1,104 matches
-
iertarea, împăcarea și o viață nouă. Aceste roade provin din însăși jertfa lui Cristos, dar sunt concretizate prin celebrarea unei întâlniri solemne a omului cu Dumnezeu, în care omul în mod personal se recunoaște păcătos, în timp ce Dumnezeu se lasă privit milostiv și iubitor. Biserica, în existența sa istorică, a celebrat în diverse moduri acest moment de întâlnire. Credința omului, istoria, cultura și planul însuși al lui Dumnezeu s-au implicat în celebrarea sa, dând naștere la forme diferite de concretizare a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se prezintă atât ca model de căință, cât și ca model de exprimare a dorinței ca omul să fie recreat: „creează în mine o inimă curată, Dumnezeule” (Ps 50,11). Această cerere se fundamentează pe convingerea că Dumnezeu este veșnic milostiv: „veșnică este milostivirea lui” (Ex 34,6-7; Na 1,3; Neh 9,17; Ps 86; 145; 136). Milostivirea lui Dumnezeu va continua să fie manifestată într-un mod extraordinar în Noul Testament, de data aceasta prin însăși persoana Fiului lui Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în anul 1984 o Exhortație Apostolică Postsinodală Reconciliatio et paenitentia, care va cuprinde aspecte importante referitoare la sacramentul reconcilierii. Acest document îi amintește confesorului rolul care îl caracterizează în momentul celebrării reconcilierii, el fiind „un frate al omului, mare preot milostiv (...), păstor decis să caute oaia rătăcită, medic care vindecă și întărește, învățător unic care învață adevărul și arată căile Domnului, judecător al celor vii și al celor morți, care judecă după adevăr și nu după aparențe”. Din aceste specificări decurge
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omului. b) Tendința trăirii unei „mistici a păcatului”. Constă în faptul că omul, atunci când se află în momente dificile sau grele, când cade frecvent în păcat sau săvârșește fapte imorale, începe să creadă că, chiar dacă știe teoretic că Dumnezeu este milostiv și iartă, totuși omul oricum e păcătos și orice ar face, tot păcătos rămâne, pentru că aceasta ar fi condiția sa înaintea lui Dumnezeu, etc. De aceea, el trăiește sentimentul că este pus mereu în fața judecății lui Dumnezeu, considerându-se un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pus mereu în fața judecății lui Dumnezeu, considerându-se un păcătos perpetuu. Prin urmare, nici nu va mai încerca să evite păcatul, fiind lipsit de speranța unei îmbunătățiri a vieții. Pericolul crește mai mult atunci când omul este convins că Dumnezeu e milostiv, iar el trebuie să rămână păcătos, pentru că doar astfel va primi harul de la Dumnezeu. Se observă și altceva: o tendință de „erezie mascată” care se strecoară în conținutul de credință predicat de unii „oameni ai Bisericii”. Această predicare nu mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Fiul său, Dumnezeu convinge omul de bunătatea și milostivirea sa. O astfel de experiență o poate trăi în mod deplin în sacramentul reconcilierii. Conștientizarea acestui fapt ajută omul să se vadă altfel în relația sa cu divinitatea, să experimenteze iubirea milostivă a lui Dumnezeu, să conștientizeze valoarea actului salvific al lui Cristos, să contribuie la purificarea și la formarea conștiinței, precum și să aprofundeze importanța demnității sale ca om, ca fiu iubit și prețuit de Dumnezeu. După ce a parcurs un drum lung
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o tragedie iremediabilă, ca pe un sfârșit pe care nu îl mai poate schimba, ci, dimpotrivă, deși va simți o durere și o căință semnificativă pentru acesta, va privi cu speranță și curaj, pentru că, totuși, se va apropia de Dumnezeul milostiv. Se va simți întărit de identitatea neschimbătoare și de iubirea infinită a lui Dumnezeu, fapt pentru care își va formula propunerea de a nu mai păcătui. Va fi convins în interiorul său că progresul este ceva posibil și real, cu ajutorul lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
înțeleagă mai profund mesajul mântuitor al lui Dumnezeu. În acest sens, într-un mod obiectiv, celebrarea sacramentului reconcilierii, ca eveniment al convertirii pascale îl conduce pe penitent către plinătatea vieții în Cristos și în caritate. El este orientat către „îmbrățișarea milostivă a Tatălui, gestul iertător al lui Cristos și mișcarea transformatoare a Duhului Sfânt”, care transcende actele penitentului și ale confesorului însuși. Mărturisirea sacramentală este, astfel, o modalitate de întâlnire cu Dumnezeu. Este un moment în care penitentul este ascultat și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajuta pe penitent în menținerea propunerii este contemplarea crucii. Confesorul îi poate sugera această contemplație, indicându-i o triplă finalitate: să ajungă să simtă oroare față de păcat, lucru care a fost și cauza morții lui Cristos, să înțeleagă cât de milostiv este Dumnezeu, chiar și din cuvintele pe care Cristos cel răstignit i le spune tâlharului din dreapta sa: „azi vei fi cu mine în paradis” (Lc 23,43), și să își alimenteze dorința de a trăi misterul crucii, chiar prin martiriul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nimic nu este pierdut din ceea ce este de fapt bun și că modul de a acționa al lui Dumnezeu nu se poate compara cu modul de acțiune uman, care uneori este retributiv sau rece. Dumnezeu este în mod necondiționat veșnic milostiv. Conștiința acestei milostiviri, pe care confesorul o proclamă cu siguranță și autoritate, face să crească în inima penitentului curajul necesar pentru a se apropia de Dumnezeu. Prin iertarea care i se va oferi, el va experimenta în mod concret darurile
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un „tu”, se autentifică existența procesului dialogic între confesor și penitent și, mai mult decât atât, între Dumnezeu și ființa umană căită. Prin rostirea cuvântului „dezleg”, confesorul pronunță „un cuvânt eficient al iertării” și manifestă într-un mod eclezial iubirea milostivă și fidelă a lui Dumnezeu în Cristos, care în acel moment se revarsă în sufletul și în viața penitentului, iertându-i „păcatele sale”. Continuând, confesorul pronunță apoi expresia „în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”, în timp ce face cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
actori”: penitentul, confesorul, comunitatea și Dumnezeu. 3.2.1 Ritul inițial În această formă de celebrare, ritul inițial are scopul de a conștientiza credincioșii adunați că formează o comunitate, că toți sunt păcătoși și că împreună vin înaintea unicului Dumnezeu milostiv care le dăruiește gratuit iertarea. Dacă este posibil, această parte începe cu un cântec specific, un psalm sau o antifonă potrivită momentului, după care urmează salutul preotului celebrant. Adresându-se comunității adunate, el dorește acesteia „har (...), îndurare și pace de la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pierdută, a Bunului Samaritean care oblojește rănile, a Tatălui care îl așteaptă pe Fiul risipitor și îl primește când se întoarce, a dreptului judecător care nu caută la fața omului și a cărui judecată este în același timp dreaptă și milostivă”. Pe de altă parte, Codul de Drept Canonic focalizează întreaga atenție doar spre două dimensiuni esențiale: aceea de judecător și de medic. Toate aceste modele, folosite în anumite împrejurări în mod frecvent, dau naștere unor paradigme, la care confesorul poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și dezlegarea individuală, propuse de Ritualul Penitenței. 4.1 Confesorul, chipul lui Cristos („alter Christus”) Pentru că preotul confesor acționează, în primul rând, „in persona Christi”, el îl reprezentă în fața penitentului, înainte de toate, pe Cristos, care este „fratele omului, marele preot milostiv (...), păstorul hotărât să caute oaia rătăcită, medicul care vindecă și întărește, unicul învățător care învață adevărul și arată căile Domnului, judecătorul celor vii și al celor morți, care judecă după adevăr și nu după aparențe”. Păstrând în centru imaginea vie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
așezată de unii teologi înaintea misiunii sale de judecător, mai ales pentru că mulți confesori, după o îndelungă experiență, își dau seama că ajutorul cel mai mare pe care îl pot da penitentului este ascultarea răbdătoare și participativă, specifică unui Tată milostiv care își iubește gratuit fiul, acceptându-l în mod necondiționat. Paternitatea lui Dumnezeu, manifestată și exprimată de confesor în dialogul sacramental, poartă cu sine o fecunditate spirituală, vizibilă în viața concretă a penitentului. Dacă mărturisirea penitentului este un act de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acestora, orientându-i spre echilibru și un simț al binelui (...), ci este oportunitatea de a ridica sufletele la contemplarea principalelor și celor mai vitale adevăruri”. Prin aceasta, penitentul va trăi la momentul oportun conștientizarea evenimentului pascal, ajungând să contemple figura milostivă a Tatălui, jertfa iubitoare a lui Cristos și prezența tainică, dar rodnică, a Duhului Sfânt în propria sa viață. 4.6 Confesorul, profet al lui Cristos Ritualul Penitenței vorbește de un anume „munus propheticum” al confesorului, care se manifestă și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de încredere, dar totodată îl fac să fie conștient că este „mic și totodată întărit și fericit în drumul său către Dumnezeu”. El este doar un instrument prin care se realizează un „nemaipomenit eveniment de har - prin care experimentează - iubirea milostivă a Tatălui”. De aceea, atunci când celebrează acest sacrament, el va avea conștiința că „nu este stăpânul, ci slujitorul iertării lui Dumnezeu” , având datoria de a-și uni intenția sa cu cea a lui Cristos. În acest sens, confesorul este chemat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dă lui Petru: „nu de șapte ori, dar de șaptezeci de ori câte șapte” (Mt 18,15-22). Înseamnă că iertarea este mereu posibilă, devenind un răspuns continuu de credință pe care omul îl poate oferi constant lui Isus, cel nesfârșit milostiv. Este favorizată și conștiința că iertarea păcatelor, chiar și a celor mici, vine doar de la Dumnezeu. Aceasta face ca spovada frecventă să devină un act categoric de fidelitate prin care creștinul parcurge progresiv procesul de transformare „în Cristos”, conformându-se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de umilință, caracteristică omului păcătos. Însă această îngenunchiere este semnificativă și eficace, pentru că ea reprezintă rugăciunea pe care penitentul o face cu trupul său, având conștiința clară că în acel moment el se află înaintea lui Dumnezeu cel atotputernic și milostiv. Dialogul dintre penitentul îngenuncheat și confesorul care nu stă îngenuncheat nu este nicidecum unul care se realizează de pe poziții egale. Acest fapt este de cele mai multe ori necesar, pentru că, astfel, se transmite un mesaj autentic, cu nuanțe pedagogice și spirituale, în favoarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se referă la toate celelalte informații, împrejurări, persoane, locuri, pe care penitentul le-a mărturisit în cadrul sacramentului reconcilierii. Respectarea sigiliului sacramental se fundamentează pe convingerea că preotul confesor este reprezentantul lui Dumnezeu, nu doar ca judecător, dar și ca tată milostiv. Iar penitentul își mărturisește păcatele doar lui Dumnezeu, singurul care poate ierta, având convingerea că preotul-confesor nu le va divulga altora, el nefiind un simplu om în confesional, ci un slujitor al lui Dumnezeu, garantând fidelitatea acestuia. Legislația Bisericii dorește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de caritate creștină, se implică decis să îi ofere ajutorul potrivit. În primul rând, în dialogul său cu penitentul, va căuta să îl conducă mereu spre adevăr, să i-l prezinte pe Dumnezeu în manieră reală, adevărată, așa cum este el, milostiv, și nu ca pe un judecător care ar amenința viața omului. Apoi, va încerca să descurajeze excesul de disciplină pe care și-l impune penitentul anxios și îi va putea recomanda, atât ca penitență, dar și ca modalitate de trăire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de bază. Din cauza acestor condiții psihologice, religiozitatea unui astfel de penitent are, la rândul său, de suferit. Modalitatea de a-l percepe pe Dumnezeu este deformată, iar credința sa se caracterizează prin dificultate în a crede într-un Dumnezeu bun, milostiv și fidel. Trăiește mai degrabă o atitudine de suspiciune chiar și față de divinitate, care, în opinia sa, îl bănuiește, îl spionează și, într-un fel, îl trădează. Și-l reprezintă pe Dumnezeu ca pe o autoritate supremă, care dă legi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pleacă de la încercarea de a intra în lumea lui discretă, pentru a-l primi și accepta, valorizându-i existența. Prin aceasta, va încerca să îl ajute să își mărească stima de sine. Apoi, va favoriza percepția unui Dumnezeu bun și milostiv, promovând atitudinea de încredere și abandon. Important este însă să evite orice atitudine prin care l-ar face să simtă intruziune sau tendință de manipulare. Penitentul are nevoie de adevăr, iar confesorul va încerca să îl convingă cu delicatețe că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ci chiar și greșelile, defectele, accentuând și exagerând propria vinovăție, așteptând să primească o recompensă afectivă din partea confesorului. Unui asemenea penitent, în primul rând, confesorul trebuie să îi prezinte imaginea lui Dumnezeu așa cum este în realitate, care, fiind bun și milostiv, are anumite exigențe de la cei care vor să îl urmeze în drumul de credință. Dumnezeu este o persoană care nu poate fi „utilizată” în mod narcisic. Prin urmare, în este important să nu se încurajeze sentimentalismele, exagerând latura afectiv-emotivă a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fie adaptată, evitându-se starea de obsesie sau de rigoare. Ea poate fi orientată spre sarcini mai „relaxate”, care să îl îndrume pe penitentul obsesiv spre contemplare și care să promoveze ideea abandonului, a întâlnirii cu un Dumnezeu personal, mereu milostiv față de om în mod necondiționat. e) Penitentul cu tulburare de personalitate narcisică. El are mereu convingerea că este „special”, „deosebit”, și că i se cuvine totul. Din acest motiv, trăiește cu dificultate situațiile în care nu se află în centrul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]