1,339 matches
-
a lungul trabeculei septomarginale spre mușchiul papilar anterior al ventriculului drept. Posterior de acest punct există fascicule mici, orientate pe direcții multiple spre miocardul ventricular drept. Unele fibre trec posterior situându-se deasupra septului interventricular, iar alte fibre pătrund în miocard prin pertele ventricular. Ramul fascicular stâng se evidențiază în ventriculul stâng, în apropierea cuspei noncoronare a arterei aorte. După un scurt traiect, se divide într-un fascicul anterior (ram superior anterior stâng) și un fascicul posterior (ram inferior posterior stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
compus dintr-un endoteliu continuu, așezat pe o membrană bazală.Țesutul conjunctiv subendotelial este dens și conține numeroase fibre și lame elastice care vor constitui scheletul cardiac. Țesutul conjunctiv subendocardic este mai lax și se continuă cu țesutul conjunctiv al miocardului. Miocardul, reprezentat de mușchiul striat cardiac, este alcătuit din celule miocardice de lucru și celulele sistemului excitoconducator. Grosimea miocardului este mai mare la nivel ventricular decât la nivel atrial, în special la nivelul VS, care are o grosime de 4-5
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dintr-un endoteliu continuu, așezat pe o membrană bazală.Țesutul conjunctiv subendotelial este dens și conține numeroase fibre și lame elastice care vor constitui scheletul cardiac. Țesutul conjunctiv subendocardic este mai lax și se continuă cu țesutul conjunctiv al miocardului. Miocardul, reprezentat de mușchiul striat cardiac, este alcătuit din celule miocardice de lucru și celulele sistemului excitoconducator. Grosimea miocardului este mai mare la nivel ventricular decât la nivel atrial, în special la nivelul VS, care are o grosime de 4-5 ori
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și lame elastice care vor constitui scheletul cardiac. Țesutul conjunctiv subendocardic este mai lax și se continuă cu țesutul conjunctiv al miocardului. Miocardul, reprezentat de mușchiul striat cardiac, este alcătuit din celule miocardice de lucru și celulele sistemului excitoconducator. Grosimea miocardului este mai mare la nivel ventricular decât la nivel atrial, în special la nivelul VS, care are o grosime de 4-5 ori mai mare decât a VD. VS este un compartiment de presiune, iar VD de volum. Miocardul conține fibre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
excitoconducator. Grosimea miocardului este mai mare la nivel ventricular decât la nivel atrial, în special la nivelul VS, care are o grosime de 4-5 ori mai mare decât a VD. VS este un compartiment de presiune, iar VD de volum. Miocardul conține fibre de colagen, fibrele lui Purkinje și vase de sânge. Valvele cardiace sunt pliuri ale endocardului, deformabile dar inextensibile, menținute și îngroșate prin extensii ale inelelor fibroase. Între fasciculele musculare miocardice există numeroase elemente conjunctive și vasculare. Acest țesut
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sunt pliuri ale endocardului, deformabile dar inextensibile, menținute și îngroșate prin extensii ale inelelor fibroase. Între fasciculele musculare miocardice există numeroase elemente conjunctive și vasculare. Acest țesut muscular formeazăîn atrii o rețea, fiind susținut de către numeroase fibre de colagenși elastice. Miocardul atriilor este complet separatde cel al ventriculelor prin inele fibroase. În ventriculi, miocardul este alcătuit din straturi cu dispoziție helicoidală, pe care se inseră aproape toate inelele fibroase. Fibrele elastice sunt mult mai rare decât în atrii. Celulele cardionectoare de la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
inelelor fibroase. Între fasciculele musculare miocardice există numeroase elemente conjunctive și vasculare. Acest țesut muscular formeazăîn atrii o rețea, fiind susținut de către numeroase fibre de colagenși elastice. Miocardul atriilor este complet separatde cel al ventriculelor prin inele fibroase. În ventriculi, miocardul este alcătuit din straturi cu dispoziție helicoidală, pe care se inseră aproape toate inelele fibroase. Fibrele elastice sunt mult mai rare decât în atrii. Celulele cardionectoare de la acest nivel constituie țesutul nervos de conducere sau țesutul nodal. De regulăele formează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
vag și frenic. Secționarea primelor 5 rădăcini spinale dorsale remit durerea cardiacă. Rezultate similare pot fi obținute prin secționarea ramurilor comunicante a primilor 5 nervi spinali. * Distribuția coronară și anastomoze De la nivelul arterelor subepicardice pornesc ramuri perforante care pătrund în miocard. Ramuri mici din arterele perforante se arborizează și vascularizează 2/3 externe ale miocardului, fiind numite vase de clasa A. Arterele perforante continuă fără ramificări ulterioare și se termină într-un plex subendocardic formând vasele de clasa B. Anastomozele homocoronare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pot fi obținute prin secționarea ramurilor comunicante a primilor 5 nervi spinali. * Distribuția coronară și anastomoze De la nivelul arterelor subepicardice pornesc ramuri perforante care pătrund în miocard. Ramuri mici din arterele perforante se arborizează și vascularizează 2/3 externe ale miocardului, fiind numite vase de clasa A. Arterele perforante continuă fără ramificări ulterioare și se termină într-un plex subendocardic formând vasele de clasa B. Anastomozele homocoronare și intercoronare între ramurile arterelor coronare dreaptă și stângă pot fi semnificative în evaluarea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
tipul carditei reumatismale și a valvulopatiilor. La adulții tineri predomină afectarea cordului de cauze endocrine sau psihiatrice, pentru ca ulterior să apară afecțiuni de tipul HTA, cardiopatie ischemică acută și cronică, cardiomiopatii, cord pulmonar cronic, insuficiența cardiacă, angina pectorală, infarctul de miocard și, nu în ultimul rând, moartea subită. La bătrâni, predominante sunt ateroscleroza sistemică, arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare, insuficiența circulatorie, accidentul vascular. * Sexul În cazul sexului feminin se constată incidența crescută a cardiopatiilor congenitale, a carditei reumatismale asociată cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Sedentarismul și alimentația hipercalorică, hiperglucidică, hiperlipidică, hiperproteică predispun la obezitate, ateroscleroză, cu toate complicațiile ei, diabet, sindrom dislipidemic. Fumatul și consumul de alcool sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi de origine
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
hiatală, esofagite); infecțioase (zona zoster); neurologice (nevralgii intercostale) etc. * Durerea precordială de origine coronariană Durerea precordială de origine coronariană se declanșează în momentul în care se produce un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen (hipoxia) cu ischemia subsecventă a miocardului. Între cauzele durerii coronariene pot fi menționate ateroscleroza coronariană, spasmul coronarian, tahiaritmiile, bolile pulmonare, etc. Durerea de natură ischemică poartă numele de angină pectorală și prezintă următoarele caractere: * localizarea: tipic este retrosternală, la nivelul jumătății inferioare a sternului, profund; uneori
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
este percepută mai acut de pacienții cu hiperestezii, postradioterapie, stres, etc; * durata episodului dureros este de la câteva secunde până la 20 minute sau chiar 30 minute în angina instabilă. Creșterea acestui interval atrage atenția asupra posibilei instalări a unui infarct de miocard sau a morții subite; * frecvența este destul de rară în angina stabilă și crescută în angina instabilă. De obicei, pacientul știe ce efort determină declanșarea crizelor anginoase și își modulează activitatea în funcție de aceasta; * condiții de apariție: la efort, în angina de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de nitroglicerină sublingual; în angina instabilă durerea nu dispare decât la doze mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce. Dacă nu cedează la cele menționate anterior, înseamnă că durerea nu este de cauză coronariană sau este instalat infarctul de miocard; * semne de acompaniament: transpirații, anxietate marcată (senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
suspiciunea de insuficiență cardiacă cronică; în cazul unui pacient cu pomeții roșii ce contrastează cu paliditatea restului tegumentului (frumusețe mitrală) se ridică suspiciunea de stenoză mitrală; în cazul unui pacient anxios, cu dureri exacerbate se ridică suspiciunea de infarct de miocard sau embolie pulmonară; în cazul unui pacient cu jumătatea superioară a corpului normal reprezentată și cu membrele inferioare foarte subțiri, ce contrastează, se ridică suspiciunea de coarcație de aortă. Atitudinea adoptată de pacient în timpul examinării vine de asemenea în ajutorul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
adoptat de pacienții cu hipotensiune arterială ortostatică; poziția cu picioarele atârnând la marginea patului este adoptată de pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare; pacientul anxios, ce nu-și găsește poziție antalgică, este evidentă la bolnavii cu infarct acut de miocard. Faciesul bolnavului este influențat de boala cardiacă, după cum urmează: faciesul cu pete „cafe au lait” apare în endocardita bacteriană; faciesul de „elf” (sprâncene groase, nas ascuțit, urechi implantate inferior, buze groase) apare în stenoza aortică congenitală; faciesul bronzat apare în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
au lait” apare în endocardita bacteriană; faciesul de „elf” (sprâncene groase, nas ascuțit, urechi implantate inferior, buze groase) apare în stenoza aortică congenitală; faciesul bronzat apare în hemocromatoză; faciesul speriat, ce exprimă durere de intensitate crescută, apare în infarctul de miocard; "frumusețea mitrală", paloarea tegumentului feței ce contrastează cu cianoză buzelor, pomeților, bărbiei și vârfului nasului apare la pacienții cu stenoză mitrală; faciesul cianotic, edemațiat este evident la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică; facies cianotic este observat la pacienții cu malformații
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se eliberează larvele, care se vor transforma în paraziți adulți. În intestinul gros are loc acuplarea paraziților. În epiteliul intestinal femelele depun ouăle, din care în următoarele două săptămâni se formează larve. Larvele migrează pe cale limfatică în mușchii striați și miocard, unde se închistează, putând supraviețui mai mulți ani. Calcificarea chisturilor conduce la moartea larvelor. Tablou clinic Formele comune de trichinoză evoluează în două faze. Faza digestivă apare în prima săptămână de la ingestia cărnii infectate și se manifestă prin diaree, dureri
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
după mai multe tentative de tratament cu inductori de ovulație eșuate; b. determinate de anomaliile de maturare foliculară: risc major de avort habitual; c. determinate de obezitate și rezistență la insulină: diabet zaharat non-insulinodependent, hipertrigliceridemie, hipercolesterolemie, hipertensiune arterială, infarct de miocard (de 7 ori mai frecvent); d. emoționale, determinate de obezitate, hirsutim și mai ales de infertilitate. Tratamentul bolii polichistice ovariene Opțiunea terapeutică depinde de scopul bolnavei: restabilirea ciclurilor, tratamentul hirsutismului sau infertilității (vezi și tratamentul infertilității anovulatorii). Chiar dacă pacienta nu
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
indusă de acizii grași cu lanț lung. Supraîncărcarea lipidică a celulelor beta pancreatice determină moartea celulară prin apoptoză, a țesutului muscular se însoțește de rezistență la insulină, a ficatului duce la steatoză și în final la steatonecroză iar la nivelul miocardului se însoțește de disfuncție cardiacă (171). În ciuda similarității diabetului la șobolanul ZDF și al celui uman, nu este clar încă în ce măsură aceste date experimentale sunt relevante pentru om, dar în mod sigur acestea deschid perspective noi în abordarea diabetului uman
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului vine să întregească fericit în literatura română de specialitate trilogia Inima Patologie și Tratament chirurgical, autor Prof. Dr. Ioan Pop De Popa, Sistemul Cav Inferior și Sistemul arterial aortic sub redacția Ioan Pop De Popa. Cărțile respective reprezintă monografii în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
și faptic în literatura autohtonă bazată pe experiența trăită a doi distinși colaboratori ai mei. Justificarea apariției acestei lucrări se explică prin explozia suferințelor degenerative coronariene, adevărată amenințare a societăților moderne manifestate de la simpla angină la angina instabilă, infarctul de miocard cu sechelele sale ducând adesea la pierderea nejustificată de vieți. Este mai mult decât un moment de satisfacție când conceptul și linia unui fondator de școală modernă în chirurgia cardiovasculară este continuată și chiar depășită de colaboratorii săi. Este vorba
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de școală modernă în chirurgia cardiovasculară este continuată și chiar depășită de colaboratorii săi. Este vorba de prezenta lucrare, sinteză a două briante teze de doctorat, conduse de subsemnatul, susținute de Dr. Grigore Tinică intitulată Considerații actuale ale revascularizării de miocard în cardiopatia ischemică, București, 1996 și de Dr. Eugen Săndică intitulată Factori predictivi ai mortalității și morbidității în revascularizarea miocardică, București, 2000, ambele obținând nota maximă și recomandarea de a fi publicate in extenso, dar iată prezenta monografie înfățișează în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de autori în premieră în România. Personalitatea celor doi s-a impus rapid, încât toată Moldova îi apreciază și nu mai apelează la alte centre decât Iași. INTRODUCERE Am considerat utilă o lucrare privind riscul și beneficiul revascularizării chirurgicale a miocardului date fiind condițiile în care s-a dezvoltat chirurgia coronariană în țara noastră. Astfel, în timp ce acest tip de intervenție a devenit operația de rutină în centrele de chirurgie cardiacă occidentale încă de la mijlocul anilor 70, în România ea avea o
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
relativ mică chiar și la începutul anilor 90. Două ar putea fi explicațiile pentru această stare de fapt: cazurile frecvente de valvulopatii reumatismale care țineau capul de afiș al operațiilor pe cord deschis și rezultatele modeste după revascularizarea chirurgicală a miocardului. Desigur, nu trebuie omisă nici adresabilitatea relativ redusă a bolnavilor coronarieni către chirurgul cardiac. Este meritul Prof. Dr. Doc. Ioan Pop De Popa de a fi promovat și dezvoltat chirurgia arterelor coronare în țara noastră într-o perioadă în care, pe lângă
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]