62,686 matches
-
Însă aceste manuale nu pot face abstracție de o serie de criterii indispensabile în discutarea literaturii:criteriul istoric, cel valoric. În manualele de clasa a IX-a, căci despre ele era vorba, aceste criterii aproape că absentau și atunci în mintea elevului, după opinia mea, se produce o confuzie, apelîndu-se la criteriul accesibilității, al plăcerii, neapărat. Sigur că există și acesta, dar nu poți să elimini din literatura română scriitorii din perioada veche. - Poate s-a revărsat prea mult subectivism și
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
eu și țărănușii, să culeg mure./ îmi legaseră o oală de pământ la brâu, cu un cordon./ ceilalți umpluseră, sporovăind, sacoșele,/ eu leneveam, gustând/ de pe fiecare rug. priveam rugii și bălăriile fantastice:/ trăiam o bucurie exasperantă,/ plantele erau eu erau mintea mea, peisajul ei reprezentat în concret./ știam asta și mă durea să n-o pot pune în cuvinte.// L-am descoperit într-o grădină, pe tijele uscate/ ce susțineau inflorescența unei buruieni./ întins, în toată splendoarea, în rețeaua anume/ compusă
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
orgoliu,/ de puritate și nepăsare") și privilegiind tocmai momentele în care conștiința, strălucitoare, se dispensează de corpul-recipient. Proiectarea în este posibilă, mai ales prin bucla ajutătoare a formației titulare, trupa de rock alternativ a lui Kurt Cobain care a sucit mințile unei întregi generații. Dacă anarhismul lui Marius Ianuș are culoare socială, dar conținut hiperindividualist, "profețiile" lui Ștefan Manasia iau forma, tiparul și lumina extazului pur: "îmi contemplam deodată aura anorexică:/ eram profeții grunge dumnezeii dezechilibrați ai orașului/ chipurile noastre, pe
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
prestigioase reviste de cultură; sau că opusuri de ultimă oră și-au inaugurat zborul în instantțe intens populate de spirite curioase, mânate de un pronunțat simț critic. Iar odată ajuns la Paris și înfășurat în veșmintele unui creator de opinie, mintea sa ageră, scormonitoare s-a plasat, prevestitor, în aceeași alertă dâmbovițeană, în plus căpătând finețea scanerului. Astfel a pozat cam tot ce mișca pe la Editions Salabert, printând doar ceea ce a crezut că merită să fie pus la adăpost. Cu prioritate
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
El oferă ponturi, sugerează soluții și propune strategii de atingere a scopurilor criminale. Adeseori, nici măcar nu e membru al clanurilor propriu-zise. El pogoară, asemeni unui zeu plin de idei, în lumea primitivă a mafioților. Această imagine mi-a venit în minte aflând despre relațiile unor scriitori cu Securitatea. Formal, este greu de dovedit c-ar fi vorba de niște turnători: nu li s-a găsit angajamentul (poate nici nu-l semnaseră), nu există documente scrise de mâna lor, nu aveau ca
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
care mi se lățea pe retină. Mai exact, inventariind actorii care jucaseră roluri de prezentatori TV de vreme (și asta joacă Nicholas Cage, nu un meteorolog, n-are nici un fel de pregătire în acest domeniu și suferă din cauza asta), prin minte îmi săgetă posibilitatea ca Bill Murray - nu mai știu dacă e reporter sau "weather man" în Groundhog Day - să fi jucat acest rol, cu atît mai mult cu cît s-ar fi mulat excelent pe noua lui personă (de la Jarmusch
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
Domnul a prezis că vor fi astfel de războaie și a predicat biruința Bisericii. Pe noi totuși realitatea însăși ne învață că ne sunt mai folositoare războaiele decât pacea: fiindcă pacea ne face slabi, moi și timizi, pe când războiul ascute mintea și ne îndeamnă să disprețuim cele prezente ca trecătoare ... (Teodoret, V, 38)”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a X-a, capitolul XXXIII, în PSB, vol. 75, p. 420) „Atât au câștigat împărații<footnote Pe lângă împăratul roman persecutor, Dioclețian, citat mai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Martirii din Palestina, XI, 1-j, k, în PSB, vol. 13, p. 415) „Mucenicul nu vedea primejdiile, ci cununile; nu tremura în fața loviturilor, ci număra recompensele; nu se uita la călăii care îl chinuiau aici jos pe pământ, ci vedea cu mintea pe îngeri, care-l aplaudau sus; nu se uita la vremelnicia chinurilor, ci la veșnicia răsplăților”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVII-a, I, în PSB, vol. 17, p. 520) „Celor care îl sfătuiau (pe mucenicul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Iisuse Hristoase, Care ai pătimit pentru mântuirea lumii, primește sufletele robilor Tăi, Montanus și Maxima, care pătimesc pentru numele Tău. Crește Doamne și apără turma cea credincioasă a Bisericii tale din Singidunum și de prin toate văile Dunării. Cu ochii minții văd, Doamne, cum în această latură de pământ se ridică un popor nou, care, «in lingua romana clamat nomen Tuum sanctum per basilicas = cheamă numele Tău cel sfânt prin biserici, în limba romană»”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Montanus, în PSB
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și firea. Fiindcă victoria asupra simțirii și firii o dă în mod clar mărturia<footnote Notă Pr. Stăniloae: Mărturia pentru Hristos aducea în primele secole creștine mucenicia. De aceea martorul era martir. (n.s. 229, p. 120) footnote>. Prin ea biruie mintea și rațiunea pătimirea, întărind dorul de Dumnezeu, care convinge pe iubitorii Lui să treacă spre Cel dorit”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 14, în PSB, vol. 81, p. 119-120) Hristos suferă în martirii Săi și devine tăria lor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ca să se și bucure cu o bucurie deplină”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 477) „Măreția bunătăților gătite mucenicilor depășește mintea și cuvântul. Ci, atât cât eu pot să spun și voi să auziți, voi încerca să înfățișez slab, slab de tot, fericirea pe care au dobândit-o acolo mucenicii. Bine o vor ști numai aceia care se vor bucura și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Așadar, cu ce a fost vătămat de sfârșitul său dreptul acela? Cu ce a fost vătămat de acea moarte violentă? Cu ce a fost vătămat de lanțuri? Cu ce a fost vătămat de închisoare? Pe câți din cei care au minte nu i-a îndreptat prin cele ce a spus, prin cele ce a pătimit, prin cele pe care le vestește și acum și care sunt aceleași cu cele pe care le vestea pe când era viu? Să nu spui deci: De ce
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 412) „Stai lângă mormântul mucenicului, dă drumul acolo la izvoare de lacrimi, zdrobește-Ți inima, ia și binecuvântare de la mormânt! Ia binecuvântarea aceasta apărătoare în rugăciunile tale! Ai în minte necontenit istoria pătimirilor mucenicului! Îmbrățișează coșciugul mucenicului! Stai lipit de racla lui! Izvorăsc multă binecuvântare nu numai osemintele mucenicilor, ci și mormintele lor, și coșciugele lor!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
noastră”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântul de laudă la Sfintele Mucenițe Veronica, Prosdoca și Domnina, mama lor, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, pp. 441-442) ,, Când vii aici, iubite, și cugeți cu mintea că tot poporul acesta se avântă să alerge cu atâta râvnă ca să sărute pulberea de pe mormânt și să primească binecuvântarea de aici, cum nu-Ți vei înălța mintea și nu vei râvni să arăți același zel cu al mucenicului, încât
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
laudă la sfinți, pp. 441-442) ,, Când vii aici, iubite, și cugeți cu mintea că tot poporul acesta se avântă să alerge cu atâta râvnă ca să sărute pulberea de pe mormânt și să primească binecuvântarea de aici, cum nu-Ți vei înălța mintea și nu vei râvni să arăți același zel cu al mucenicului, încât și tu însuți să fii învrednicit de aceleași răsplătiri? Ia gândește te, dacă se bucură aici de atâta cinste din partea noastră, a celor împreună robi cu ei, de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
deosebire între persoane, ci fie de este bogat, fie sărac, fie rob, fie liber, fie bărbat, fie femeie, atât primește din aceste ape dumnezeiești, câtă ardoare se preocupă să aducă. Ceea ce este acolo găleata pentru a scoate apă sunt aici mintea și ardoarea aprinsă și rugăciunea cu trezvie. Cel ce se apropie astfel, îndată dobândește mii de bunătăți: harul lui Dumnezeu în chip nevăzut îi ușurează conștiința, îi dă multă încredințare și îl pregătește să se desprindă de pământ și să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în nici un fel împotrivi: virusuri, bacterii, ciuperci, noxele din mediul înconjurător, alimentația aberantă sau mutațiile genetice din propriul nostru organism. Acești dușmani cu care împărțim același areal de existență sînt mult mai distrugători decît orice ideologie sau război născocit de mintea umană. Și asta pentru că sînt tăcuți, consecvenți și lipsiți în întregime de virtutea dialogului: te omoară fără discuții și fără negocieri preliminare. Numai că mai avem un adversar redutabil și distrugător, dar unul a cărui eficiență e cu atît mai
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
achizițiilor medicinii. Fiecare dintre noi avem o zestre de cunoștințe medicale de a căror temeinicie nu ne îndoim și de a căror proveniență nu ne mai amintim. Pur și simplu ne-am trezit că le știm, fără să mai ținem minte cine ni le-a spus pentru prima oară. Ciudățenia este că, împinși de o sinceră bunăvoință filantropică, vrem la rîndul nostru să le împărtășim cunoscuților și prietenilor, pentru a le lumina mințile sau pentru a-i ajuta la necaz. Și
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
trezit că le știm, fără să mai ținem minte cine ni le-a spus pentru prima oară. Ciudățenia este că, împinși de o sinceră bunăvoință filantropică, vrem la rîndul nostru să le împărtășim cunoscuților și prietenilor, pentru a le lumina mințile sau pentru a-i ajuta la necaz. Și astfel, treptat, colportarea din om în om a pseudocunoștintelor medicale ajunge să formeze atmosfera de eresuri medicale a unei epoci istorice. Și cum fiecare epocă are prejudecățile și credințele ei științifice, tot
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
hormonilor asupra psihicului, sau de la eradicarea unor boli infecțioase pînă la recenta lor recrudescență în epoca contemporană. E un lexicon din paginile căruia afli cît de puțină cunoaștere se află în mulțimea de cunoștințe ferme cu care ne-am încărcat mintea. Cu alte cuvinte, afli cîtă pseudocunoaștere populară plutește în jurul disciplinelor medicale. În fond, în afara medicilor, toți sîntem niște diletanți în materie de cunoaștere a trupului uman. Iar progresul din ultima vreme a preschimbat medicina într-o disciplină ocultă de ale
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
ajuns să se înțeleagă între ei într-un limbaj la care noi nu mai avem acces, vă va tăia pofta de a continua lectura. Și ceea ce este mai umilitor este că nu doar terminologia medicală a atins un prag inaccesibil minții noastre, ci și tehnica ei. Procedeele, intervențiile și operațiile medicale au atins o finețe ce frizează magia. Tocmai de aceea medicii apar tot mai des în ochii noștri învăluiți într-o aură de vraci, vindecători și terapeuți taumaturgi. Ce fac
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
mutră și biografie, era doar micul anonim din spatele (poză pe coperta a IV-a? Nici poveste...) cărții! A fost un flux al memoriei jalonat de bucăți din pagină, acelea pe care le găsești subliniate gros cu roșu-creion (chiar așa, țineți minte plaivazul cu două capete, roșu și albastru, unul scria, altul corecta, modelul retro de no.2 cu radieră?) în cărțile care au o vîrstă. Mai pe urmă, aceleași amintiri (viață, lectură, ce se scrie din ce se vede) intră într-
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
hăbăuc ? Stai, că te trezesc io, mintenaș! Și jap-jap!, două palme. Juniorul începe să urle, Claustrina să țipe, iar soacră-sa să regrete. Ce zi! Însă la telejurnale, se transmite un reportaj teve într-adevăr tulburător, care ne răscolește în minte și în inimă sentimentul unei iubiri de nație cam ofilită în ultima vreme, recunoaștem cu toții. Aflându-mă într-o stare neobosită, și încă optimistă, continui(u ?) căutarea unei emisiuni de televiziune care să ne scoată din toropeală, fiindcă începusem să
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
să fie confuzie, dragă ?, o lămuresc. În caz de leșin, din punct de vedere reportericesc, cunoștința și conștiința e același lucru... O, dar câte se spun la televiziune! Mai ales vara, când căldura poate avea efecte stranii asupra noastră, când mintea și memoria ne joacă feste dintre cele mai umilitoare... De-aceea, personal, îi invidiez pe mulți-chemații să-și spună părerea la televiziune despre o problemă sau alta, iar ei o fac nonșalant debitând aiureli fermecătoare despre starea economiei naționale și
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
sub ochi sînt doar niște cuvinte. Andrei Codrescu a învățat o lecție simplă pe care însă foarte puțini o știu, o lecție a cărei esență sună astfel: cuvintele nu fac decît să ghideze atenția cititorului în cadrul unei reprezentări aflate în mintea autorului. Totul e să poți să-l introduci pe cititor în substanța reprezentării pe care vrei să i-o împărtășești. Cînd reușești acest lucru, ținta scrisului este atinsă: cititorul îți va urmări nuanțele vizualizînd la propriu imaginile pe care i
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]