5,864 matches
-
poate provoca o contracție prematură numită extrasistolă. Contractilitatea (funcția inotropă) este funcția de contracție a inimii. La realizarea acestei funcții participă reticulul sarcoplasmatic, sistemul tubular T, sistemul contractil și mitocondriile. Primele două produc cuplarea excitației cu contracția, depolarizarea membranei fibrei miocardice producând descărcarea intracitoplasmatică a ionilor de calciu care au rol declanșator al contracției realizată de sistemul contractil cu energia furnizată de mitocondrii. Contracția musculară se face după același mecanism ca și la mușchiul striat. Sistemul contractil este alcătuit din sarcomere
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
același mecanism ca și la mușchiul striat. Sistemul contractil este alcătuit din sarcomere, formațiuni celulare care conțin fibre de miozină, fibre de actină, tropomiozină, troponină. Sursa de energie este acidul adenozintrifosforic rezultat din fosforilarea oxidativă. În scopul obținerii energiei, fibrele miocardice folosesc oxigenul furnizat de hemoglobină pentru utilizarea unor cantități mari de acid lactic. În cursul efortului fizic consumul de oxigen al miocardului îl egalează pe cel al întregului organism în stare de repaus. Miocardul poate folosi în scopul producerii de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
caracterizează funcția acestui organ și constă într-o relație între forța miocardului și velocitatea lui (viteza de scurtare): forța de contracție a miocardului este direct proporțională cu lungimea lui inițială produsă de umplerea diastolică. Cu cât lungimea inițială a fibrei miocardice este mai mare cu atât contracția estre mai intensă, dar alungirea inițială are o limită peste care scade forța de contracție. O inimă care prin condiționarea genetică și prin modul de viață al individului (alimentație, exerciții fizice efectuate judicios) are
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ca unități); 1 Joul (kjoul) = 0,239 calorii nutriționale. Bolile de nutriție și metabolism sunt puse nu numai pe seama traiului îndestulat sau din contră, ci a vieții moderne și a stresului, tradiții sau obiceiuri, însă incluse alături de SIDA/HIV, infarctul miocardic și alergii pe lista celor mai mari catastrofe ale secolului al XXI lea, cancerul și celelalte tumori maligne ocupă locul doi prin morbiditate în lume fiind devansate doar de bolile cardio-vasculare, dar sunt în plin avânt, chiar în statele lumii
X. Dietoterapia şi Fitoterapia: o simbioză bio(info)energetică. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2111]
-
pe departe reprezentate de obezitate și discrinii (două din trei persoane sunt supraponderale pe plan mondial, iar una din trei subponderală): crește în mod îngrijorător în rândurile copiilor; o creștere chiar și în țările în curs de dezvoltare; după infarctul miocardic, cancerul se găsește pe locul doi ca morbiditate, dar mai ales din punctul de vedere al cheltuielilor sociale, ce se impun, pe continentul nord-american și în Europa putându-se vorbi, chiar despre o adevărată pandemie de tumori maligne, ceea ce impune
X. Dietoterapia şi Fitoterapia: o simbioză bio(info)energetică. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2111]
-
la morgă, să-l văd după autopsie. I-am văzut și inima, era crăpată. Nu mă pricep la medicină, dar cred că nu a tăiat-o medicul legist la autopsie ci a crăpat în timpul când a survenit moartea, prin infarct miocardic. Nu avea marginile netede ca de bisturiu, ci mai mult zdrențuite, de parcă se rupsese într-o mică explozie. Îmi pare rău că nu l-am întrebat pe doctor. Diagnosticul era embolie cerebrală, dar eu cred că a fost altul. Gică
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Alcoolul este absorbit de organism cu rapiditate și ajunge imediat la nivelul creierului ( mai puțin de un minut) . Ajuns în stomac, aloolul este procesat ci ajutorul unor enzime. Cantitățile mari de alcool cresc riscul de accidente cerebrale, riscul de infarct miocardic; produc agreagarea trombocitelor și eritrocitelor, diminuând aportul de oxigen ( O2) la creier și favorizând obstruarea capilalelor. Alcoolul este o otravă pentru orice celulă, producând leziuni organice și psihice care alterează calitatea vieții. Se spune că: " A recomanda alcoolul pentru protejarea
Aripile ți le croiești singur. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Paulina Mandache, Suba Aurora () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2044]
-
spasm și/sau reducerea vitezei de circulație la nivelul creierului. 3. Contraindicațiile angiografiei carotidiene Contraindicațiile angiografiei carotidiene sunt următoarele: a)Vârstele extreme; b)Starea generală prea alterată a bolnavului; c)Deficiențe de coagulare; d)Terapie anticoagulantă în curs; e)Infarct miocardic recent; f)Cardiomiopatii decompensate; g)Diabetul zaharat - formele severe; h)Insuficiență reanală; i)Hipertensiune arterială gravă; j)Infarcte cerebrale în antecedente, mai ales cele cu ramolismente la nivelul trunchiului cerebral; k)Atteroscleroza avansată; l)Stările cașectice; m)Comele; n)Hipertiroidiile
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
II.2. TROMBOZA ARTEREI AXILARE. S-a consemnat doar în 1% din cazuri (46, 47, 48). II.3. PSEUDOANEVRISMUL LA NIVELUL ARTEREI FEMURALE. Acesat a fost rar semnalat (0,05-0,55%) II.4. DISECȚIA ARTEREI ILIACE OMOLATERALE. II.5. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT. II.6. STOPUL CARDIAC. II.7. CRIZĂ DE ANGOR PECTORIS. II.8. REACȚII ALERGICE (CU DIFERITE GRAVITĂȚI). II.9. ALTE COMPLICAȚII MINORE: II.9.1. GREAȚA; II.9.2. VOMA; II.9.3. BRADICARDIE BENIGNĂ; II.9.4. EXTRASISTOLE
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
decât la adulți și nu numai dereglări fizice ci și mentale. Scăderea activității fizice la vârsta mijlocie, dar și la cei bătrâni poate accelera dezvoltarea aterosclerozei, Înrăutățind tonusul vascular, determină dereglarea circulației sanguine la nivel cerebral și la nivelul mușchiului miocardic. În concluzie, insuficiența de mișcare, a unui stil de viață sedentar are ca efect apariția unei oboseli premature și o slăbiciune musculară, apare cifoza, se accelerează procesul Îmbătrânirii, adesea crește tensiunea arterială. Doar practicarea regulată a exercițiilor fizice poate să
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
maxim. Efectele Întârziate ale exercițiilor aerobe. Prin creșterea eficienței tuturor părților sistemelor de transport și de utilizare a oxigenului se Îmbunătățește rezistența. Sub influența antrenamentului aerob În sistemele separate și anumite organe pot apărea următoarele restructurări: miocardul se Îmbunătățește contractilitatea miocardică ceea ce conduce la creșterea debitului sistolic, a rezistenței de lucru a inimii În timpul efortului muscular prelungit, adică sporește productivitatea inimii; crește lumenul (diametrul) vaselor coronariere, densitatea capilară, se reduce reflexul (reactivitatea) miocardului la acțiunea de stres; sistemul cardiovascular crește diametrul
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
mai evidentă și durabilă, care treptat devine inevitabilă și provoacă cele mai răspândite boli din timpurile noastre, așa numitele „boli ale civilizației”: boli hipertonice, ateroscleroza, boli ale inimii, varice, deviații posturale, afecțiuni ale aparatului muscular și osos, contribuie la infarctul miocardic. În același timp exercițiile fizice, lecțiile regulate de fitness, au un efect benefic care contribuie Întâi de toate la eficientizarea și stimularea funcțiilor organismului. Efectul economic este reflectat de valorile indicatorilor activității organismului În stare de repaus. Astfel, dacă frecvența
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
discutată în detaliu la capitolul de fiziologie a respirației. Inima pompează ritmic sânge în artere în cadrul unui ciclu funcțional de contracție (sistolă) și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
au activitate redusă, iar conținutul de mioglobină este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar nodulul sinoatrial deține controlul, deoarece are cea mai mare rată de descărcare. In diverse condiții patologice leziunea miocardică poate fi însoțită de depolarizare, cu creșterea probabilității de descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aceste celule pacemaker (canalele rapide de sodiu nici nu sunt exprimate de către aceste celule). Aceasta duce la denumirea de potențial de acțiune de tip lent. Orice alt sediu pentru generarea impulsului se numește pacemaker ectopic, iar depolarizarea consecutivă a sincițiului miocardic se numește "extrasistolă" electrică (ce duce la extrasistola propriu-zisă, mecanică), dacă este izolată sau în serie scurtă de două-trei extrasistole grupate, sau poate fi parte dintr o alterare de ritm persistentă. 12.3.2. Excitabilitatea: caractere și mecanisme ale potențialelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
cel apărut prin propagarea potențialului de la nivelul nodului sino-atrial). Perioada refractară absolută, împreună cu cea relativă, formează perioada refractară totală. Aceste modificări de excitabilitate sunt importante pentru posibilitatea de apariție a extrasistolelor; numai înafara perioadei refractare absolute. La nivel de sincițiu miocardic se definește perioada refractară funcțională, care este de 0,15 s pentru atrii și de 0,25 0,30 s pentru ventricule. Existența unei perioade refractare lungi, de ordinul zecimii de secundă, duce la imposibilitatea tetanizării miocardului. Repercusiunile extrasistolei sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
variabile în funcție de momentul de apariție în cadrul ciclului cardiac normal. Forța extrasistolei este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei cationilor pătrunși în celulă poate avea loc o modificare locală a concentrației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei cationilor pătrunși în celulă poate avea loc o modificare locală a concentrației lor submembranare în “următoarea” celulă, cu depolarizare și cu posibilitatea apariției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mare de 100 m/s în fibre nervoase groase și este de ordinul câtorva m/s în mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule dinspre endocard spre epicard, în ordinea generală sept, vârf, bază. Viteza de conducere în diversele structuri miocardice este setată în așa fel încât asigură contracția coordonată pentru dezvoltarea eficientă a presiunii. Conducerea între nodul sino-atrial și cel atrio-ventricular se realizează prin masa miocardului atrial, dar sunt descrise și căi preferențiale: banda internodală anterioră sau căile internodale anterioră
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial) și se autopropagă în membrana sincițiului miocardic. In acest context funcțional, activitatea cardiacă poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial) și se autopropagă în membrana sincițiului miocardic. In acest context funcțional, activitatea cardiacă poate fi explorată pe baza modificărilor electrice care survin în cursul ciclului cardiac. Această explorare, numită electrocardiografie, se realizează în mod obișnuit cu electrozi plasați la suprafața tegumentului. Distribuția neuniformă a sarcinilor electrice într-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
activității ciclice a miocardului în funcție de “geografia” zonelor în repaus, depolarizate, și în curs de repolarizare, conform propagării potențialului de acțiune. Aceasta înseamnă de fapt o distribuție neuniformă și în schimbare a sarcinilor electrice din volumul conductor reprezentat de spațiul extracelular miocardic. Ca urmare, acest fenomen poate fi caracterizat prin vectorul câmp electric respectiv, adică vectorul electric global al cordului, mai cunoscut sub denumirea de dipol cardiac (reprezentarea câmpului electric cardiac global cu centre de sarcină și linii de câmp). Dipolul cardiac
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Revoluția atrială este bine descrisă sub aspect mecanic de variațiile presiunii venoase centrale. 12.4.1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic până la fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv la nivelul membranei tubilor în T. In fiecare celulă contracția debutează imediat după apariția potențialului de acțiune și durează până la cca. 50 ms după
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]