605 matches
-
sunt puține studiile de acest fel dedicate subiectului și perioadei), pentru a le încadra în metoda sa generală de lucru, cu argumente de altfel provocatoare. În primul rând, se poate observa faptul că exemplele discutate de Le Goff (în capitolele "Mirabilul", "Spațiul și timpul", "Trupul", "Literatură și imaginar", "Visele") sunt corelate cu cadrul teoretic al prefeței, dar în niciun fel cu amplul studiu final − în sine un bun punct de plecare pentru o abordare diferită a imaginarului, fixată mai curând asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu înaltă poziție și cu influență la curtea domnească a Moldovei, dar și a scrierii lui Gavriil Protul, Viața patriarhului Nifon). Literatura hagiografică adaugă și ea un exercițiu de traducere a substratului istoric în imaginar, mutând definitiv accentul pe reprezentările mirabilului de tip religios (pot fi adăugate aici și scrierile de secol XV datorate lui Grigorie Țamblac). Spre exemplu, aducerea unor relicve sacre avea ca motiv oficial înzestrarea ctitoriilor religioase și obținerea unui protectorat divin; pe de altă parte, chiar înălțarea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și pe care o respectă omul medieval - divinitatea însăși −, menține în echilibru mersul lumii (creștine) și relația dintre laic și religios. Summum al modelelor voievodale, Alexandru Macedon − întemeietor de cetăți și civilizator, monarh "elin" convertit la creștinism (!) în urma unor apariții mirabile de sfinți, apărător al credinței, fiu și soț respectuos, autocrat drept, judecător imparțial - ocupă o poziție centrală în sistemul rolurilor emblematice proiectate în imaginarul medieval. Fondator de civilizație, figură foarte populară la nivelul comunității, el dublează într-o oarecare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
modelelor simbolice ale puterii, sintetizând, cum am văzut, în figura lui Alexandru Macedon - reperabilă și în literatura curții, și în legendele lumii rurale -, atât modelul constantinian, cât și pe cel autohtonizat al cruciatului și al eroului de basm. Prin filtrul mirabilului creștin, se trece din fabulosul popular în fantasticul alegoric (la Cantemir, în Istoria ieroglifică) - și invers -, schemele mitice organizând traseele inițierii, ale întemeierii de civilizații sau ale victoriei în numele credinței creștine. Încă o dimensiune comună a romanelor populare și a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
135-50) nu poate avea decât un puternic rol formativ, fie că supune protagonistul la diverse probe, fie că îi oferă ajutorul, fie că îi arată doar un înspăimântător spectacol al diformului și al grotescului. O alternativă fabuloasă, uneori impregnată de mirabil creștin, mai aproape însă de mit și de fantastic, benefic imaginației și formării spiritului curios; un univers pe care întotdeauna eroul îl ia în stăpânire, fără a eșua în tentativele sale de civilizator. În definitiv, dacă bestiarul imaginat este o
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cărți de învățătură (mixte în compoziție, laic-religioase); divin și monstruos. Într-o continuă metamorfoză, imaginarul "românesc" medieval dezvăluie o fantezie "bine temperată" de legea unei sensibilități și a unor mentalități stabile și cu rare tendințe către straniul pur și către mirabil; mai curând, el relevă modele și coduri eroice, figura împăratului creștinat din Alexăndria sau tipologii ale sfinților-martiri. Relațiile de "vasalitate" (credință față de autocrat), practicate în spiritul politicii și al moralei românești, pun în evidență, în același con de lumină unde
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
colectiv, în siajul discursului clerical, femeia este așezată mai aproape de diavol decât de bărbat, care se sustrage pe cât posibil de sub incidența păcatului adamic. Aparițiile supranaturale sunt de factură diferită, conform tipologiei trasate de Todorov, în funcție de prezența divinității. Între fabulosul popular, mirabilul creștin al hagiografiilor, miraculosul apocaliptic și fantasticul Alexăndriei, imaginarul puterii nu percepe mari diferențe de substanță, el concentrându-se pe afirmarea masculinității și pe miturile corespondente. Tipologia feminină este tratată mult mai fantezist, dat fiind că, în imaginar, ea își
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Treptnic până și pe cele mai erudite spirite ale vremii. Ghicitul oferea oricui șansa de a crede că poate preîntâmpina catastrofele, iar purtarea amuletelor (o alterare magică a unor elemente biblice) hrănea speranța de a-ți putea controla norocul. Pentru că mirabilul și miraculosul religios se transformă în magic, după cum călătoriile sfinților misionari (în Dosoftei, Viața și petreacerea svinților) au ajuns să se asemene, prin pitoresc și aventura fabuloasă, cu Alexăndria sau cu legendele hagiografice, în imaginarul colectiv se configurează o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o realitate fantastică inedită. Apocrifele lui Cigala, lui Dorothei de Monembasia sau cele din Paleea historica transferă către imaginar narațiuni și personaje biblice, construite după modelul fabulosului precreștin. Textele sfinte devin, după această metamorfoză, niște basme sau povești din care mirabilul a fost expulzat, iar coordonata fantastică a ajuns consonantă cu creațiile și cu spiritul popular românesc. Ca și în legendele hagiografice, sacrul canonic (dogma și gândirea religioasă) este înlocuit de mit și de fabulos într-un epos eliberat de spaimă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de a ajuta diferite gesturi rituale și de a acoperi exigențele întregului an liturgic, în diferitele sărbători și solemnități. În sfârșit, reușita lui își găsește rațiunea și în faptul că aceste cântece „se nasc din cuvânt”, formând cu acesta o mirabilă simbioză. Cântul gregorian „va fi cântat timp de secole, va fi integrat în compozițiile polifonice, citat și parafrazat, fragmente din el vor fi folosite drept cantus firmus. Aproape 2000 de ani, coralul gregorian rămâne temelia stilistică a cântărilor liturgice (de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
care le apără în concordanță cu principiile democratice, dar într-un orizont mult mai vast decît cele din urmă. Libere (sau mult mai libere decît în trecut) față de puterea politică, Bisericile pot oferi lumii secularizate imaginea, familiară și totodată aparte, mirabilă, a unor instituții care, active într o măsură mai mică sau mai mare în societățile noastre, nu se reduc totuși la social și istorie, ci străbat dincolo de orizontul lor. Pe lîngă rolul ei propriu-zis spiritual, religia are (sau ar trebui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spuselor sale; ceea ce poate fi dedus sau interpretat din spusul său; ceea ce a scăpat intenției oamenilor! Prin tradiția creștină de interpretare și prin hermeneutica lui Schleiermacher (1768-1834), psihanaliza reia, la nesfârșit, povestea descifrării sensurilor ascunse, astfel că nu este deloc mirabil, sau întâmplător, ca atunci când îl citim pe Freud să-l întâlnim pe Schleiermacher și tradiția creștină în miezul gândirii sale! În viziunea lui Foucault, Protestantismul și Contrareforma au reorientat discursul occidental despre sex de la istoria sa (desfășurarea sa imanentă) la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
turn de fildeș provine dintr-o neînțelegere a funcțiilor cunoașterii și a ideii de cunoaștere, mai ales în spațiul cultural și intelectual românesc. Un spațiu al absurdului. România, spațiu de frontieră, dar și spațiu al absurdului uman. Nu este deloc mirabil că un Eugène Ionesco și-a întemeiat teatrul absurdului dintr-o profundă stare social-politică și mentală, abundentă în spațiul mioritic. Această neînțelegere este alimentată de o gândire antinomică, dialectică, care trasează "opoziții" în câmpurile de cunoaștere, ca, de exemplu: teoretic-practic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Poemele luminii - Pesnite na svetlosta, ed. bilingvă, tr. Tașco Sarov, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, tr. Ruth Herrfurth, pref. G. Gană, București, 1980; Poemele luminii - Poems of Light, ed. bilingvă, tr. Ștefan Avădanei, București, 1981; Mirabila sămânță - A milagrosa semente, ed. bilingvă, tr. Micaela Slăvescu, pref. G. Gană, București, 1981; Poeme - Poiemata, ed. bilingvă, tr. Dimos Rendis Ravanis, pref. Aurel Martin, București, 1981; Opere, I-VI, îngr. și introd. G. Gană, București, 1982-1997; Meșterul Manole, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
că se poate vorbi nu de "inaderența lui Caragiale la spiritul românesc"8, ci de profunda aderență a spiritualității românești la caragialism. Literatura noastră însăși, infirmând teoria lui E. Lovinescu, dovedește trăinicia materialului în care geniul caragialian și-a împlântat "mirabila sămânță" care rodește încă, de mai bine de un veac. Bibliografie 1. Opere Adameșteanu, Gabriela, Dimineață pierdută, Editura Cartea Românească, 1983. Arghezi, Tudor, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933. Arghezi, Tudor, Tablete de cronicar, prefață
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
du mystère (1938) 213 3. 3. 7. Nebănuitele trepte/Leș marches insoupçonnées (1943) 213 3. 3. 8. Leș recueils posthumes : Corăbii de cenușă (Navires à cendres), Cântecul focului (La chanson du feu), Ce aude unicornul (Ce qu'entend l'unicorne), Mirabila sămânâță (La merveilleuse semence) 213 4. Lucian Blaga le philosophe 214 4. 1. Style et matrice stylistique dans la philosophie de Blaga 215 4. 1. 1. Aperçu sur le système philosophique de Blaga. Le concept de style 215 4. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à mesure qu'on parcourt leș étapes de l'âge biologique et spirituel. "918 3. 3. 8. Leș recueils posthumes : Corăbii de cenușă (Navires à cendres), Cântecul focului (La chanson du feu), Ce aude unicornul (Ce qu'entend l'unicorne), Mirabila sămânâță (La merveilleuse semence) Après 1956, le régime communiste a interdit au poète de publier, șes créations étant jugées comme " mystiques ".919 Leș poèmes, tout comme leș essais philosophiques et esthétiques qu'il écrit pendant cette période paraîtront plus tard
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
russe du recueil Nebănuitele trepte, parue aux Éditions Minerva de Bucarest (recueil bilingue)1056 → 1975 : traduction en anglais du recueil Poemele luminii (Poems of Light), parue aux Éditions Minerva de Bucarest (recueil bilingue)1057 → 1975 : traduction en hongrois du recueil Mirabila sămânță, parue aux Éditions Dacia de Cluj-Napoca1058 → 1975 : traduction en șerbe de quelques poèmes de Blaga, parue à Belgrade 1059 → 1976 : traduction en slovaque de quelques poèmes de Blaga, parue aux Éditions Minerva de Bucarest (recueil bilingue)1060 → 1978 : traduction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
recueil bilingue)1062 → 1979 : traduction en hongrois de quelques poèmes de Blaga, parue à Budapest 1063 → 1980 : traduction en allemand de quelques poèmes de Blaga, parue aux Éditions Minerva de Bucarest (recueil bilingue)1064 → 1980 : traduction en portugais du recueil Mirabila sămânță (A milarosa semente), parue aux Éditions Minerva de Bucarest (recueil bilingue)1065 → 1981 : traduction en grec de quelques poèmes de Blaga, parue aux Éditions Minerva de Bucarest (recueil bilingue)1066 → 1982 : traduction en allemand de l'ouvrage Despre esență
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Constantă 1077 → 1995 : traduction en suédois de quelques poèmes de Blaga, parue aux Éditions Eslöv : AB Gondolin de Stockholm 1078 → 1995 : traduction en șerbe de quelques poèmes de Blaga, parue à Belgrade 1079 → 1998 : traduction en allemand du recueil Mirabila sămânță, parue aux Éditions Universal Dalsi de Bucarest 1080 → 1999 : traduction en hongrois de quelques poèmes de Blaga, réunis sous le titre Tristețe metafizica (Tristesse métaphysique), păru aux Éditions Grâi și Suflet de Bucarest (recueil bilingue)1081 → 1999 : traduction en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
monde ") est un choix inspiré par lequel la traductrice non seulement recrée la rime dans la langue cible, mais augmente aussi le degré de poéticité de son texte-traduction. [...] un veac pădureț, popoare de frunze și-un murmur de neam cântăreț. (Mirabila sămânță) (Blaga, 2010 : 503) [...] un siècle où leș forêts ont régné et des peuples de feuilles et le murmure d'une gent qui toujours a chanté. (L'émerveillante graine) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 271) La solution par laquelle la traductrice réussit à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Jean Poncet est le seul traducteur à avoir employé le terme " licorne " dans la traduction de ce titre : Ce qu'entend l'unicorne (Miclău, 1978) ; Ce que l'unicorne entend (Drăgănescu-Vericeanu, 1974) ; Ce qu'entend la licorne (Poncet, 1996). Le titre Mirabila sămânță est traduit littéralement par Paul Miclău et Veturia Drăgănescu-Vericeanu : La merveilleuse semence (Miclău, 1978) ; L'émerveillante graine (Drăgănescu-Vericeanu, 1974). On peut conclure que leș titres des recueils de Blaga peuvent être transposés littéralement, là où ils ne contiennent pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
syntagme " fântânile darului harului " est interprété comme " leș fontaines du don suprême " (Satul minunilor/ Le village des merveilles) (Miclău, 1978 : 413). " Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor ! " " Gloire aux semences, ci-présentes et dans le siècle des siècles ! " (Mirabila sămânță/La merveilleuse semence) (Miclău, 1978 : 595). Le traducteur saisit le sens religieux de l'expression " și-n veci tuturor " et la traduit de manière adéquate en langue cible. " Și-atuncea Milostivul într-o clipă de-ndurare/îi dete lacrimile
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
575, Oglindă din adânc (Le miroir des profondeurs), p. 577, Moară (Le moulin), p. 579, Cântec înainte de-a adormi (Chanson avânt le sommeil), p. 581, Insomnii (Insomnies), p. 583, Izvorul (La source), p. 585, Dorul-dor (Le désir-désir), p. 587, Mirabila sămânță (La merveilleuse semence), p. 591, Ceasul care nu apune (L'heure qui ne décline pas), p. 597, Creaturi de vară (Créatures d'été), p. 599, Cuib de rândunica (Nid d'hirondelles), p. 601, Printre lacurile de munte (Parmi leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
avant-propos par Valeriu Cristea, Minerva, Bucarest, 1975. BLAGA, Lucian, Poemele luminii (Poems of Light), version en anglais par Don Eulert, Ștefan Avădanei, Mihail Bogdan, préface par Constantin Ciopraga, avant-propos par Don Eulert, Minerva, Bucarest, 1975. BLAGA, Lucian, Csódalatos mag. Versek (Mirabila sămânță. Versuri), Válogatta és az elöszót irta Alexandru Căprariu, Dacia, Kolozsvár-Napoca, 1975. BLAGA, Lucian, Nebeski dodir, traduit par Adam Puslojić, Prosveta, Beograd, 1975. BLAGA, Lucian, Poeme (Poémy), traduit par Ioan Codreanu, préface par Lucian Raicu, Minerva, Bucarest, 1976. BLAGA, Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]