12,997 matches
-
chiar substanță să? E neapărat nevoie să opunem, histrionic, "adevărul" și "minciună" pentru a evidenția scriitura, stilul, poza etc. pe care le poartă, ca o fatalitate, experiența creatoare? Mai clar: ar fi acestea cu putință fără concursul "primitivei" suspectei sincerități? "Minciună" an artă e doar deficitul de artă, doză ei de fals. "Știu prea bine, nota Gide, că tot ce alcătuiește originalitatea artistului vine mai presus; dar vai de acela care se gândește la personalitatea să când scrie; ea apare privirii
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
artă). Ființă se dezvoltă nu numai prin intermediul propriilor resurse, ci și prin adaosul din afara al unor trăsături reprobabile, al unor "grefe" demoniace: "Cu fiecare zi devii o ființă tot mai complexă./ Descoperi bunăoară cum ți se grefează/ noul organ numit minciună progresivă,/ cum este de căutat an trecutul tău/ locul dubios an care el se va dezvolta,/ locul an care va fi silit să ănflorească!/ Și astfel,/ cu fiecare zi mai adaugi și tu ceva/ putreziciunii progresive/ an care se lăfăie
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
locul an care va fi silit să ănflorească!/ Și astfel,/ cu fiecare zi mai adaugi și tu ceva/ putreziciunii progresive/ an care se lăfăie un urlet ănghetat./ El, - afli -/ stă de-acum ăncolo la baza/ oricăror simțuri (Puntea măgarilor, podul minciunilor). Efectul acestei demonice absorbții a Râului exterior al reprezintă dorința exasperata a accentuării fenomenului. O masochista aspirație către indistincția "buimaca" a existenței, catre conglomeratul sau amoral, catre universul dereglat, prin asumarea Râului sau intrinsec. Discursul liric, patetic an diformitatea lui
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
un deziderat neămplinit, o rană a ființei, care, cu toate strădaniile sale, nu poate atinge decât ipostază unui plâns al nepotrivirii ontice. Fie că e proiectat dinăuntru an afară, fie că e proiectat din afara ănăuntru, realul se revelă drept o "minciună", deci o pecetluire an veac a singurătății, cu atat mai acute cu cât se ăntretese, ăn jocul discursului imagistic, cu utopia mundana: "Mai devreme sau mai tarziu/ tot te vei ăntoarce/ la minciună țesuta ăntre tine și lume,/ ea, micuța
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
din afara ănăuntru, realul se revelă drept o "minciună", deci o pecetluire an veac a singurătății, cu atat mai acute cu cât se ăntretese, ăn jocul discursului imagistic, cu utopia mundana: "Mai devreme sau mai tarziu/ tot te vei ăntoarce/ la minciună țesuta ăntre tine și lume,/ ea, micuța iapa fumurie,/ care ati apară imaginația/ când sloiurile o iau la vale./ O vei strigă atunci an gura mare/ și an copite aurite o vei implora să danseze/ peste ceea ce numai viața nu
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
Dar ce fel de substanță aveau oare lucrurile an anii '50? Artisticește, anii aceștia vor rămâne an istorie drept cea mai antiestetica și paraliterara perioadă. După mai bine de o decadă de propagandă an rime și reportaj versificat, de o minciună socială și de un fals estetic depășite doar de impostura autorilor, obtuzitatea ideologilor și agresivitatea criticilor, poezia primului volum al lui Nichita Stănescu, Sensul iubirii (1960), constituită pe o poetica a purității adolescentine, a impus o autentică "retorica a diminetei
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
ani de contemplare pasivă, de pe margine, a realității: comentariile meciurilor de fotbal, în piață publică, bârfa relaxată, pe balcon, cu vecinul, si turnătoria abjecta. Dacă tot îi ard degetele să interzică ceva, de ce nu interzic mizeria, sărăcia, murdăria, lenea, hoția, minciună, prostia sau vulgaritatea indescriptibila care au coborât - cu neprecupețitul lor ajutor - ca un blestem peste țară? E ușor că, protejat de conturile imense din bănci, să dai românului lecții de patriotism și să arăți indignat spre cei care îndrăznesc să
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
a tâlharilor, decat zăvorârea ușilor și decât lehamitea de a te adresa justiției pentru că oricum e coruptă. Era greu de găsit, în acest context, o metaforă mai deplină a disperării românești decât succesul fenomenal al revistei "Playboy". Ne regăsim în minciună sexuală propusă de astfel de publicații cu plăcerea bolnavă cu care ne regăsim în actele banditești ale celor care, din înalte poziții politice, s-au obișnuit să ne aplice, la rece, tratamentul eminamente cald din revista invocată mai sus.
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
de aur", ca "sufletist")? an locul lor: "Să moară capră vecinului!" (mai nou: "Să moară vecinul!"), da la cap celorlalți, fură cât poți, minți ca să ai succes (din păcate, sí ca să supraviețuiești, sau să te strecori - cum am auzit, cu "minciuni funcționale"), da la o parte pe cei care te pot concura (deși - sau pentru că - sunt reale "valori" pentru societate), ajută - dar pe cei din "gașca" ta, și da la cap celorlalți -, lipsa de suflet (omunculi-cavouri trupești), nerespect pentru legalitate, pentru
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
cap celorlalți -, lipsa de suflet (omunculi-cavouri trupești), nerespect pentru legalitate, pentru ce este al celuilalt, disprețul față de cine nu este "semen" - că veritabil clon al tau -, incompetență și incultura asezonate cu obrăznicia imposturii, tupeul ca armă a necinstei ori a minciunii, fățărnicie, nesimțire, indolenta, ticăloșie, sau bizară supraactivitate care se ăntrupează an summum-ul de birocrație (inoculata unui sistem de nemuncă, spre amplificarea neproductivității), aroganță că vodca dătătoare de curaj, orbire a unor mase care nu mai văd ce e bine-ce
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
bine ritmat: Banii și femeile ămi mănâncă zilele..." Cine să ofere "modéle", dacă "recompensele premiale" - cum zicea Ralea - se răspândesc prin toate canalele cu popularitate, se creează valori de violență și scabros, de prost gust sau chiar de "porno", de minciuni și omor, se propun imitației "VIP"-uri corupte, agramate, cu succese facile sau, mai nou, ilicite, necinstit ănfăptuite, ori gogoși uleioase an zahăr dubios, care să asigure succese electorale? Printre cei 23 de milioane - acum, minus un milion! - este cert
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
Iubirii, Liliana Grădinaru scrie un foarte frumos poem cu vocație testamentara, intitulându-l, ca și Kipling, If: "Dacă poți face/ Ocolul pământului/ Pe valul răzvrătit/ Al Mării Amnios/ Ești un învingător/ Dacă vei șterge de pe pereții vieții/ Ochii trufiei și minciunii/ Ți se vor înmulți/ Zilele, anii/ Dacă vei găsi argintul/ Înțelepciunii în Cuvântul/ lui Dumnezeu/ Vei înțelege nepărtinirea"(...) Pasul de la etic la religios, la tablă de valori creștine este făcut. Ceea ce nu exclude prezenta conștiinței critice în agora comunității. Liliana
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
de acest fel istoricii unguri le contrapun oricând zeci și sute de exemple în care principi maghiari "au pohtit" și ei cu succes la Transilvania? Ne încăpățânam să alergăm pe o pistă primejdioasa, căutând scandalul cu lumânarea, înfundându-ne din minciună în minciună. N-ar fi mai simplu și mai eficient să recunoaștem că istoria noastră n-a fost întotdeauna atât de glorioasa pe cat pretindem? Și ce e neobișnuit în asta? Ce țară europeană sau asiatică a avut un neîntrerupt șir
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
fel istoricii unguri le contrapun oricând zeci și sute de exemple în care principi maghiari "au pohtit" și ei cu succes la Transilvania? Ne încăpățânam să alergăm pe o pistă primejdioasa, căutând scandalul cu lumânarea, înfundându-ne din minciună în minciună. N-ar fi mai simplu și mai eficient să recunoaștem că istoria noastră n-a fost întotdeauna atât de glorioasa pe cat pretindem? Și ce e neobișnuit în asta? Ce țară europeană sau asiatică a avut un neîntrerupt șir de momente
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
Vasile, că tot degeaba! Vorbele frumoase, ciugulite din pliscurile lui Chirac, Schroeder sau Blair vor coloră frumos albumul de amintiri al președintelui, dar nu vor însemna nimic dacă nu hotăram, în sfârșit, să ne ajutăm singuri! Or, în era computerului, minciună politicianista are picioarele mai scurte decât prânzul unui anorexic. Cum poate dl. Constantinescu să susțină, fără să-i crăpe obrazul, ca în România nu există "corupție oficializata", cănd întregul sistem e bazat pe corupție, trafic de influență și pe domnia
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
real și necontestat al politicii românești din Ardeal, începînd de prin 1903 și pînă la Unire... Lăsînd la o parte sentimentele mele de nepot recunoscător, afirm această cu toata obiectivitatea și o fac pentru că urmașii noștri să nu dea crezare minciunilor meschine care tind să diminueze rolul politic al lui Maniu, atît înainte, cît și după Unire". Așa să fie. A ajuns să-și reprezinte românii subjugați, ca deputat la Budapesta, între 1906-1910, remarcîndu-se prin intrasigenta discursurilor rostite. În 1915 Maniu
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
Mircea Mihăieș Prestația lamentabila, fără excepție, a partidelor politice autohtone ridică un serios semn de întrebare asupra funcționării democrației în România. Minciună decembrista a așezat societatea romanesca pe spinarea umedă a unei stânci gata să se fărâmițeze. Cu o astfel de temelie, cu blocarea încă din prima clipă a accesului la adevăr, tot ce am construit riscă să se prăbușească asemeni unui
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
nimic. Pentru simplul motiv că noi suntem demult o societate de consum nervos, ăn care se vorbește enorm, se flecărește la dimensiuni gigantice, dar nu se face nimic. E și acesta un stil. Atunci, ansa, ar trebui să punem punct minciunii și să renunțăm la iluzia că Europa trebuie să se ridice la nivelul nostru, si nu să ne coborâm noi la jalnică ei realitate consumistă! Iată că prin autostradă maghiară (ajunsă vară această pană la Szeged) Europa se apropie de
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
Marian Drăghici Am scris poezie liber și sub teroare -, și nimeni nu-mi poate lua asta; nu ne poate lua asta. Am scris, atât cât am scris, în duh și adevăr -, și nimeni, nicio minciună colosală nu a putut drapa, înăbuși, schimonosi, ține sub obroc, poezia asta, a mea și a altuia - micul ei geniu-inefabil-difuz-autonom, motorul ei de căutare a inimii și minții cititorului. Vestea bună fuse că, atâta cât este, în cele mai valabile
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
cuvânt patetic, dar „potrivit” à la Arghezi: răstignit; abia în cele din urmă, după ani și ani, slavă Domnului că în timpul vieții noastre, răzbind la lumină, încet, reînviat, slobod la gură, și iată, nu-i așa?, exprimându-se (integral?). Nu minciuna insituționalizată a triumfat, ci adevărul, ne spune duhul adevărului, care pretutindeni este și toate le plinește; le va împlini, așa cum Este-cel-ce-este, sărac, pirpiriu, scuipat, călcat în picioare, hingherit, făcut țăndări, dar viu, viu nu morțiu, viu și fiabil, viu și
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
adevărului, care pretutindeni este și toate le plinește; le va împlini, așa cum Este-cel-ce-este, sărac, pirpiriu, scuipat, călcat în picioare, hingherit, făcut țăndări, dar viu, viu nu morțiu, viu și fiabil, viu și învingător, viu și de bună seamă veșnic; nu minciuna instituționalizată cu pretenții de ubicuitate, umblând pe picioroange lungi-lungi, ci duhul adevărului care, la o adică, la necaz și strâmtorare, se prefiră agonic ca prin spitale și pușcării în case cu familii obișnuite, capturate pe nimic - vătămat, paralizat, zăcând la
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
prea omenești. În adevăr, repet, în adevăr Dumnezeu mi-a dat de lucru; Dumnezeu, nu omul. Omul „îmi dă de lucru” cel mai adesea „pieziș”, cum ar zice același Arghezi, în dispreț mascat, în silă dresată mediatic ca potop de minciună; omul recent, care altul?, mă presează unduios la dedublare, mă obligă calin la alienare, cică să mă drăgălesc porcește cu el, cică „mă roagă el”, cică „să fac asta pentru el”, cică așa, ca între noi, porcii, să arunc bucuros
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
bine și să se strice de râs până ce a auzit și Fără X grec Ypsilon Gușetoiu din biroul lui scandalul. doar vreun vers din Ciceron. Când a ieșit afară și a realizat ce se întâmplă a crezut Și nu e minciună, dar abia când pusesem punct, cine că turbează. A venit ca un uragan în fața elevilor, și a urlat: intră pe ușă? Mănescu cu Gușetoiu, să-i arate și lui Cohortă, Drepți (Era pe vremea străjeriei) mârșăvia: La care toți am
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
nu-i cunoaștem plînsul./ O Inimă în pieptul Lui nu bate?/ Doar nici nu știm în ce dureri se sbate.../ Naț i înțeles că om e doar și dînsul?” etc. (Un tînăr domn). Combate tare și contra comunismului din Rusia: „Minciună ispășită de milioane/ De oameni înjunghiați pentru sclavie./ E ăsta adevărul ce-o să vie?/ Asta-i minunea dată de icoane?// Pămînt furat: popor dus ca o turmă,/ Acestea-s bogățiile-așteptate?/ Acesta e fiorul de dreptate,/ Care v-a dus spre
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
6000 fuseseră capturați de către ruși. Când Generalul Kravchenko a mărșăluit într-un București eliberat, Regele reinstaurase Constituția din 1923, și numise un guvern dârz să îi doboare pe germani și să organizeze alegeri libere. Stalin a lansat de îndată Marea Minciună - cum că românii nu jucaseră niciun rol în eliberarea propriei lor țări. În România, minusculul Partid Comunist susținea că lovitura de stat fusese organizată de el, fără a-l menționa pe Rege. Stalin știa că trebuia să ascundă adevărul de
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]