8,525 matches
-
stau la baza rapoartelor statistice anuale privind numărul pasagerilor după modul de transport (feroviar, maritim și aerian); ... p) date statistice privind migrația și populația migrantă a persoanelor (număr de plecări și sosiri în funcție de scop: educațional, lucrativ, turistic; tipul migrației - internă/externă) ... ... 6. Domeniul societăți și structura de proprietate a acestora: a) registrul comerțului (firma și forma juridică a persoanelor fizice și juridice înregistrate în registrul comerțului; sediul social/profesional, iar, în cazul sucursalelor, și statul membru în care este înregistrată societatea
LEGE nr. 179 din 9 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256414]
-
Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize; ... – Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii
HOTĂRÂRE nr. 829 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256869]
-
semnificativ mai mare în 2018, fată de 2012, în eșantionul general creșterea fiind de la 1 la 2%, iar în eșantionul de romi, de la 3, la 5%. Această situație este corelată cu cea privind ponderea gospodăriilor în care există migrație externă-această pondere este de 29% în cazul eșantionului de romi, față de 18% în eșantionul populației majoritare. În ceea ce privește gospodăriile cu copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, acest procent este de 10% în
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, ale Regulamentului (UE) 2021/1.058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul
HOTĂRÂRE nr. 873 din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257360]
-
Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize. (4) Expresiile „contract de finanțare“, „decizie de finanțare“, „cofinanțare publică“, „valoarea totală a proiectului“, „cheltuieli eligibile“ au înțelesurile prevăzute la art. 2
HOTĂRÂRE nr. 873 din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257360]
-
Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize; ... b) să fie însoțită de facturi emise în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare
HOTĂRÂRE nr. 873 din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257360]
-
nivel central, județean și local, pentru o abordare integrată a serviciilor oferite antepreșcolarilor / preșcolarilor / elevilor / studenților ucraineni. ME, ISJ Nu DGASPC/ AJOFM ONG-uri care desfășoară activități sau cu expertiză în domeniul educației, protecției copilului, integrării pe piața muncii și migrației Alte surse atrase Sistem de comunicare implementat Pe parcursul implementării Planului 16.2 Maparea antepreșcolarilor, preșcolarilor și a elevilor, atât a celor înregistrați, cât și a celor neînregistrați, pentru monitorizarea situației copiilor. ME, ISJ Nu DGASPC/ AJOFM ONG-uri care desfășoară
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 100 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256915]
-
preșcolarilor și a elevilor, atât a celor înregistrați, cât și a celor neînregistrați, pentru monitorizarea situației copiilor. ME, ISJ Nu DGASPC/ AJOFM ONG-uri care desfășoară activități sau cu expertiză în domeniul educației, protecției copilului, integrării pe piața muncii și migrației Alte surse atrase Bază de date dezvoltată Pe parcursul implementării Planului 16.3 Colectarea periodică de date cu privire la copiii ucraineni, înmatriculați sau cu statut de audient. ME, ISJ Nu DGASPC/ AJOFM ONG-uri care desfășoară activități sau cu expertiză
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 100 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256915]
-
Planului 16.3 Colectarea periodică de date cu privire la copiii ucraineni, înmatriculați sau cu statut de audient. ME, ISJ Nu DGASPC/ AJOFM ONG-uri care desfășoară activități sau cu expertiză în domeniul educației, protecției copilului, integrării pe piața muncii și migrației Alte surse atrase Bază de date funcțională Pe parcursul implementării Planului 16.4 Colaborarea cu alte instituții pentru identificarea și monitorizarea copiilor care nu sunt înregistrați în evidențele inspectoratelor școlare. ME, ISJ Nu DGASPC/ AJOFM ONG-uri care desfășoară activități sau
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 100 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256915]
-
Colaborarea cu alte instituții pentru identificarea și monitorizarea copiilor care nu sunt înregistrați în evidențele inspectoratelor școlare. ME, ISJ Nu DGASPC/ AJOFM ONG-uri care desfășoară activități sau cu expertiză în domeniul educației, protecției copilului, integrării pe piața muncii și migrației Alte surse atrase 200 de copii identificați lunar Pe parcursul implementării Planului Măsura 17: Digitalizarea mecanismelor de management educațional și de informare a persoanelor strămutate din Ucraina beneficiare de protecție temporară în România Activități: 17.1 Crearea unei platforme digitale de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 100 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256915]
-
mai defavorizate persoane, prin fondurile structurale și de coeziune, Mecanismul financiar al Spațiului Economic European, Mecanismul financiar norvegian și Contribuția financiară elvețiană pentru coeziunea Uniunii Europene, prin fondurile aferente Programului general «Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii», prin Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare, Fondul pentru Securitate Internă și prin Fondul pentru modernizare, pentru îndeplinirea acestor atribuții, beneficiază de majorare salarială. Articolul 27 (1) Personalul din cadrul structurilor stabilite la nivelul Ministerului Energiei, responsabile cu gestionarea finanțării investițiilor din Fondul pentru modernizare
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 60 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254971]
-
managementul populației de gâscă cu gât roșu ( Branta ruficollis ), în perioada 2022-2032 a fost elaborat de către Societatea Ornitologică Română (SOR), în cadrul proiectului LIFE16 NAT/BG/000847 – „ Conservarea speciei de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis) de-a lungul căilor de migrație ”, care a avut ca beneficiar Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), iar ca parteneri SOR, AGVPS și Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. În perioada de elaborare a documentului, MMAP a organizat cinci grupuri de lucru, la care au
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Convenției de la Bonn, fiind clasificată ca periclitată pe tot teritoriul sau o parte semnificativă a acestuia. România depune eforturi pentru protecția strictă a acestei specii, prin conservarea și acolo unde este posibil, refacerea habitatelor speciei, atenuarea barierelor în calea migrației și controlul factorilor care o pot periclita. Acordul privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African-Eurasiatice România a ratificat Acordul privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African- Eurasiatice (AEWA) prin Legea nr. 89/2000. AEWA promovează conservarea păsărilor de apă migratoare și
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cea mai nefavorabilă stare de conservare dintre toate speciile de gâște, fiind considerată vulnerabilă, în conformitate cu clasificarea IUCN , prezentând un risc ridicat de dispariție din cauza declinului continuu al populației, distrugerii habitatului sau supraexploatării de-a lungul căilor de migrație, cu perspective nefavorabile în viitor. În Lista Roșie a păsărilor din Europa, se menționează că populația europeană de gâscă cu gât roșu este în ușoară scădere, iar specia este clasificată în categoria vulnerabilă (BirdLife International 2021). Conform Listei Roșii naționale
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 modificările şi completările ulterioare. Declinul ei s-ar putea intensifica dacă presiunile și amenințările continuă să acționeze în România și în celelalte țări de pe traseul de migrație. Efectivele și distribuția speciei Efectivele, distribuția și tendința populației la nivel global Gâsca cu gât roșu este o specie care migrează pe distanțe lungi, cuibărind în Siberia, cu efective mari în peninsula Taimyr (aproximativ 70% din populație), dar și pe
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
vest ale Mării Negre (Fig. 1), migrează spre sud, prin Rusia, spre nordul Kazahstanului și apoi spre vest, prin sudul Rusiei și estul Ucrainei. Fig 1. Distribuția globală a gâștei cu gât roșu ( Branta ruficollis ) conform (Cranswick et al., 2012) Migrația de toamnă începe inițial spre sud, de-a lungul unui coridor îngust, cu o lățime de numai 100 -150 km, urmând râul Ob. Prima zonă de odihnă se află în zonele inferioare ale câmpiilor inundabile ale râului Ob, aproape de
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
ruficollis), în perioada 2022–2032 Teritoriile cheie de aici sunt centrate pe regiunea Kostanai din Kazahstan, dar și în regiunea Kazahstanului de Nord și în regiunile adiacente Tyumen, Kurgan și Orenburg din Rusia. După ce ajunge la capătul sudic al Uralilor, migrația se îndreaptă spre vest, trecând chiar la nord de Marea Caspică, spre următoarea zonă principală de staționare din depresiunea Manych-Gudilo, în regiunile Rostov, Stavropol și Kalmykia din Rusia. Datele despre ruta de migrație sunt dovedite prin multe observații, dar și
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
ce ajunge la capătul sudic al Uralilor, migrația se îndreaptă spre vest, trecând chiar la nord de Marea Caspică, spre următoarea zonă principală de staționare din depresiunea Manych-Gudilo, în regiunile Rostov, Stavropol și Kalmykia din Rusia. Datele despre ruta de migrație sunt dovedite prin multe observații, dar și prin date satelitare obținute în ultimii 10 ani, acestea contribuind mult la înțelegerea migrației speciei. Majoritatea populației iernează în prezent în România, Ucraina și Bulgaria. Câteva sute de păsări continuă să ierneze în
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
zonă principală de staționare din depresiunea Manych-Gudilo, în regiunile Rostov, Stavropol și Kalmykia din Rusia. Datele despre ruta de migrație sunt dovedite prin multe observații, dar și prin date satelitare obținute în ultimii 10 ani, acestea contribuind mult la înțelegerea migrației speciei. Majoritatea populației iernează în prezent în România, Ucraina și Bulgaria. Câteva sute de păsări continuă să ierneze în Azerbaidjan, pe malul vestic al Mării Caspice. De asemenea, sunt înregistrate exemplare, în mod regulat, în Ungaria, în special în Parcul
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de iarnă a fost semnificativ diferită în trecut: până la sfârșitul anului 1960, o mare parte a populației se găsea de-a lungul coastei de vest a Mării Caspice, în principal în Azerbaidjan, în Iran și Irak. Primăvara, traseul de migrație este urmat invers. O mare parte din populație pornește spre est din Bulgaria și România, în a doua jumătate a lunii februarie, (Cranswick et al. , 2012). Din studiile efectuate până în prezent, evoluția populației de Branta ruficollis la nivel global
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
și Muntenia sunt înghețate, iar câmpurile sunt acoperite cu strat de zăpadă, gâștele pleacă spre litoralul românesc, până la îmbunătățirea condițiilor meteorologice. Din luna februarie, în unele zone ale Bărăganului, gâștele se întorc pentru scurt timp, înainte să pornească în migrația de primăvară care are loc la începutul lunii martie. În afara arealului lor din sud-estul țării, există numeroase date privind observarea unor exemplare solitare de gâscă cu gât roșu și grupuri mici de câteva exemplare, amestecate în stoluri cu gârlițe
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
în căutarea acelor zone unde apa nu este încă înghețată. Datorită condițiilor meteorologice mult mai favorabile și a temperaturilor ridicate de pe litoral, lacurile din zona Razim-Sinoe oferă un adăpost esențial pănă la sfârșitul lunii februarie, când gâștele pornesc în migrația prenupțială. Uneori există cazuri când stolurile petrec noaptea în câmpuri arabile inundate (E. Todorov – comm. pers.). Din locurile de înnoptare, gâștele cu gât roșu pleacă relativ mai târziu decât gârlițele mari și ajung pe câmpurile de hrănire atunci când acestea
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Principalele amenințări sunt determinate de factori naturali, biologici și antropici după cum urmează: FACTORI NATURALI Schimbările climatice Gradul de intensitate – esențial Schimbările climatice au efecte pe scară largă asupra populației acestei specii influențând cuibăritul, migrația și iernarea. Încălzirea globală și deplasarea limitei de nord pentru taiga în direcția tundrei, va duce la o reducere a habitatului de cuibărit a gâștei cu gât roșu. Schimbările climatice pot determina schimbări și discrepanțe în fenologia speciilor de plante
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
sunt motivele care duc la creșterea mortalității în rândul populației. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Astfel de condiții critice de iarnă, pot influența păsările să facă migrații lungi spre sud sau să se disperseze. Cazuri similare au fost înregistrate în iernile 2001/2002, 2009/2010 și 2011/2012, care au condus la o situație dificilă. Multe gâște se aflau într-o stare fizică vizibil de slabă, fără rezerve de grăsime
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
au condus la o situație dificilă. Multe gâște se aflau într-o stare fizică vizibil de slabă, fără rezerve de grăsime acumulate. Acest lucru este semnificativ atunci când se întâmplă în luna februarie, perioadă când păsările acumulează rezervele necesare pentru migrația prenupțială. În aceste condiții, sute de gâște pot muri din cauza epuizării fizice, iar o parte a populației își va întârzia reproducerea atunci când ajunge în zona de cuibărit din Arctica. Vizibilitatea redusă din cauza ceții și a altor factori
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]