metastazelor sunt foarte asemănătoare cu cele ale neoplasmelor seroase benigne. Celulele neoplazice sunt uniforme, iar majoritatea chistadenocarcinoamelor seroase nu au o rată mitotică crescută. Ca și în cazul echivalentelor lor benigne
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
mari și multiloculare, iar chistele conțin adeseori proiecții papilare și/sau noduli murali. Carcinoamele asociate infiltrante pot de asemenea infiltra organele învecinate. Dacă nu se formează fistule, nu există o comunicare între chistele neoplasmului și sistemul ductal pancreatic [2,18]. Microscopia Neoplasmele mucinoase chistice (fig. 245B) au două componente distincte: epitelială, iar sub ea, o componentă stromală de tip ovarian (fig. 245C). Chistele sunt tapetate de celule cilindrice, înalte,producătoare de mucină care se colorează cu PAS (fig. 245D) și albastru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
neoplasmele mari. Rareori NET-urile pancreatice sunt chistice [20]. NECuri. NECurile pancreatice au un diametru mediu de cca 4 cm. Sunt mase ferme, alb-cenușii, cu margini degradate, vag definite, adeseori cu suprafețe de secțiune hemoragice sau necrozate [2,3,20]. Microscopia NET-uri pancreatice sunt bine diferențiate prin definiție și prezintă o arhitectură „organoidă” variată reprezentată de aranjamentul celulelor tumorale în cuiburi, insule, trabecule, glandular, tubuloacinar sau în pseudorozete. Tot prin definiție, celulele tumorale au sub 20 de mitoze/10 HPF
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
de obicei voluminoase (0,5-25 cm cu o dimensiune medie de 8-10 cm), încapsulate, de culoare brună sau gălbuie și consistență moale. Suprafața de secțiune are un aspect pestriț, cu focare de necroză, hemoragie și cavități chistice [2,3,23]. Microscopie Tumorile sunt alcătuite din celule mici, rotunde sau ovale, uniforme, dispuse într-un model pseudopapilar, solid (fig. 246 A și B) sau trebecular. Nucleii, rotunzi sau ovali, cu nucleoli indinstincți, prezintă o cromatină fină și sunt, în mod caracteristic, indentați
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
a acestei bariere hematoencefalice care este un fenomen precoce al reacției inflamatorii aflate la originea procesului de demielinizare a substanței albe. Astfel, leziuni de encefalomielită cronică alergică la cobai au fost studiate în RMN fără și cu gadolinium, apoi în microscopie cu ajutorul marcatorilor barierei hematoencefalice, cu atenție 125 deosebită pentru noile leziuni caracterizate de prezența unor celule inflamatorii și a unui produs de degradare a mielinei. O relație constantă între contrast și inflamația activă a fost demonstrată de HAWKINS P. și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
celule β. Înainte de a trece la descrierea mai detaliată a structurilor celulei β pancreatice, vom oferi o imagine succintă a ei. Celula β are o formă mai curând poliedrică decât rotundă. Diametrul ei este în jur de 10-12 m. În microscopia optică se poate observa nucleul rotund, situat central, având cromatina bine evidențiată. Citoplasma este bazofilă, prezentând un mare număr (~ 10 000/celulă) de granule secretorii bazofile (semn distinctiv față de celulele ?, care au granule secretorii acidofile). Reacția pentru fosfataza alcalină
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
situat central, având cromatina bine evidențiată. Citoplasma este bazofilă, prezentând un mare număr (~ 10 000/celulă) de granule secretorii bazofile (semn distinctiv față de celulele ?, care au granule secretorii acidofile). Reacția pentru fosfataza alcalină este prezentă. Studiul celulei β în microscopia electronică a pus în evidență detaliile structurale caracteristice tuturor celulelor, ce au un intens travaliu secretor. Reticulul endoplasmic (rugos și neted) este bogat și dispus în jurul nucleului, fiind continuat de aparatul Golgi și de granulele secretorii. Mitocondriile (mai curând rotunde
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
histoarhitectonic (de distribuție) al limfocitelor T - relevate prin intermediul markerilor CD4 - limfocite T helper și CD8 - limfocite CD8 citotoxice; 7.2. MATERIAL ȘI METODĂ Investigația imunohistochimică a fost realizată pe același lot de studiu care a făcut obiectul analizei morfologice în microscopie optică, caracteristicile lotului fiind prezentate în Capitolul 6. Procesarea fragmentelor prelevate a fost realizată în Departamentul de Patologie al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Știintelor Biomedicale "Victor Babeș” București. Fragmentele recoltate de la nivelul crosei safenei interne
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
8 fragmente de venă safenă internă, prelevate din teritoriul varicos - în 4 cazuri de la vene simple (cazurile 1-4, stadiul CEAP 2-3), în celelalte 4 cazuri de la vene complicate (cazurile 5-8, stadiul CEAP 4-6), 1 caz prezentând tromboză vasculară. Studiul de microscopie electronică a fost realizat în Laboratorul de Patologie Ultrastructurală al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Știintelor Biomedicale "Victor Babeș” București. Fragmentele vasculare necesare examenului în microscopie optică secțiuni semifine și, respectiv, în microscopie electronică au fost fixate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
5-8, stadiul CEAP 4-6), 1 caz prezentând tromboză vasculară. Studiul de microscopie electronică a fost realizat în Laboratorul de Patologie Ultrastructurală al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Știintelor Biomedicale "Victor Babeș” București. Fragmentele vasculare necesare examenului în microscopie optică secțiuni semifine și, respectiv, în microscopie electronică au fost fixate în glutaraldehidă 4% imediat ce au fost recoltate. Includerea fragmentelor tisulare a fost făcută în Epon, conform procedurii standard practice în laborator. Secțiunile semifine (microscopie optică) și secțiunile fine (microscopie
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tromboză vasculară. Studiul de microscopie electronică a fost realizat în Laboratorul de Patologie Ultrastructurală al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Știintelor Biomedicale "Victor Babeș” București. Fragmentele vasculare necesare examenului în microscopie optică secțiuni semifine și, respectiv, în microscopie electronică au fost fixate în glutaraldehidă 4% imediat ce au fost recoltate. Includerea fragmentelor tisulare a fost făcută în Epon, conform procedurii standard practice în laborator. Secțiunile semifine (microscopie optică) și secțiunile fine (microscopie electronică) au fost efectuate cu un ultramicrotom
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Fragmentele vasculare necesare examenului în microscopie optică secțiuni semifine și, respectiv, în microscopie electronică au fost fixate în glutaraldehidă 4% imediat ce au fost recoltate. Includerea fragmentelor tisulare a fost făcută în Epon, conform procedurii standard practice în laborator. Secțiunile semifine (microscopie optică) și secțiunile fine (microscopie electronică) au fost efectuate cu un ultramicrotom RMC. Analiza optică a histologiei structurilor vasculare recoltate de la pacienții selectați pentru studiu a fost efectuată pe secțiuni semifine, de 1 μm grosime. Colorarea secțiunilor semifine a fost
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
microscopie optică secțiuni semifine și, respectiv, în microscopie electronică au fost fixate în glutaraldehidă 4% imediat ce au fost recoltate. Includerea fragmentelor tisulare a fost făcută în Epon, conform procedurii standard practice în laborator. Secțiunile semifine (microscopie optică) și secțiunile fine (microscopie electronică) au fost efectuate cu un ultramicrotom RMC. Analiza optică a histologiei structurilor vasculare recoltate de la pacienții selectați pentru studiu a fost efectuată pe secțiuni semifine, de 1 μm grosime. Colorarea secțiunilor semifine a fost făcută cu albastru de toluidină
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
μm grosime. Colorarea secțiunilor semifine a fost făcută cu albastru de toluidină (AT). Examinarea a fost făcută cu un microscop Nikon E600 iar imaginile relevante înregistrate cu CCD camera folosindu-se un program specializat (Lucia Net). După aprecierea generală în microscopie optică a secțiunilor semifine, am realizat orientarea țintită pentru realizarea secțiunilor ultrafine (cca. 60-80 nm) necesare evaluării electrono-microscopice. Contrastarea secțiunilor fine incluse în Epon a fost făcută cu acetat de uranil 1% (20 minute) și soluție Reynold’s (10 minute
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Alte leziuni identificate au constat în: fragmentarea citoplasmatică, îngroșarea laminei bazale sau lamelarea acesteia, urmată de fragmentare. În matricea extracelulară au fost observate și fragmente celulare mici, izolate, rezultate din distrugerea completă a unor celule musculare netede. În mod evident, microscopia electronică a relevat separarea netă a celulelor musculare netede prin cantități mari de matrice extracelulară și fibre de colagen fibrilar, tip I și III. De asemenea, dezorganizarea laminei elastice externe a fost evidentă. Prezența altor tipuri celulare la nivel lezional
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
medie. • Implicațiile patologice ale leziunilor intimei În venele varicoase, tunica intimă reacționează ca parte componentă a peretelui care își crește grosimea totală, în paralel cu mărirea/lărgirea lumenului. Termenii utilizați pentru a defini aceste modificări generale, certificate prin studii de microscopie electronică, sunt elongarea și învaginarea suprafeței tunicii intime (Wali, Eid, 2002) și hipertrofia tunicii intime (Jurukova, Milenkov, 1982, Obitsu, 1990, Travers et al., 1996, Porto et al., 1998, Khan et al., 2000, Wali, Eid, 2002). Deși hipertrofia intimală este susținută
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
principal mitocondrii) parțial distruse și un număr crescut de granule dense electronomicroscopic. Totuși, identificarea de celule endoteliale cu vacuole lipidice intracitoplasmatice a ridicat problema unei suferințe endoteliale hipoxice precoce - explicabilă prin existența de leziuni focale endoteliale, nesurprinse prin secțiunile pentru microscopie electronică, datorită cărora lipidele intraluminale migrează prin perete și se depun intracelular - fapt care ar putea explica procesul tromboflebitei superficiale clinice, care uneori complică cazurile de vene varicoase. În opinia noastră, celulele endoteliale ar putea dezvolta proprietăți fagocitare, fagocitând lipide
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
transformări în ultrastructura și, consecutiv, structura componentelor peretelui, cu rezultat în distorsionarea peretelui venei (Wali, Eid, 2002). • Implicațiile patologice ale leziunilor mediei Transformările morfologice ale tunicii medii sunt complexe, interrelația colagen - elastină - celule musculare netede fiind intens studiată, inclusiv prin microscopie electronică, cu rezultate neconcordante. Diferențele de opinie, fundamentate pe diferite metode de cuantificare, vizează în principal atât componenta colagenică, cât și cea musculară - date despre diminuarea (Svejcar et al., 1963, Andreotti et al., 1978, Andreotti et al., 1979, Psaila, Melhuish
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
patogenia bolii varicoase. Componenta colagenică Datele despre cantitatea, calitatea (sub raportul tipurilor definite biochimic) și localizarea colagenului, ca și constituent al matricei extracelulare, prezentate anterior, în Capitolul 6 și, respectiv, Capitolul 7, sunt dublate prin profilul electrono microscopic al acestuia. Microscopia electronică oferă însă avantajul unei investigații care penetrează în detaliile ultrastructurale, conducând, prin prisma rezultatelor, la confirmări ale constatărilor aferente examenului microscopic standard și/sau imunohistochimic. Astfel, literatura de specialitate axată pe abordarea electron microscopică relevă, în safena internă dilatată
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]