1,369 matches
-
a fost o lecție de redescoperire a informațiilor de către elevi prin participarea lor activă și efectivă. - Tânărul acesta are reale aptitudini de dirijor și, în plus, este un bun actor. Lasă impresia că el comunică cu copiii mai mult prin mimică și gesturi, și mai puțin prin cuvinte - a mai adăugat distinsul universitar. Câteva forme ale comunicării nonverbale, gestuale, asemănătoare cu cele ale unui dirijor, le-am observat la tânărul învățător și am apreciat perfecta lor receptare și înțelegere de către copii
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
meșteșugite sunt dezvăluite câteva dintre mijloacele folosite de Domnu’ Trandafir cu care el își hipnotiza elevii, ca un magician, iar aceștia îl ascultau nemișcați și cu respirația tăiată: mlădierea vocii pentru a reda cât mai artistic conținutul expus; adoptarea unei mimici adecvate (îi scânteiau ochii și era mișcat); folosirea unor elemente de pantomimică (poziția corpului, gesturile). Toate acestea alcătuiau un ansamblu de atitudini, comportamente și trăiri, menite să impresioneze, să sugestioneze și să cucerească pe micii școlari. Din vremea când era
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ne-am fi făcut? Părințelul Andrei clipea des din genele lui blonde și mustăcea exact ca văru’ Laur când a luat o palmă și se face că nu știe pentru ce. Acum vedeam că Începuse să-i preia din strategia mimicii și din ambiguitatea perversă a exprimării, ce se dovediseră până la urmă atât de productive. - Eh, câți din ăștia n-am tras eu pă pula mea! De bună seamă că nu la Hansi se referea el, ci la cretinii cărora le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cineva) Îți vin idei, mintea vibrează, sufletul tresaltă, credința se deșteaptă. În plus, În interacțiunea directă nu numai mințile se pricep, ci și ființele se percep. Dincolo de intelect și de ceea ce poate el, mai punem pe tapet și altceva. Gesticulațiile, mimica, pantomimica, mișcările trupului, Îmbrăcămintea etc. vin cu halouri de semnificații ce Întregesc ceea ce face mintea, sau suplinesc ceea ce nu se poate spune efectiv. Spusul, ca și nespusul se unesc pentru a face să apară ceea ce actorii Învățării așteaptă unii de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
neutre, dar puternic ideologizate prin „bunăvoința” unor dascăli zeloși (vezi cursul de filosofia culturii sau de istoria contemporană a României). În ceea ce privește modalitatea de transmitere, aici intervenea marea artă a limbajului insinuant, a subtextului, a adevărului menționat „printre rânduri”, a conjurației mimice, a jubilației semiologice de Înaltă clasă, atât la catedră, dar și cu alte prilejuri (fiind doar 25 de studenți, eram destul de apropiați de profesori, mergeam Împreună „cu grupa” la câte un restaurant, unde ni se revelau și alte fețe ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
unei democrații specifice timpului). Auditoriul Își vedea de treaba lui: discuții profesionale, injoncțiuni acide la adresa unor stări de fapt sau colegi mai veroși, difuzarea noilor bancuri și bârfeli colegiale. Ba unii, plasați În ultimele bănci, mai și fumau. Prin peritext, mimică, freamătul sălii, dar și prin unele luări explicite de poziție (discursuri ostentative sau expresii cu dublu sens, exclamații sau completări „lămuritoare” din sală) se crea o atmosferă de bâlci, de stare neverosimilă de batjocură pentru o facultate ideologică prin excelență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
furat" câte ceva, dar nu este suficient. Am învățat, de fapt, pe scenă, cu regizorii, urmărind cu atenție spectacole de balet, de teatru, chiar filme. Când urmăresc un film, nu sunt atentă doar la poveste, încerc să înțeleg ce gestică, ce mimică se folosește pentru fiecare stare. A.V. Există roluri pe care, din diverse motive, nu ați avut prilejul să le jucați? Teodora Gheorghiu O, la mine sunt o mulțime... Leontina Văduva Cred că e valabil pentru toată lumea. Teodora Gheorghiu Aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nevoie și din punctul acesta de vedere să ne autodepășim. Evident, sunt exigențe de cânt vocal, dar vor trebui făcute eforturi pentru ca rolul să fie complet, și din punct de vedere actoricesc. Nu mai primează doar vocea. Există expresia corporală, mimica. Sunt mulți regizori de teatru care vin să facă spectacole de operă și nu cunosc exigențele unei voci. Atunci, ne pomenim în diferite ipostaze cu capul în jos, suiți pe scări la zece metri înălțime -în care este destul de greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nevoie și din punctul acesta de vedere să ne autodepășim. Evident, sunt exigențe de cânt vocal, dar vor trebui făcute eforturi pentru ca rolul să fie complet, și din punct de vedere actoricesc. Nu mai primează doar vocea. Există expresia corporală, mimica. Sunt mulți regizori de teatru care vin să facă spectacole de operă și nu cunosc exigențele unei voci. Atunci, ne pomenim în diferite ipostaze cu capul în jos, suiți pe scări la zece metri înălțime -în care este destul de greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
conținiturile care asigură conexiunea interdisciplinară sunt numeroase: pildele, poezii religioase proverbe, legende, lecturi morale. Acestea au ca activități de învățare exerciții de rostire fluentă și corectă a unor mesaje, recitarea expresivă a unor versuri, folosirea dialogului, jocuri de rol, folosirea mimicii, realizarea unor proiecte în Power Point sau utilizarea programului Word și Paint. Jocul didactic poate fi folosit cu succes în abordarea interdisciplinară fiind o activitate care îmbină sarcini didactice. El imprimă activitații un caracter dinamic și atrăgător, induce o stare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
viața de aproape două secole și jumătate a propriului popor". Ne-am putea întreba, succesiv, cât de surprins va fi fost studentul începător să afle cum, pentru Neculce, "numai lectura orală, intonată adecvat" reușește să pună în evidență "sarcasmul și mimica batjocoritoare a naratorului" din anume secvențe ale istorisirii. În ce-l privește, "scriitorul aude țara"; în povestire "se aude pulsul țării și al cetății de scaun". Dacă Antim "striga apocaliptic din amvon: "Doamne, mântuiaște-ne, că perim", la Neculce, prin suprasolicitare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
actor totodată, el se zbuciumă necontenit sub toate măștile, creează și distruge, apără și acuză, plânge și râde pentru a-și regăsi liniștea" (p. 300). Singurătatea... "Râsul lui molipsește auditoriul și cititorii, protagonistul adevărat al operei fiind marele povestitor, cu mimica și cu gesturile lui verbale irepetabile" (p. 48). G. Călinescu... "Se configurează, treptat, un Călinescu personaj și regizor spiritual al propriei opere" (p. 28); În subtext, Călinescu e peste tot, cu dramele lui de conștiință, ca și în alte conferințe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de zvonurile care circulă printre studenți: doamna Sorohan este "cuiul" anului I. Mă aștept la o privire rece, intransigentă, sfredelitoare și la un "interogatoriu" chinuitor. Pe măsură ce răspund însă (mi-a picat cronicarul Ion Neculce) descopăr un zâmbet mobil și o mimică a feței care traduce încântarea, așa că mă desprind de foaie și vorbesc liber, înțelegând că examenul nu e o chestiune de supraviețuire: vreau să o impresionez pe doamna profesoară. Fie am reușit, fie e indulgentă, pentru că îmi acordă nota 10
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
diferențiat filogenetic trei tipuri de mușchi: neted, striat și cardiac. 6.2.1. Mușchiul striat Mușchii striați, numiți și mușchi scheletici, au rol în deplasarea corpului, realizarea unor activități motorii voluntare și reflexe, vorbire, respirație, digestie, excreție (prin sfinctere), realizarea mimicii faciale, precum și în termogeneză. Mușchii scheletici reprezintă aproximativ 50% din greutatea corporală. Mușchiul striat este alcătuit din fibre musculare, care sunt celule multinucleate cu diametrul de 8 µm și lungimea de la câțiva mm până la 50 cm. Aceste celule, de forma
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cuvinte ostile față de orice persoană sau obiect care reprezintă un obstacol În obținerea unei satisfacții imediate”. Agresivitatea poate fi manifestă (amenințări și insulte, distrugere a unor obiecte, lovire, etc.) sau ascunsă, mai mult sau mai puțin reprimată (exprimată prin privire, mimică, aluzii etc.). Poate fi dirijată Împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau Împotriva propriei persoane (autoagresivitate). Știința care studiază mecanismele agresiunii - agresologia, fondată de H. Laborit și denumită ca atare de Mosinger, este definită ca „Ramură a fiziopatologiei care studiază mecanismele agresiunilor
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
de simboluri. Comunicarea umană reprezintă ansamblul formelor de interacțiune și totalitatea proceselor prin care oamenii partajează informație în cadrul societății și se raportează la mediu. Între celelalte tipuri de comunicare, comunicarea umană se distinge prin unicitate și complexitate: alături de elementele nonverbale (mimică, gesturi, poziții corporale, mișcări etc.) și de cele paraverbale (sunete, intonații, variații de intensitate și înălțime a tonului), în centrul comunicării umane se află limba. Comunicarea umană este o formă de comportament social, dobândit prin învățare. 1.1. Limba În
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
particularități de personalitate ale vorbitorului, rolul mai important sau mai puțin important al unei secvențe în cadrul comunicării etc. Elementele nonverbale sunt transmise prin alte mijloace decât cele verbale și receptate pe alte canale decât cel auditiv. Intră în această categorie mimica, mișcările ochilor, zâmbetul, pozițiile corporale, folosirea spațiului, înfățișarea individului în ansamblu, mirosurile etc. Elementele nonverbale se află în diverse raporturi cu comunicarea lingvistică: dublează informația codificată lingvistic, întărind-o (a spune „da” și în același timp a da din cap
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
codificată lingvistic („Șterge praful!” - spune indicând spre birou), dezambiguizează informația („Pune-o aici” - spune indicând primul raft al bibliotecii), substituie elementele verbale (Vine? Îmi răspunse dând din cap în semn că „nu”), schimbă semnificația elementelor verbale (Ești foarte inteligent! - intonație, mimică, privire exprimând contrariul). În afară de faptul că reprezintă 90% din semnificațiile transmise în procesul comunicării, elementele paraverbale și nonverbale, care însoțesc mesajul conștient sau inconștient, sunt prioritare în decodarea semnificației. Dacă vorbim cu o persoană care, în timp ce discută cu noi, se
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
orientează și determină atât conținutul, cât și forma discursului; stilul discursului îmbină elemente de elaborare (presupunând etape anterioare de planificare, concepere, redactare a discursului) și elemente de spontaneitate (oralitate), configurând un stil special, stilul oral planificat; elementele nonverbale (înfățișarea vorbitorului, mimică, gesturi, postări, folosirea spațiului, voce, intonații etc.) au un rol crescut, având în vedere că acestea tind să compenseze distanța relativ mare de interacțiune; etica discursului public este extrem de importantă, având în vedere că scopul vorbitorului este de a influența
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicativă se asociază cu tracul, manifestat în plan comunicativ prin ezitări, false începuturi, idei incomplet elaborate sau abandonate, contribuții verbale scurte, constând în propoziții simple, sărăcie lexicală, anxietate și tensiune comunicativă, expresivitate scăzută, atititudini nonverbale de retragere (posturi „de apărare”, mimică redusă, mișcări puține ale capului și mâinilor). Capacitățile cognitive ale indivizilor sunt date de complexitatea cognitivă a individului și de gradul de anxietate și stres cognitiv. Complexitatea cognitivă reflectă capacitățile individului de abstractizare și disociere a stimulilor percepuți, prin operații
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comportamentul individului rezultă din combinația particulară a tuturor acestor axe. Indivizii care au un stil comunicativ dominant, histrionic, viu, frenetic tind să vorbească mult, să aibă intervenții relativ lungi, să-și întrerupă interlocutorii, să inițieze conversații și teme, să aibă mimică bogată, mișcări ample, să fie asertivi, să folosească un limbaj expresiv, să recurgă la variații de înălțime și intonație, să gesticuleze etc. Indivizii cu un stil conflictual, ostil tind să fie hiperargumentativi și hiperasertivi, să proiecteze în discurs emoții negative
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a semnala interlocutorului că nu dorește să abandoneze cuvântul; (iii) să recurgă la repetiții lexicale și reformulări care îi permit planificarea mesajului fără a ceda cuvântul interlocutorului. Contururile intonaționale non-terminale, elementele nonverbale și paraverbale (poziții corporale, privirea ândreptată spre interlocutor, mimica, gesturile, debitul verbal) sunt elemente care însoțesc mesajul verbal semnalând intenția vorbitorului de a păstra cuvântul. Pentru a ceda cuvântul, vorbitorul poate: (i) să performeze anumite acte de vorbire (întrebările, directivele, scuzele, invitațiile, ofertele sunt acte de vorbire care cer
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alocutorului semnale explicite că îi cedează cuvântul (secvențe de apel adresate interlocutorului - vocative, întrebări de confirmare); (iii) să recurgă la un contur intonațional terminal; (iv) să tacă; (v) să-i ofere interlocutorului semnale mimico-gestuale (îl privește fix, îl invită prin mimică și/sau gesturi să preia cuvântul, își relaxează brusc mușchii feței etc.). Accesul la cuvânt nu este însă reglementat de reguli foarte stricte, pe de o parte, iar pe de altă parte, semnalele angajării comunicative a vorbitorului nu sunt univoce
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
informații suplimentare sau prin exprimarea unor atitudini, emoții provocate de temă. Abandonarea temei se poate face prin întreruperea schimbului verbal sau prin mărci explicite: lexicale (bine, da, asta e, atât am avut de spus), paralingvistice (intonație descendentă, pauză, râs), nonverbale (mimică, gesturi). Există conectori specifici de continuitate (da, apropo, de, ei) sau de discontinuitate (dar, ba da), de ezitare (ăă, păi). Conversația, discuția. Una sau mai multe tranzacții formează o conversație sau o discuție. Conversația este un dialog cu caracter neinstituționalizat
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
apelativelor care marchează intimitatea discursivă (numele mic) și a persoanei a II-a a verbului (tu); (viii) exprimarea interesului comunicativ pentru interlocutor prin conversații fatice, prin operatori discursivi care îl încurajează să continue (da, îhm), prin volubilitate (debit verbal, gestică, mimică). Exerciții. Aplicații Gândiți-vă la o situație în care un animal comunică cu omul. Descrieți această situație și caracterizați-o punând în evidență trăsăturile sale specifice. Experimentele au demonstrat că maimuțele pot fi învățate să comunice cu oamenii. Prin ce
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]