11,805 matches
-
altfel, ocupa multe pagini glorioase în manualele de română și istorie. Trimiși, ca o disprețuită carne de tun, mereu acolo unde lucrurile erau mai ingrate și efortul mai inutil, profesorii români au acumulat o imensă doză de resentiment. Nu mă miră că majoritatea susținătorilor partidelor extremiste provin tocmai din rândul profesorimii gimnaziale și liceale. Sunt oameni care, decenii la rând, au sperat într-o soartă mai bună, îndurând toate umilințele posibile, iar astăzi se văd abandonați pe aceeași ultimă treaptă socială
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
Neal Stephenson, după cum nici Tournier nu are dificultăți în a trece de la Spinoza la o carte despre bucătărie. O întrebare precum aceea adresată de TLS scriitorilor mai sus pomeniți este o invitație fățișă la monumentalizare. În paranteză fie spus, mă mir că un relativist ca Rorty i-a dat curs. Dar o monumentalizare cu două nivele: unul impersonal, critic, celăalt confesiv, asumat. A-l declara pe Cervantes drept scriitorul mileniului presupune, în subsidiar, un raționament cu virtuți descriptive și explicative aplicabil
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
Cristian Teodorescu M-au mirat pînă la stupefacție elogiile cu care s-a ales dl Isărescu pentru că și-a desemnat consilieri din rîndul specialiștilor. Nu era normal să procedeze astfel? Și nu e normal ca un prim ministru să se blindeze cu specialiști pentru a
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
gingaș număr de producții, că Eminescu trebuia să se bucure de o mai mare atenție în planurile regizorilor. În ceea ce mă privește, trei filme foarte bine realizate aproape că m-ar fi mulțumit, iar absența celorlalte doar m-ar fi mirat sincer (ar fi și inoportun de altfel să se instituie un barem național de filme "necesare"). Cu toate acestea, fără vreo intenție moralizatoare sau mobilizatoare, nu pot să nu observ sărăcia calitativă, rar dezmințită, a peliculei despre Eminescu. Mi-o
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
la chestiunea integrității teritoriale, mai ales de când cu bombardamentele din Iugoslavia? Să se fi dat în cască nu traducerea mesajului sau ultra pro-românesc, ci vreun text iredentist maghiar?! Că dl Iliescu vrea și garanții, pe loc, nu trebuie să ne mire din partea celui care s-a grăbit să semneze un tratat - plin de garanții, nu-i așa? - trădător și rușinos cu Uniunea Sovietică. Dar că dl Valeriu Tabăra să facă pe surdul la asigurările date de premierul britanic parcă sună, oricum
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
încă mult și bine. Privesc cu tot scepticismul așa-numitul plan "Marshall ÎI", pentru că am deprins, în ultimii ani, sistemul de gandire al politicienilor occidentali: e un amestec de pragmatism și naivitate, de intoleranță și filantropism. Astfel încât nu m-ar mira că sumele de bani ce se vor vota în acestă luna (dacă se vor vota!) la Bonn să fie destinate exclusiv reconstrucției Iugoslaviei! Firește, nu trebuie să vedem într-o atare perspectiva doar naivitatea și incoerenta, ci și șmecheria și
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
au nici o șansă în lumea de azi. Cand o lege a dosarelor de Securitate ("Legea Ticu") și una a lustrației ("Legea George Șerban") sunt tratate cu tot disprețul de o clasă politică gravidă de impostura și incompetență, să nu ne mirăm că lumea se uită la noi chiorâș. Sigur că, până la un punct, pragmatismul occidental ne poate părea cinic, dar să nu uităm că, zi de zi, oferim argumente stupefiante care să încurajeze o astfel de atitudine. Primejdia cea mare care
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
Robert Capșa Nu mai miră astăzi pe nimeni publicarea unui nou jurnal, fie el și oniric. Spunea cineva că a fi la modă este semnul sigur al demodării. Să fi devenit, oare, jurnalul o formulă desueta? Întrebarea este cu atît mai justificată cu cît opțiunea
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
anesteziat (mortificat) prin scindare: "cineva sau ceva s-a strecurat/ între mine și mine: ei și!.../ verbele mor toate cînd ajung fix/ în același poem: ei și!.../ din memoria vîntului se ivește/ o catedrală neterminata/ ei și!.../ nu mă mai mir nu mai pun întrebări nu mă mai doare" (ibidem). În schimb e capabil a-și asuma golul, a și-l obiectivă, ca într-un coșmar în care decorul, epica, deznodămîntul țin de emanația eului străin sieși. Eul își conține propriul
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
românești, am citit-o și aș voi să o comentez. Distinsul autor (care mi-a fost bun coleg de studenție, rămînîndu-mi prieten) e, și el, (că, si de curînd, dl. Ion Ianosi, într-o carte pe care am comentat-o) mirat de ciudată realitate a peisajului filosofic românesc de cînd există el și, mai ales, în interbelic și în ultimele două-trei decenii. Și anume coexistența divergență a doua orientări care se respingeau și se resping. Pe de o parte, direcția inaugurată
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
fur banii, isi deșteptase bărbatul, care se uitase ce se uitase la mine, si, luîndu-mi probabil măsură, se culcase la loc. Acest reportaj al meu apărut în Gazeta literară avusese succes, în epoca, printre cititorii mai fini, lucru ce ma mirase și pe mine. Fusese mai tare chiar și decît reportajul pe care-l scrisesem după ce mecanicul șef al rapidului Bucuresti-Cluj mă luase la bordul locomotivei ca ajutor, experiența ce avea să poarte titlul: Cum am devenit fochist. Mai tîrziu înțelesesem
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
după vorbirile noastre, si de al cărui nume nu îmi mai aduc aminte, el figurînd în paginile articolului tipărit cu aproape 40 de ani în urmă. Mă dusese prin galerii, îmi arătase oamenii, fumaserăm împreună în locurile amenajate, toți se mirau că mă văd, si ca, ce, altă treabă mai bună n-aveam?... În cele din urmă, inginerul se vîrîse într-un tunel strimt, ca o conductă cu diametrul de 60-80 de cm., făcîndu-mi de acolo semn cu capul să-l
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
este declarată drept limba primordială, inevitabil arienii devin reprezentanții unui popor originar, a cărui existența o preceda pe cea a semiților. Asupra potențialului periculos conținut în această idee nu e nevoie să zăbovesc, el e absolut evident. Ceea ce m-a mirat cumva citînd eruditul și pasionantul studiu al lui Olender a fost să constat cît de tîrziu apare, totuși, la nivelul studiului limbajului, această idee a arianismului. Ținînd cont de secolele de antisemitism din istoria Vestului, m-aș fi așteptat că
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
Cocoțați pe buza muntelui, politicaștrii împinși la înaintare fie de Securitate, fie pentru că posedau un miros mai dezvoltat al prăzii, vor acum să tragă fermoarul și să trântească ușa în nas celor ce-ar îndrăzni să escaladeze piscurile parlamantare. Mă mir doar că îmbuibații respectivi nu observă că stau pe marginea unui vulcan a cărui lavă a luat-o de mult în sus pe canalele eruptive. S-a ajuns până acolo încât cei aflați în barca îi altoiesc fără sfiala, în
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
și nu se întrevede nici o posibilitate de a relansa discuția, mai există o soluție: să fie chemată Ioana Pârvulescu. Ingenioasă, lipsită de prejudecăți, ea va găsi cu siguranță o nouă interpretare. Și o va face fără efort, parcă în joacă, mirându-se că o problemă considerată complicată se dovedește a fi de fapt atât de simplă. Ioana Pârvulescu are o remarcabilă mobilitate intelectuală, care într-un fel o și dezavantajează, oferindu-i posibilitatea tehnică de a da curs dorinței ei de
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
ne-a mai rămas! - să încercăm să-i identificăm, din filmele de televiziune, pe purtătorii de pancarte din '90-'96, care protestau dramatic împotriva "vânzării țării" și să-i întrebăm ce fel de pancarte ar purta astăzi! Nu m-ar mira să-i găsesc printre înspumații "sindicaliști" adepți ai atragerii de capital străin în țară. Foarte bine. Dar oalele sparte cine le plătește? Astfel de lucruri au contat - si contează - în procesul de extindere N.A.T.O. Ne-am închipuit că dacă
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
Adelei G. e textul care se refugiază în propria contra utopie. Limbajul "prozailiric" sondează lumile alternative ale eului: ba speriat, ba lucid. Ineditul trebuie că utat în nebunia simțurilor (când ținute în lat, când la sate să umble teleleu...): "Ne miră m: nu, evenimentele nu pot fi decât unele/ De-sine-stă ta toare, oricât ar fi ele de inventate, de puse la punct./ Evenimentele îți pot întoarce spatele, își pot vedea/ De treabă , chiar dacă le inventezi, ele tot pe-a lor o
Ringul poetic by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/18070_a_19395]
-
seducător. Toate cele trei cărți ale lui Italo Calvino sînt construite pe acest principiu al imaginarului imersat în plină realitate. Funcționarea lui, însă, e garantată de felul în care povestea în sine e rostita, de felul cum naratorul explică, se miră și el (sau ea, în cazul Cavalerului inexistent), comentează, anticipează, se declară perplex sau copleșit de întorsăturile evenimentelor ori de greaua misiune a povestirii. Naratorii din toate cele trei cărți sînt oameni obișnuiți, lucru foarte important: ei mijlocesc glisarea de la
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
de ciudățenii. Orice întîmplare supranaturala, orice personaj fabulos, cum e, de pildă, cavalerul inexistent (o armura în care nu se află nici un corp, dar totuși o făptura cu identitate) e inserata pe fundalul unui univers firesc și cotidian, care se miră cînd descoperă ceva altfel, bombăne eventual, dar nu opune rezistență, ci asimilează acel altceva. Vicontele tăiat în două, de pildă, este un fel diavol-Dumnezeu, o creatură care are o jumatate foarte bună, angelica, și una foarte rea, malefica. Ca să se
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
teme care îi insufla o ardoare în inflexiunile vocii - nu toată lumea tresaltă, cuprinsă de aceeasi exaltare. În conversațiile purtate la București cu interlocutori din diferite compartimentări ale societății, nu doar din mediul cultural, am tatonat și acest subiect. M-am mirat auzind și murmure de dezaprobare. Încercînd să clatin un mutism prin întrebări iscoditoare, poate nu cu destul tact, mi se transmitea, în fine, mai mult în șoaptă, ca insistența în demistificări are și un aspect deplasat, nenatural, de prisos. Nu
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
posibil. El tratează dicționarul că pe o claviatură pe care apasă cu degete delicate și ferme pentru a scoate sunete încântătoare: "Olanda vine din Olanda,/ cașmirul vine din Cașmir;/ că ni s-a ofilit ghirlanda,/ cu toate astea, nu mă mir.../ ... Am mai dansat o arleziană,/ a mai căzut un batalion:/ sclipea-n Artois o arteziana/ și-o baioneta, la Bayonne.// De la Berlin venea berlina/ și indigoul, de la Ind;/ iubea Marcel pe Albertina/ și era foarte suferind.../ ... Și ne-a cuprins
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
într-o logică înspăimîntătoare. Diametralele opuse duc la unicul oblic și la sinteză neagră". Enormitatea unui tipic "gest rusesc" n-ar putea fi interpretată oare că o reflectare involuntara a manierei Arghezi, ca o oglindă concava sau convexa ce se miră de sine însăși? Că o distrugere ce se uimește, congener, de altă distrugere? O mostră: "Un chef rusesc. Marele duce Vladimir are două sute de invitați din nobilime la un banchet. I s-a pus la dispoziție sală cea mai încăpătoare
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
pur și simplu, pe Eminescu. Răzvan Rădulescu își exhibă, indecent, frigiditatea estetică - "poezia lui Mihai Eminescu mă lasă rece" - , cu acel aplomb cu care băieții de cartier își păstrează în gură guma de mestecat în timp ce sărută fetele. El nu se miră deloc că poezia lui Mihai Eminescu i-a emoționat pe Titu Maiorescu, E. Lovinescu, Tudor Vianu, G. Călinescu, I. Negoițescu, Edgar Papu și atâția alți cititori supercompetenți. Ăștia sunt "ștabi", "mahări", "merțani", cărora trebuie să le regulezi dacă nu fiicele
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
lat județele, ai urmărisem organizând, pe bani proprii, simpozioane și conferințe despre democrație. Nu mi-ar fi trecut prin cap, ăn vecii-vecilor, ca aceiași activiști "civici" sau ai partidelor democratice ascund ăndărătul zâmbetelor pro-occidentale niște hiene lipsite de scrupule. Mă mir și acum: prin ce blestem s-au metamorfozat Feti-Frumosii an broscoi râioși? Ce-a mai rămas din entuziaștii dezinteresați, capabili să nu doarmă cu zilele, doar pentru a pune la punct programul unei ăntălniri politice? Mă cutremur văzând privirile goale
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
Cioran e urmărit pas cu pas, așa cum o guvernanță al urmărește pe un copilandru zvăpăiat, spre a-l mustrului, spre a-l obișnui cu bunele maniere. Cu nuielușa vorbei mustrătoare, autorul Demiurgului rău e mereu plesnit peste degete: "Cioran se miră că un spirit de anvergură lui Nietzsche a putut să producă ideea nătânga a supraomului (cf. 910). M-aș miră și eu dacă nu s-ar găsi la Nietzsche urme apăsate de pozitivism. Gândire de epocă, la fel ca supraomul
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]