742 matches
-
august 1941. Nota nr. 196 înaintată Inspectoratului Jandarmi Cernăuți de către Legiunea de Jandarmi Soroca. referitoare la executarea ordinelor primite în vederea urmăririi și arestării elementelor care au îndeplinit diferite funcții în perioada dominației sovietice, respectiv trecerea peste Nistru a evreilor și minoritarilor ostili. 72. 8 august 1941. Instrucțiunile nr. 31.200 elaborate de Marele Stat Major cu privire la aplicarea dispozițiilor regulamentului statului militar al evreilor. 73. 10 august 1941. Nota nr. 10.119 înaintată Diviziei 14 Infanterie de Regimentul 6 Vânători, privind executarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
859.673 înaintată Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major de către Secția a VII-a Legătura cu Armatele Aliate privind nota trimisă Misiunii Militare germane, prin care se comunică faptul că batalioanele de lucru solicitate vor avea 50% minoritari (maghiari, evrei, ucraineni și ruși), respectiv cererea Misiunii Militare germane de înlocuire a evreilor din aceste batalioane de lucru, întrucât îmbrăcarea uniformelor germane de către evrei este "incompatibil cu prestigiul și demnitatea Armatei Germane". 402. 5 octombrie 1943. Nota nr. 43
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 481, f. 76; dosar nr. 399, f. 474. Documentul nr. 54 INSPECTORUL DE POLIȚIE IAȘI 27 Iulie 1941 DARE DE SEAMĂ asupra situației interne 27 Iunie-27 Iulie 1941 [...] Relațiunile populației române cu minoritarii. În această regiune nu sunt populații minoritare compacte în afară de evrei pe care populația creștină îi privește cu o vădită antipatie mai ales de la intrarea noastră în război, știut fiind sentimentele ostile ale evreilor. [...] IV. MANIFESTĂRI SUBVERSIVE. Față de mersul războiului și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
reprezinte o acțiune de massă, doar câțiva indivizi de ultima speță, care au instigat populația în contra evreilor, îndemnând-o la jafuri și care bănuim că aceste elemente sunt dintre cei care au simpatizat cu mișcarea legionară. [...] V. POPULAȚIA MINORITARĂ. Numărul minoritarilor în raza acestui Inspectorat nu contează în afară de evrei care în urma îngrădirilor impuse prin noile legiuiri și statutul juridic au numai resentimente față de statul român și mai ales în urma incidentelor petrecute la Iași după cum urmează: În noaptea de 28-29 iunie a.c.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
indivizi au fost lăsați liberi în satele lor. 2). Am primit următorul ordin verbal care emana de la Marele Pretor 313: a). Funcționarii veniți de peste Nistru să fie declarați indezirabili și trecuți înapoi. b) Toți evreii să fie trecuți peste Nistru. Minoritarii ce s'au manifestat ostil, să fie trecuți peste Nistru. Am executat și acest ordin, însă și aici s'au ivit dificultăți create de trupele germane care au zădărnicit aceste măsuri. Despre aceasta am raportat Inspectoratului cu Nr. 124/1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreesc. Analizând situația personalului în întreprinderile industriale, după datele publicate de Ministerul Economiei Naționale, rezultă că, în aceeași perioadă personalul din întreprinderile industriale prezenta următorul procentaj: În industria mare, la 994 întreprinderi cu peste 100 salariați: Personal adtiv superior Români Minoritari Străini 44,8% 49% 6,2% Personal adtiv inferior 55,4% 41% 3,6% Asimilat cu lucrători calificați 61,9% 36,2% 1,9% Asimilat cu lucrători necalificați 75,6% 22,6% 1,8% Tehnic superior 49,6% 39,8
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
45,2% 45,5% 9,3% Lucrători calificați 64,2% 33% 2,8% Lucrători necalificați 70,3% 26,4% 0,3% În industria mijlocie și mică, la 30.954 întreprinderi cu mai puțin de 100 salariați: Personal adtiv superior Români Minoritari Străini 21,5 % 75,3% 3,2% Personal adtiv inferior 30% 67,2% 2,8% Asimilat cu lucrători calificați 34,2% 64% 1,8% Asimilat cu lucrători necalificați 50,5% 48% 1,5% Tehnic superior 37% 56% 7% Tehnic inferior
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Tehnic inferior 30,2% 53% 6,8% Lucrători calificați 45,8% 52% 1,8% Lucrători necalificați 53,8% 45,8% 0,4% Aceste statistici nu lămuresc proporția evreilor întrebuințați în întreprinderile industriale, deoarece numărul lor este cuprins în acel al minoritarilor. Totuși, față de situația de fapt, cel mai mare număr de "minoritari" cât și din "străini" (cu pașaport) erau evrei. Pe de altă parte, categoriile de personal evreeesc activând în economia românească și încadrând întreprinderile mari și mici se puteau împărți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
52% 1,8% Lucrători necalificați 53,8% 45,8% 0,4% Aceste statistici nu lămuresc proporția evreilor întrebuințați în întreprinderile industriale, deoarece numărul lor este cuprins în acel al minoritarilor. Totuși, față de situația de fapt, cel mai mare număr de "minoritari" cât și din "străini" (cu pașaport) erau evrei. Pe de altă parte, categoriile de personal evreeesc activând în economia românească și încadrând întreprinderile mari și mici se puteau împărți astfel: Cetățeni români: Evrei "pământeni" stabiliți de mai multe generații pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și 20% străini pentru fiecare categorie de personal. În primii doi ani de aplicare a acestei Legi s'a constatat că numărul cetățenilor străini întrebuințați în întreprinderi a scăzut spre a se adapta procentajului stabilit de Lege. În schimb, numărul minoritarilor cu cetățenie română crescuse la personalul administrativ de la 30,80% la 58,30%, la personalul tehnic superior de la 32% la 50% iar la personalul lucrători calificați de la 23% la 47,46 %. Criteriul cetățeniei nu a determinat deci naționalizarea reală a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 58,30%, la personalul tehnic superior de la 32% la 50% iar la personalul lucrători calificați de la 23% la 47,46 %. Criteriul cetățeniei nu a determinat deci naționalizarea reală a personalului întreprinderilor, ci a micșorat numai proporția de străini în favoarea minoritarilor, în care intrau însă bineînțeles și evreii. Din acest punct de vedere menționăm că, din cei 203.423 capi de familie evrei supuși revizuirii cetățeniei, conform Legii din 28 Ianuarie 1938, s'a confirmat încetățenirea pentru 126.283 cazuri, așa cum
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
suspendat aplicarea tuturor legilor antisemite sau de naționalizare economică, tocmai din cauza războiului, pe motivul de a nu-și scădea potențialul economic și financiar. 3/. Golul creat prin eliminarea evreilor de pe piața economică a început a fi ocupat în special de minoritari și străini. Este de reținut de asemenea presiunea capitalului german, care caută plasamente și investiții în întreprinderile române. Acest fapt, în parte nedorit de guvernul german, se datorește și tendinței capitaliștilor germani de a-și plasa o parte din disponibilități
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ansamblu unitar, înglobând toate dispozițiunile legislative relative la evrei. 2/. Nevoia de a se lua urgente măsuri pentru imobilizarea în mâinile evreilor a fondurilor de comerț, industriilor etc., în scopul de a se împiedica înstrăinarea acestor bunuri în mâna altor minoritari sau străini, în dauna ideii de românizare. În vederea soluționării ulterioare și definitive a situației acestor bunuri, în scopul românizării lor, este nevoie de o documentare reală și completă asupra tuturor datelor care interesează această problemă. 3/. Necesitatea stabilirii pentru evreu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
33, volumul 21, f. 473. Documentul nr. 401 MARELE STAT MAJOR No. 859.673 din 30 Septembrie 1943 SECȚIA 7-a LEGĂTURA CU ARMATELE ALIATE SECRET NOTĂ către SECȚIA I-a M.St.M SUMAR: Încadrarea Batalioanelor de lucru cu minoritari. La cererea Misiunii Armatei Germane de Uscat (Colonel Assmann 1523) am comunicat că batalioanele de lucru vor avea 50% minoritari și anume: unguri, evrei, ucrainieni, ruși. în proporții egale, pe cât posibil, aceasta după datele luate dela Secția 1-a. Colonelul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-a LEGĂTURA CU ARMATELE ALIATE SECRET NOTĂ către SECȚIA I-a M.St.M SUMAR: Încadrarea Batalioanelor de lucru cu minoritari. La cererea Misiunii Armatei Germane de Uscat (Colonel Assmann 1523) am comunicat că batalioanele de lucru vor avea 50% minoritari și anume: unguri, evrei, ucrainieni, ruși. în proporții egale, pe cât posibil, aceasta după datele luate dela Secția 1-a. Colonelul Assmann informează M.St.M. că Armata Germană nu poate accepta ca în aceste batalioane să fie și evrei, deoarece
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
deoarece ar fi incompatibil cu prestigiul și demnitatea Armatei Germane ca să fie îmbrăcați cu uniforme germane și evrei. Misiunea Armatei Germane de Uscat roagă Marele Stat Major a scoate evreii din batalioanele de lucru și a-i înlocui cu alți minoritari unguri, ucrainieni și ruși. Vă rog a soluționa cererea Misiunii Germane și a mă informa ce răspuns urmează să dăm. ȘEFUL SECȚIEI 7-a LEG. cu ARM. ALIATE COLONEL, ss. Traian Blaga Traian Blaga Comunicat: Secția 1-a M.St
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pașilor greșiți pe care i-am făcut din belșug și așa mai departe. Marian Voicu: Relația cu Ucraina ar putea intra sub auspicii mai favorabile. Președintele Băsescu pomenea de mici dispute, este vorba despre respectarea drepturilor celor 500.000 de minoritari români din Ucraina, de delimitarea platoului continental, chestiune ajunsă la Haga, de statutul Insulei Șerpilor și Canalul Bîstroe. Este Tratatul cu Ucraina, din 1997, perfectibil? Mihai-Răzvan Ungureanu: Vă spun foarte deschis, nu ne-am pus problema până în acest moment, lucrăm
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
nu avem un model democratic atât de bine pus la punct pentru a fi exportat, deși felul în care s-a lucrat în zona dialogului interetnic, chiar și cu prezența, fie în guvern între ’96 și 2000 și acum a minoritarilor maghiari, și apoi cu interesele comune care au existat între vechii guvernanți până în 2004, arată că poate fi un model pentru ceea ce s-ar putea întâmpla dacă într-o bună zi societatea moldovenească ar avea de-a face cu societatea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
majorității capitalului nu conferă majoritatea drepturilor de vot. 50. Controlul unic, exercitat de un acționar (asociat) care deține o poziție minoritara de control, poate fi legal sau de facto. a) Controlul unic legal poate fi exercitat de către un acționar (asociat) minoritar căruia îi sunt acordate drepturi speciale, cum ar fi: ... - acțiuni preferențiale care conferă majoritatea drepturilor de vot; - puterea de a stabili strategia comportamentului comercial (cum ar fi: numirea a mai mult de jumătate din numărul membrilor organelor de conducere). b
REGULAMENT din 24 mai 2002 privind autorizarea concentrarilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143924_a_145253]
-
sau reprezentați la adunarea generală a acționarilor (asociaților). Într-un asemenea caz determinarea existenței controlului unic rezultă din evidență prezenței acționarilor (asociaților) la adunările generale din anii anteriori. ... Se mai poate dobândi controlul unic de facto de către un acționar (asociat) minoritar dacă acesta are dreptul să conducă activitățile agenților economici și să le determine politică comercială. Părțile implicate în dobândirea controlului unic 51. În cazul în care agentul economic este achiziționat în întregime sunt implicați: a) achizitorul; ... b) agentul economic achiziționat
REGULAMENT din 24 mai 2002 privind autorizarea concentrarilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143924_a_145253]
-
organele de conducere ale agentului economic controlat. Drepturile de veto 59. Controlul în comun poate exista chiar dacă nu există egalitate în privința voturilor sau în reprezentarea în organele de conducere; aceste cazuri de control în comun se exercită atunci cand acționarii (asociații) minoritari au drepturi suplimentare de veto care le permit să se opună deciziilor esențiale pentru comportamentul strategic comercial al agentului economic controlat. 60. Dreptul de veto - acela de a bloca o decizie - se prevede, de regulă, în statutul agentului economic controlat
REGULAMENT din 24 mai 2002 privind autorizarea concentrarilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143924_a_145253]
-
care se iau în adunarea generală sau în alte organe de conducere, în măsura în care acționarii (asociații) sunt reprezentați în acestea. Este posibil ca deciziile strategice să fie supuse aprobării unui organism (de exemplu: un comitet de supraveghere), în care acționarii (asociații) minoritari sunt reprezentați și fac parte dintr-un cvorum necesar pentru adoptarea acestor decizii. 61. Se pot acorda drepturi de veto acționarilor (asociaților) minoritari în vederea protejării intereselor lor financiare într-o societate comercială. Această protecție normală a drepturilor acționarilor (asociaților) minoritari
REGULAMENT din 24 mai 2002 privind autorizarea concentrarilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143924_a_145253]
-
strategice să fie supuse aprobării unui organism (de exemplu: un comitet de supraveghere), în care acționarii (asociații) minoritari sunt reprezentați și fac parte dintr-un cvorum necesar pentru adoptarea acestor decizii. 61. Se pot acorda drepturi de veto acționarilor (asociaților) minoritari în vederea protejării intereselor lor financiare într-o societate comercială. Această protecție normală a drepturilor acționarilor (asociaților) minoritari este legată de decizii esențiale ale societății în comun, cum ar fi: schimbări în statut, modificarea capitalului social sau lichidarea societății. Drepturile de
REGULAMENT din 24 mai 2002 privind autorizarea concentrarilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143924_a_145253]
-
minoritari sunt reprezentați și fac parte dintr-un cvorum necesar pentru adoptarea acestor decizii. 61. Se pot acorda drepturi de veto acționarilor (asociaților) minoritari în vederea protejării intereselor lor financiare într-o societate comercială. Această protecție normală a drepturilor acționarilor (asociaților) minoritari este legată de decizii esențiale ale societății în comun, cum ar fi: schimbări în statut, modificarea capitalului social sau lichidarea societății. Drepturile de veto care asigura protecția sus-menționata nu conferă acționarilor (asociaților) minoritari controlul în comun în accepțiunea prezentelor precizări
REGULAMENT din 24 mai 2002 privind autorizarea concentrarilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143924_a_145253]
-
în care investițiile constituie o caracteristică esențială a pieței pe care actioneaza agentul economic controlat. În legătură cu primul aspect, daca nivelul investițiilor este foarte mare, dreptul de veto poate fi considerat mai degrabă că o protecție normală a intereselor acționarilor (asociaților) minoritari decât că un drept de veto care conferă puterea de determinare a politicii comerciale a agentului economic controlat. În legătură cu al doilea aspect, politica de investiții a unui agent economic este un element important în aprecierea existenței controlului în comun, în măsura în care
REGULAMENT din 24 mai 2002 privind autorizarea concentrarilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143924_a_145253]