32,678 matches
-
cu cabotinismul, dar și cu o inteligență care ajută deconstrucției ironice a miturilor fondatoare. Dictatorul pe care-l întruchipează actorul de etnie evreiască este unul al lumii arabe, un dictator care fumează degajat stând pe butoiul cu pulbere al Orientului Mijlociu și conducând fictivul stat numit Wadyia. Dincolo de specificul satrapiilor africane purtând masca neotribalismului sau surfând pe barilii de țiței, întrebarea se configurează începând cu titlul. În fond, ce reprezintă un dictator? Larry Charles și Sacha Baron Cohen îl reduc la
Aventurile lui Aladeen în America by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4458_a_5783]
-
eu nu-l știu. Sunt verzi toți, în special cei de la județ, pregătesc Congresul. E greu, țigări nu mai am, un pachet am fumat cu ședința asta, parcă eu n-aș pleca?... Am vrut să mi iau concediu, mărit fata mijlocie toamna asta. I-am găsit un băiat bun, are bloc și-i la seral... dar nu pot, suntem deja în consemn, nimeni nu vine, nimeni nu pleacă... așa am primit ordin. Dar spune-mi, bețivul tău mai poate? E bine
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
se joacă, dracu’ știe ce, pe un povârniș. — Lecanoșt, deța! Todor Jivkov! Nu zaieț, nu pagadi! urlă Motanu spre ei. Ăia se opresc. Unul, în pantaloni scurți și cu o mutră de pițigoi, zbiară și el ceva, arătându-ne degetul mijlociu. Motanu dă din mână a lehamite, scoate o țigară boțită dintr-un buzunar și-o aprinde cu gesturi de expert. Trage adânc în piept de două ori și mi o întinde. N-apuc să trag nici un fum. În spatele lui Motanu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
fiind trăsătura de bază de care depinde fertilitatea solului (Vilian,1950). Actualmente există mai multe puncte de vedere în ceea ce privește definirea termenului de structură a solului. - Kacinski (1965) definește așa-numitele agregate structurale cu valoare agronomică, adică elemente structurale cu dimensiuni mijlocii, stabile la acțiunea apei și poroase. - Verșînin și colab. (1959) afirmă că elementele structurale se pot grupa după dimensiuni astfel: megastructură, care este alcătuită din elemente structurale cu diametrul peste 10mm,în genere instabile la acțiunea apei, rezultate îndeosebi prin
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
plugul; 3. însușirile solului (dintre care cele mai importante sunt umiditatea, adeziunea, textura, densitatea aparentă și rezistența la penetrare). Tabelul 12 Rezistența specifică la arat Categoria Textura ka (N/m 2) Soluri ușoare nisipoasă, nisipolutoasă (0,20-0,35)105 Soluri mijlocii lutoasă,argilo-nisipoasă (0,35-0,55)105 Soluri grele argiloasă,argilo-nisipoasă (0,55-0,80)105 Soluri foarte grele argiloasă uscată (0,801,40)105 Soluri înțelenite - (1,20-1,60)105 În ceea ce privește celelalte lucrări ale solului, în afara arăturii, rezistența specifică este extrem de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
unor hidrocarburi și folosite pentru acționarea mașinilor și uneltelor moderne de lucru, precum și a surselor electrice, ne conving asupra afirmației făcute. Rezultă deci că soluționarea problemelor privind mijloacele de mecanizare a lucrărilor din agricultură, precum și soluțiile de prognoză, pe termen mijlociu și lung, în legătură cu dezvoltarea mașinilor de lucru și a surselor energetice pentru acționarea acestora, trebuie tratate unitar și interdependent. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că dezvoltarea mașinilor agricole și, în general, perspectivele mecanizării lucrărilor și proceselor de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
provoacă tractoarele grele, de mare putere. Pe baza studiilor făcute, în diferite condiții de lucru, a reieșit că tractoarele grele, de mare putere, determină tasarea solului nu numai în zona stratului arabil, așa cum se întâmplă în cazul tractoarelor de putere mijlocie, ci și la adâncimi mai mari, adică până la 80 cm. Pentru ca să nu se înregistreze fenomene de tasare, presiunea pe sol, pe urmele lăsate de tractor, nu trebuie să depășească 30 kPa (0,3 daN/cm2). La tractoarele de putere mijlocie
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
mijlocie, ci și la adâncimi mai mari, adică până la 80 cm. Pentru ca să nu se înregistreze fenomene de tasare, presiunea pe sol, pe urmele lăsate de tractor, nu trebuie să depășească 30 kPa (0,3 daN/cm2). La tractoarele de putere mijlocie (din clasa de 2 tf), presiunea pe sol atinge însă valoarea de 100 kPa (1 daN/cm2), iar la tractoarele grele, de mare putere (din clasele 3 - 5 tf), presiunea în zona de sprijin pe sol este 250 - 300 kPa
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
iar la tractoarele grele, de mare putere (din clasele 3 - 5 tf), presiunea în zona de sprijin pe sol este 250 - 300 kPa (2,5 - 3 daN/cm2), adică de 2,5 - 3 ori mai mare față de tractoarele de putere mijlocie. Un alt factor care a agravat fenomenele negative de tasare a solului îl constituie tehnologiile de cultură folosite în prezent, tehnologii care pretind numeroase treceri ale agregatelor, ale combinelor și mijloacelor de transport, pe aceeași parcelă. Din studiile făcute în
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
50 cm, o perioadă de 3 ani. Cele mai mari modificări au fost sesizate în cazul solurilor grele. Deformarea solului din cauza tasării s-a propagat la o adâncime de 20 - 30 cm când s-a lucrat cu tractoare de putere mijlocie și la adâncimea de 45 cm când s-au folosit tractoare de putere mare. În ceea ce privește rezistența solului la arat, aceasta s-a mărit sensibil numai în stratul arat, atunci când s-a lucrat printr-o singură trecere cu tractorul de putere
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
și la adâncimea de 45 cm când s-au folosit tractoare de putere mare. În ceea ce privește rezistența solului la arat, aceasta s-a mărit sensibil numai în stratul arat, atunci când s-a lucrat printr-o singură trecere cu tractorul de putere mijlocie, și la o adâncime de 40 cm, în cazul a trei treceri cu aceste tractoare. Când s-au folosit tractoarele de mare putere, rezistența solului la arat s-a mărit până la adâncimea de 45 cm, la o singură trecere, și
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
ori. 6.1.2. GREUTATEA TRACTORULUI Reprezintă un alt factor, care, corelat cu umiditatea solului și cu traficul executat pe diferite sole, influențează gradul de compactare a solului. Compactarea produsă de tractoarele de mică putere și de cele de putere mijlocie nu se manifestă la adâncimi mai mari de 30 cm. Gradul de compactare sporește însă odată cu creșterea clasei de putere și, respectiv, a masei tractorului (tabelul 25). Se observă din tabel o creștere a valorilor densității aparente, precum și a celor
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
adâncimii orizontului arabil. La miriștea de porumb pentru boabe, umiditatea, pentru aceeași adâncime, este puțin mai mare (fig.60). Rezistența specifică a solului la arat (K - daN/cm2), ne conduce la constatarea că experiențele au fost executate pe un sol mijlociu la care valoarea sa a fost de 0,35 - 0,45 daN/cm2. Densitatea aparentă (DA - g/cm3), în valoare medie, pe adâncimea de 0 - 30 cm, a fost de 1,27 g/cm3 la miriștea de grâu de toamnă
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
exploatare”, realizat de colectivul de cadre didactice de la disciplina “Mecanizarea Agriculturii”. Rezistența la penetrare poate fi corelată cu rezistența specifică a solului la arat K și apreciază solurile ca fiind: - ușoare (Rp ≤ 15 daN/cm2 ; K = ≤ 0,35 daN/cm2); - mijlocii (Rp = 15 - 30 daN/cm2 ; K = 0,35 - 0,45 daN/cm2);grele (Rp = 50 - 150 daN/cm2 ; K = 0,45 - 0,60 daN/cm2); - foarte grele (Rp > 150 daN/cm2 ; K > 0,60 daN/cm2). Lucrările solului și tasarea
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
cunoaștere a unor noi teritorii, de stabilire a unor contacte sau schimburi de idei cu populații ce au alt stil de viață, ceea ce conduce la desăvârșirea formării intelectuale. 7. Motivația de autoregăsire (downshifting-ul) se referă la o tendință a clasei mijlocii din țările dezvoltate, ca reacție colectivă față de modul de organizare a vieții, de tip materialist, prin mutarea accentului pe obținerea de satisfacții de ordin spiritual și limitarea activităților destinate obținerii de venituri. 8. Motivația de activare onirică, prin care este
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și utilizarea fondurilor bănești necesare derulării procesului investițional. În economia de piață sursele de finanțare diferă foarte mult. a) Sursele interne sau autohtone pentru finanțarea investițiilor sunt reprezentate de fondurile proprii ale firmei investiționale, împrumuturile bancare pe termen lung și mijlociu, alocațiile de la buget. 1. Fondurile proprii se regăsesc în fondurile de dezvoltare și sunt alimentate din profitul net destinat pentru investiții, din amortizarea destinată acestui scop, din sumele rezultate din vânzarea activelor fizice sau ale altor materiale ce provin din
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
lemn, petrol, sare, cărbune, ape minerale etc.; - tradiție îndelungată în anumite sectoare prelucrarea lemnului, industria alimentară, industria textilă, construcții, construcții de mașini etc.; - poziția geografică bună ca graniță de est a Uniunii Europene. de integrarea europeană, asupra întreprinderilor mici și mijlocii, cum ar fi: - acces mai bun la piețe; - angajează multă forță de muncă; - sunt flexibile; - ajută la intensificarea concurenței; - legislație și regulamente îmbunătățite; - furnizori potențiali mai ieftini și mai buni; - cooperarea mai bună spre inovare; - acces mai bun la noile
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
străini; - Pierderea până și a capitalului român investit în favoarea investirii lui în alte țări; - Renunțarea agenților străini de a investi în România datorită lipsei infrastructurii; - Scăderea nivelului de trai în România datorită lipsei investițiilor în crearea de firme mici și mijlocii care ar reprezenta o ofertă de locuri de muncă; - Formarea unei rate a șomajului extrem de ridicată care duce economia națională la faliment; - Slaba dezvoltare a zonelor industriale; În prezent România este țară membră a Uniunii Europene, însă, în postura de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
comerțului. Capitolul IV SPRIJINUL FINANCIAR ȘI INSTITUȚIONAL PRIMIT DIN PARTEA UNIUNII EUROPENE 4.1 Modalități de sprijin Asistența financiară oferită României de către Uniunea Europeană se împarte în trei categorii: 1. Fonduri la care au acces diverse entități, fie ele întreprinderi mici și mijlocii, organizații neguvernamentale, instituții publice sau private, în cadrul unor programe; 2. Investiții publice, categorie care include, în cea mai mare parte, proiecte mari de infrastructură pentru transport și mediul înconjurător; 3. Sprijinul instituțional direct, care constă, de obicei, în asistență tehnică
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
salvare - restructurare” și direcționarea acestora cu prioritate către obiectivele care vizează efectele benefice pe termen lung, cum ar fi: dezvoltarea regională, dezvoltarea activităților de inovare, cercetare și dezvoltare, creșterea nivelului de pregătire a forței de muncă, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii care constituie coloana vertebrală a economiei românești. 3. Implicarea mai activă a agențiilor de dezvoltare și a agenției pentru investiții străine (ARIS) în promovarea regiunilor țării în zone investiționale prin elaborarea unor proiecte concrete și identificarea și abordarea potențialilor investitori
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
gazdă. Mărimea investiției afectează forța de muncă locală atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Sub aspect cantitativ societățile transnaționale deși reduse ca număr, atrag cea mai mare parte a forței de muncă, comparativ cu investitorii mici și mijlocii care predomină ca număr, dar atrag numai o mică parte a angajaților locali. Din punct de vedere calitativ, mărimea și forța financiară a firmei determină măsura în care aceasta se implică în procesul de pregătire și formare profesională a angajaților
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
determină măsura în care aceasta se implică în procesul de pregătire și formare profesională a angajaților săi. Acesta este principalul motiv pentru care activitățile de training sunt mult mai numeroase în cazul marilor societăți transnaționale, comparativ cu firmele mici și mijlocii. In același timp, companiile transnaționale, datorită comportamentului competitiv și tehnologiilor deținute generează, de cele mai multe ori, mai puține locuri de muncă decât firmele locale de aceeași mărime. Tipul investiției, respectiv motivația acesteia, reprezintă un alt factor determinant major al impactului investiției
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
voie de nevoie să se căsătorească cu o fată din satul vecin. Și cum zicala este adevărată. „Averea mărită muerea” și Toader - fecior frumos, cu părul blond, ochii albaștri, mustăcioara lui - spicul grâului, fața lui ca spuma laptelui, de statură mijlocie, se pricopsise cu o femeie mai în vârstă decât el, mai înaltă, mai grasă, cu o față lungă, neagră și încruntată la figură, de-ți venea să tot fugi de ea. Cu alte cuvinte mânca pui cu tot cu pene. Dar ce
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ducea o făcea doar ziua. Din cele spuse de Paraschița, Dumitru B....ă era tatăl lui Butnaru, copilul ei din flori. Paraschița cu Cozma nu a avut copii, singurul ei copil a fost Butnaru. Butnaru era un bărbat de talie mijlocie, cu o frunte înaltă că nu se mai termina din cauza unei chelii fără de sfârșit, care era arsă de soare. Nu fuma, nu era bețiv. Butnaru i s-a spus pentru că făcea butoaie și era singurul meseriaș între ale dogăriei. S-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la vârsta de 96 ani și a fost înmormântat creștinește. L-a bocit mult Anghelina, nepoata lui. Vasile Tonu Fiul lui Ion Tonu și al Limbiatei, Vasile Tonu, s-a căsătorit cu Rarița din neamul Fandaracilor, femeie de statură semi mijlocie, albă la față, pe când Tonu era de statură mijlocie și brunet, cu o minte sclipitoare. Și-a cumpărat o pușcă zebeu, rămasă din cel de al Doilea Război Mondial pe la 1946 și spunea nevestei: Oi, Rari, am o pușcă și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]