2,243 matches
-
nu depășea 500 „baluri” sugativă, iar în 1863 valoarea de 5.900 lei anual hârtie mucava. În anii 1864-1865, fabrica lucra numai cu două căzi, producând doar „hârtie de băcălie”. Hârtia era vândută organelor de stat centrale și locale prin mijlocirea depozitelor de colectat cârpe. În anii de prosperitate a întreprinderii, ca de pildă în anul 1847, Asachi a exportat chiar hârtie prin Galați. Din informațiile expuse mai sus reiese că fabrica a regresat. În 1857, ea se afla într-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
actelor individuale 48. Normele de drept trebuie să fie generale. Este necesar ca aceeași situație să se repete de mai multe ori între indivizi deosebiți, dobândind astfel o suficientă însemnătate socială, pentru ca o formulă generală juridică să se constituie prin mijlocirea unei norme de drept. Prin urmare, legea are la bază aprecierea rațională și independentă a unei serii de acțiuni individuale. Orice transpunere, convertire sau formulare a unei cugetări este inexactă, iar forma abstractă a cugetării normative reprezintă o îndepărtare de la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
această idee, legătura intuiției destinului cu experiența socială a individului este anulată, fiind presupusă doar experiența internă, subiectivă: "Ea (intuiția destinului n. C.) are o existență subiectivă, strict individuală. Se poate adânci și diferenția prin experiența internă, dar nu prin mijlocirea unei educațiuni în școală. Omul care din naștere nu o are, nu o poate învăța din cărți"173. Dar, deși blocată prin geneză în subiectivitate, intuiția destinului se exersează "în afară", fiind una dintre condițiile care fac posibilă formarea vocației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
oarbă în puterea providenței, sau prin o credință oarbă în revoluție"185. Îl recunoaștem în artă, de fapt în tehnica redării artistice a unui fond mistic; în filosofie, în acele argumentări care pun realitatea lucrurilor în dependență de suflet prin mijlocirea ideilor, sau a intuiției, sau a voinței. În exemplele de mai sus contează tehnica mistică, socotește filosoful, iar nu fondul mistic, etern în sufletul omului. Misticismul a ajuns chiar obiect de comerț. Produsele lui sunt opere de religie, artă, filosofie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
continue lanțul operelor de dinaintea lui"213, comentează Nicolae Bagdasar ideile lui C. Rădulescu-Motru privind relația individ-cultură. Forțele psihofizice sunt premise ale personalității energetice, dar aceasta se produce numai acolo unde există compatibilitate între dispozițiile individuale și cele ale poporului, prin mijlocirea idealului. Profesionistul ca și omul de vocație este "instrumentul" îndeplinirii scopurilor "naturale" ale societății. Idealul este mijlocul care leagă scopul de rezultat, natura (prin societate) de spiritualitate; el semnifică, atunci când este urmat prin vocație, un acord desăvârșit între energia universală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fără nici un viitor. Există totuși momente în istoria unui popor când vocațiile "ies ca din pământ". Este vorba despre situațiile limită. În treacăt fie spus, conceptul existențialist de "situație limită" exprimă satisfăcător momentele din istorie când mesianismul devine activ prin mijlocirea vocațiilor.) Mesianismul și vocația se află într-un raport de dualitate și împreună constituie motivația interioară și realizarea ca atare a noului în stare să întemeieze evoluția culturală firească a poporului. Teoria vocației cuprinde, pe lângă "sistematică", și o pedagogie (teorie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ale fiecărui individ în parte). Zestrea ereditară constituie o premisă necesară pentru dezvoltarea psihică. Ea nu produce direct aptitudinile și atitudinile, capacitățile și interesele, caracterul și concepția despre lume a individului. În aceste faze ale dezvoltării se ajunge numai prin mijlocirea mediului și a educației. În fazele de început ale dezvoltării, acțiunea factorilor ereditari este mai pregnantă și efectele ei mai ușor vizibile. La vârste mai târzii, influența lor devine mai puțin evidentă, ea contopindu-se cu experiența deja achiziționată. Mediul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai mult În valoare de un păr negru, des, minunat, care cade ondulat În bucle naturale precum acelea ale lui Paganini, pe un gât de Ahile sau Antinous! Acest portret nu trebuie considerat Întru totul realist, căci e privit prin mijlocirea picturii și a poeziei și Înfrumusețat printr-o dublă idealizare; dar asta nu Înseamnă că nu este sincer și, pentru acea vreme, el a fost exact. Charles Baudelaire a avut momentul său de frumusețe supremă și de deplină Înflorire; o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și sterilitatea sunt trăsături satanice, cărora masca impecabilă a dandy-ului le sporește puterea de fascinație. Individul, conștient de excepționalitatea sa, subliniază prin semne, variabile de la o epocă la alta, neaderența lui congenitală la spiritul vremii sale, separația radicală, prin mijlocirea disprețului, Înțeles ca o tehnică ascetică de apărare a unicității sale, de indistincția și trivialitatea celorlalți. La Byron, unul dintre protagoniștii ostentativi ai acestui stil de viață, ca și la Chateaubriand, unul dintre protagoniștii săi disimulați (amândoi contemporani cu George
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
viață, ca și la Chateaubriand, unul dintre protagoniștii săi disimulați (amândoi contemporani cu George Brummell), dandysmul Îndeplinește o evidentă funcție compensatorie. Neputându-și domina, În mod nemijlocit, epoca, asemenea lui Napoleon, ei intenționau o dominație indirectă și paradoxală tocmai prin mijlocirea elementelor care Îi separau radical de semenii lor. Într-o Însemnare din Notes sur les liaisons dangereuses, Baudelaire a intuit această componentă a dandysmului: „Valmont, ou la recherche du pouvoir par le dandaysme”. Tot În aceleași note Întâlnim următoarea constatare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
apărut. Nu omul a creat moneda. Acest instrument al economiei a apărut în mod involuntar în procesul acțiunii umane. Fig. 3.1 Legătura monedă-acțiune umană Moneda (funcții, proprietăți 299) Economia (acțiunea umană) - funcția monedei de mijloc de schimb - nevoia de mijlocire a schimbului - funcția monedei de instrument de cuantificarea valorii mărfurilor - nevoia de cuantificare a valorii mărfurilor Economia creează moneda și funcțiile dezvoltate de acțiunea umană (de economie) sau nevoile dezvoltate de acțiunea umană duc la apariția funcțiilor monedei. Ulterior (adică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de funcții pe care le are moneda, ne exprimăm, și am argumentat anterior, preferința pentru cele două dezbătute. Pentru a le deosebi ca importanță, Costin Kirițescu le împarte în "funcții principale" și enumeră 326 evaluarea bunurilor și serviciilor 327 și mijlocirea schimburilor 328; și în funcții secundare 329, unde enumeră: mijlocirea creditului, mijlocirea economiilor, păstrarea și transferul valorilor, distribuirea bunurilor și serviciilor. Stanley Javons 330, economistul care a făcut vinovate astrele de fluctuația economică și apariția ciclului economic, consideră că moneda
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
am argumentat anterior, preferința pentru cele două dezbătute. Pentru a le deosebi ca importanță, Costin Kirițescu le împarte în "funcții principale" și enumeră 326 evaluarea bunurilor și serviciilor 327 și mijlocirea schimburilor 328; și în funcții secundare 329, unde enumeră: mijlocirea creditului, mijlocirea economiilor, păstrarea și transferul valorilor, distribuirea bunurilor și serviciilor. Stanley Javons 330, economistul care a făcut vinovate astrele de fluctuația economică și apariția ciclului economic, consideră că moneda are următoarele funcții: mijloc sau mediu de schimb, comună măsură
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
anterior, preferința pentru cele două dezbătute. Pentru a le deosebi ca importanță, Costin Kirițescu le împarte în "funcții principale" și enumeră 326 evaluarea bunurilor și serviciilor 327 și mijlocirea schimburilor 328; și în funcții secundare 329, unde enumeră: mijlocirea creditului, mijlocirea economiilor, păstrarea și transferul valorilor, distribuirea bunurilor și serviciilor. Stanley Javons 330, economistul care a făcut vinovate astrele de fluctuația economică și apariția ciclului economic, consideră că moneda are următoarele funcții: mijloc sau mediu de schimb, comună măsură a valorii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
argintul sunt divizibile. Sunt mărfuri omogene (orice uncie de aur va fi egală cu o alta)"463. Metalele prețioase au fost un adevărat "medium"464 al schimbului, mărfurile care se vor datora și care vor face istorie în rolul de mijlocire a schimbului și de etalon al valorii. Metalele prețioase au urmat "produselor spontane"465 pe care omul le lua din natură și le folosea ca monedă. Fiind cea dintâi formă monetară "fabricată"466 de către om. 3. Moneda metalică o istorie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
caracteristici ale funcționării acestui tip de monedă. Moneda metalică a funcționat pe toată perioada sa de existență, dar mai ales la începuturi, alături de troc sau schimbul direct marfă contra marfă. În aceste condiții de pondere redusă sau foarte redusă în mijlocirea schimburilor și cuantificarea valorii mărfurilor, crizele economice specifice au fost de mică amploare. În al doilea rând, trebuie să spunem că specific unei perioade importante de funcționare a monedei metalice, adică până după secolul al XVII-lea, când apar statele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
zis primele sale forme, în circulație, ține de volumul imens de schimburi comerciale interne și internaționale care au apărut după marile descoperiri geografice .În plin avânt comercial și economic era nevoie de un instrument simplu, suplu, rapid și eficace de mijlocire a schimburilor. Apariția și folosința monedei de hârtie constituie o adevărată revoluție în economie și comerț, revoluție care stă la baza civilizației umane contemporane. Folosința hârtiei în rol de monedă a fost privită însă mult timp cu reținere. S-a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de relativitate. În Europa, însă, putem vorbi cu certitudine de apariția monedei de hârtie în secolul al XVI-lea, după descoperirea Americii și expansiunea fără precedent a relațiilor comerciale. Unor relații comerciale complexe încep să le corespundă instrumente complexe de mijlocire a schimburilor, iar moneda de hârtie, cu formele sale, este un asemenea mijloc. Ca punct de plecare în viața economică, moneda de hârtie nu ar fi apărut niciodată dacă nu ar fi fost în mod clar legată de metalul monetar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
valori comune. Lucrurile vor fi accelerate prin prezența agresivă a URSS și a comunismului în Europa și prin contrapondere la această lume. Din acest moment banii intră într-o nouă etapă, ei capătă o nouă proprietate și anume aceea a mijlocirii schimburilor comerciale internaționale și a cuantificării valorii în plan global 701. După 1945 fenomenul globalizării 702 capătă o amploare deosebită, iar transferurile internaționale bănești ajung la un volum uriaș. Globalizarea economică și comercială, bazată pe hegemonia dolarului american, va imprima
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai importantă cu care operează acestea, respectiv banii, În toate formele lor de existență și manifestare. Din punct de vedere juridic, banii reprezintă o convenție socială, prin care anumite valori materiale sau imateriale sunt acceptate de societate ca instrumente de mijlocire a schimburilor, de stingere a datoriilor, de economisire și tezaurizare a valorii. De altfel, majoritatea definițiilor date banilor (monedei) pornesc de la funcțiile pe care le Îndeplinesc banii În societate, respectiv: • funcția de mijloc de schimb - prin intermediul căreia sunt facilitate schimburile
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
ispitati), a ispăși (uspasiti), a izbăvi (izbaviti), a spovedi (ispovedati), a milui (milovati), a răstigni (rastegnanti), a sfinți (sventiti), a târnosi (tronosati). Anumiți termeni dogmatici, liturgici și de organizare bisericească, de origine greacă (bizantină), au intrat în limbă fie prin mijlocirea slavonei, fie direct din grecește, la începuturile organizării noastre de stat și bisericești: har, mir, chivot, disc, potir, antimis, paraclis, chilie, metoc, trapeză, sihastru, schimnic, ieromonah, egumen, protoereu, arhiereu, mitropolit, exarh ș. a. Să subliniem că toate aceste cuvinte se referă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
asumarea codului legităților, particularităților faptului literar folcloric izvorâte din modul său propriu de existență”. Este - așa cum a recunoscut critica de specialitate - o „carte incitantă, care invită la reflecție”, care „face posibilă discutarea și regândirea textului folcloric ca realitate etnoculturală prin mijlocirea unei viziuni împrospătate a câștigurilor științelor contemporane, avansând unghiuri de vedere insolite, eliberate de sub rutina unor opinii, poate prea degrabă clasicizate” (Ion Șeuleanu). D. Caracostea, în propunerea de tipologizare a folclorului românesc, acordase mare atenție raporturilor de rudenie, pe care
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
Blana de focă se desfășoară pe două planuri: real - un sat bănățean și lumea fiordurilor nordice; imaginar - tradiția evanescentă a lumii satului și fantomatica apariție a unui marinar, prezență nicicând sigură, între vis și realitate. Ambele se lasă descoperite prin mijlocirea culorii specifice fiecărui tărâm în parte, prin diversitatea expresiei care, elocventă până la senzorialitate, atinge parcă esența lucrurilor și a faptelor (acestea mereu fulgurante, incisive, de o concentrată forță epică). A XI-a poruncă (1969) are la bază experiența teatrală a
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
ascultării, al doilea este scris și destinat cititului. Specia presupunea cu necesitate, în formele ei genuine, tradiționale, coprezența în timp și spațiu a emițătorului (povestitorului) și destinatarului (ascultătorilor) mesajului, pe când comunicarea dintre romancier și cititorii săi se realizează mediat, prin mijlocirea textului scris. Efect al oralității, caracterul formalizat este vădit la toate nivelele, de la cel de suprafață (formulele) până la cel de adâncime (structura). Mărci categoriale, formulele de început (inițiale) și de sfârșit (finale) încadrează narațiunea, delimitează povestea de comunicarea cotidiană, obișnuită
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
nu primordial, ci vag depărtat de momentul zicerii. Mitul instituie, prin rememorarea unor gesturi primordiale, o ordine; b. propune, prin intermediul ficțiunii, un model de comportament ideal, o lume, alta decât cea reală, imediată, o lume dorită, visată, imaginată, construită prin mijlocirea cuvântului. Mitul este un construct cultural cu valoare ideologică, b. - un produs estetic, o operă de artă a cuvântului, menită să emoționeze. O particularitate artistică de prim ordin a b. propriu-zis o constituie amestecul inextricabil dintre realitate și ceea ce se
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]