1,500 matches
-
Fecioara Maria zămislește frumosul în Fecioare, hărăzind avântul de porumbiță ca al stegarului dârz ce înfășoară zările dace, pogorând lumina în inimile-sărbători. Fecioara prin fiorul ei melodic răpește cântarea fiecărei inimi purtătoare de dor, o transfigurează și o înălțâspre zările mirifice ale extazului. În Fecioară surâde mugurul primăverii ademenind prin miracolul verdelui ei princiar, perfecțiunea ce suie spre armonia celestă a Fericirii. Fecioara îmbrățișează soarele cu dogoarea inimii ei, înveșmântă cerul în Albastru de Voroneț, al ochilor ei cutezători, aprinzând apoi
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
care le glăsuiește ca nimeni, numai și numai ca sine, trubadurul cel contemporan, deopotrivă clădit din mit, deopotrivă propulsat în viitor și pe care, îmbrățișate cu brațele sore ale poeziei le răsădește între florile spirituale ale celor mai grandioase și mirifice spectacole muzicale ale noastre, din toate timpurile. Fiecare dintre aceste spectacole sunt un ecou al poeziei și melosului în viețile melomanilor amorezați de viața estetizată prin ele, precum și un ecou al vieții purificate în muzică și poezie...! De aceea, cu
„ÎNDRĂGOSTIŢI FĂRĂ NOROC”, TURNEU NAŢIONAL DE CONCERTE, CU TUDOR GHEORGHE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369017_a_370346]
-
conflict cu Tudor Arghezi, merge pe linia „Fătălăului”, continuând tradiția lui Anton Pann, a poeziei muntenești balcanice și bufone, înrudită cu Mateiu Caragiale. Imaginea lui Nastratin Hogea, văzut ca un argonaut murdar pe un biet caiac putred, în mijlocul unui Orient mirific, ne pare o poveste ruptă din „O mie și una de nopți”. Cetatea turcească e văzută în partitură dublă: „Dată-n alb, ca o raia, Într-o zi cu var și ciumă, Cuib de piatră și legumă” ,după cum remarcă și
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
existenței, iar în poezia Nisip, același sentiment din miezul de vară al iubirii, poetul îl scurge în clepsidra timpului. În poezia Dimineața, „Petalele florilor/ somnoroase,/ mirosind a culori,/ zămislesc/ dimineața.”. Și gingășia iubirii curge în acest volum în acea atmosferă mirifică de parfum de tei, aroma feericului solstițiu de vară. Poemul Ploaie albastră este un pastel încântător al miezului de iubire, ce poate fi recitat la serbările școlare. Și dacă toamnă, totuși e... are mlădieri de cântec muiate-n nostalgii, în
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
mon Dieu! Așa să se-ntâmple! Copleșit, înfrunt cu ochii în amonte curgerea blândă a Senei. „Să-mi amintesc că orice-alin/ Venea târziu, doar după chin...” Apollinaire nu mă ceartă, mă-ndeamnă. Să am răbdare! Pentru ce?! O bancă - salvator, mirific refugiu! Așezat pe-un colț, rezemat, răsuflu pierit. Sunt obosit. Da, obosit... Și vorbele „Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” cântă-n urechi gingaș ecou izbăvitor. * În rezerva modestă, pe-un pat înalt, stă întins un
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
bastoane m-au ajutat cu tot ce se putea, simțindu-i ca pe niște frați. Călătoria a decurs cum nu se poate mai normal. Când ziua a început să se arate eram deja în ținutul Bucovinei, un ținut cu adevărat mirific. Spun asta fiindcă tot ce se vedea părea rupt din cărți de povești, din filme turistice sau din ce doriți. Eu le puteam privi în direct și neregizate. Prin acele locuri trecusem de mai multe ori în viața mea, dar
CHEMAREA PĂMÂNTULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370999_a_372328]
-
drum pe sus/ din apusuri te-am adus/.... frunza-i alta-n lumea nouă./... tu te miri cum toate, toate/ altfel sunt. Ah, cum se poate?/.. Chiar dacă nu s-a ajuns decât cu gândul și cu scrisul în acel loc mirific, un asemenea concurs e un mare eveniment pentru oricine participă: profesori, elevi, scriitori, toți emoționați deopotrivă. Au venit la concurs lucrări în proză sau în versuri din Timișoara, Galați, Jidvei, Ploiești, Comarnic, Sinaia, Vatra Dornei, Dorohoi, Azuga, Rm. Vâlcea, Vrancea
EVALUĂRI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371005_a_372334]
-
Le vei înnobila, Mult până dincolo De cea a diamantului. Ridică-ți fruntea! Te vei afla printre Fulgurații celeste, Cu mult, o! Cu mult Devansându-le. Ridică-ți fruntea! Cu frunte-n semeție-mi vei apărea O tânără domniță Traversând spații mirifice Rezervate naiadelor. Ridică-ți fruntea! Tu, floarea mea de portocal, Nu te sfii, redă-i noblețea! Chiar lipsită de diademe, Ea va conferi ce-i ești Rang de Semiramidă. Ridică-ți fruntea! Da, fruntea, hai, spre Înalt Ridic-o! Așa
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
cu miresme fine, Îndulciți cu-arome de surâs zglobiu Erau copți în vatra dragostei divine, Slavă aducându-i Celui veșnic viu. Retrăiesc mirajul clipei de-odinioară, Primele zapezi, clinchetul angelic, Gustul de iubire, mâini de scorțișoară, Tandra amintire din regat mirific. Brazii cu beteala, globuri, feerie, Iz de mere coapte, cantul din Psaltire, Prunc născut în iesle, rod de pâine vie, Toate îmi vorbesc doar despre iubire. Sfânt e anotimpul nașterii celeste, Glorie pentru darul proorocit de sus, E belșug de
DRAGOSTEA COLINDĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370381_a_371710]
-
Crăiasa Creației care brodează cu brațele sale azurul serafic al binecuvântării poeților ce ne împărtășesc cu harul sublim al frumuseții lor creatoare. Poeții aleși, hărăziți de Duhul Sfânt pentru a cânta frumusețea desăvârșită, binele atotmângâietor, adevărul dumnezeirii, comuniunea dorului sacru, mirificul hristic al întrupării, cerul luminii mântuitoare, cântarea pământului, armonia iubirii, taina sfințeniei, potirul mărturisirii, cuminecarea jertfei, splendoarea prieteniei, susurul diafan al vieții, rodul suferinței și harul bucuriei au cules toate aceste mărgăritare divine de pe chipul împărătesei dumnezeiești al Fecioarei Maria
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
inițiativa lui Iulian Patca, Al.Florin Țene a înmânat această distincție scriitorului Luchian Gheorghe. După acest moment președintele național al Ligii Scriitorilor a prezentat și comentat pe scurt cărțile primite de la scriitorii din țară:”În bătaia peniței” de Ana-Cristina Popescu, “ Mirifica e clipă“ de Alex Vâlcu,”Buchet de iarnă “de Rodica Fercana,”Antologia 1001 cugetări “ de Olimpia Mureșan și Ilie Bucur, “Picuri de înțelepciune “ de Ilie Bucur și Rozalia Brândaș, și cărțile pentru copii sosite de la Târgu Mureș: Mihaela Rașcu ”Poezii
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI-MEDALIONUL LITERAR 'MEMORIA CALENDARULUI-BARTOLOMEU ANANIA' de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370586_a_371915]
-
treilea și ultimul nivel, Cel revelat, e mai presus de-aceste închipuiri și-nspăimântări terestre. Doar duhul se încumetă spre el, Doar duhu-n zboru-i liber către El, Șoptind, ca ucenicul: Domnul este!- la cotidianul citadin, denaturat, imund, de la inefabilul unor tablouri mirifice la formulări frapante, fac din acest joc cerebral o lectură unitară, incitantă. Și iată cum poetul susține spre final exact revelația despre care vorbeam la începutul acestei lecturi, o revelație a înțelegerii sinelui în mâinile divine, când abia după viața
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
-o lung și apăsat în ochii verzi. M-am încruntat puțin pentru a da chipului meu o anumită expresie facială de om dur. Am întrebat-o: - Și cum se împacă munca pe care o prestați cu un fizic atât de... mirific de exemplu ? - Minunat, răspunse cu un zâmbet ușor ironic pe buzele-i pline și cărnoase. Căsătorit ? Întrebarea ei căzu peste mine ca o bombă cu hidrogen. Nu o așteptam. Cel puțin nu acum. - Fost, o lămurii eu. Divorțat destul de proaspăt
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
a Loviștei, atestată documentar în anul 1233, este leagănul oamenilor străvechi, al Marilor Străbuni, născuți odată cu pământul, culminând cu străvechiul neam al burilor, din care a făcut parte și străluminatul împărat Burebista, întâiul unificator al neamurilor geto-dacice. În cartea Loviște Mirific Plai, aurorul (Inspectoratul școlar Rm. Vâlcea), scrie, amintind o legendă din străbuni, cum, regele Decebal, atunci când s-a retras după ultima bătălie cu romanii, conduși de împăratul Traian (106 e.n), ar fi ascuns o parte din comori, sub albia
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
rima pentru „trup” se împlinește prin „[î]ntrup”. Dar ideea euharistică este extraordinară: „Se scurge roșul în pahar / Și-n suflet răspândește har. / Iar Pâinea cea suprafirească / Menită să ne mântuiască / Atunci când vorbele se-ntrup / E Sângele zvâcnind în Trup”. Vederi mirifice salvate prin rimă leneșă. „Mă ning, mă înmormântă-n dalb / Cuvântul sacru-nmiresmat și alb”. Gust pentru sofisticat oximoron. „E-o preamărire-n Umilință / Și-atâta lipsă-i în priință. Atâta gol se află-n plin / Și-atâta miere în
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
înălțimilor umbrare, De-așa răcoare, pleacă să se culce, Chiar astrul istovit de preumblare. După răpciune, aripe dezleagă, Purtându-le spre zări neruginite, Zorind și gospodarii să culeagă, Bogatul rod al toamnei împlinite. Frunzișuri surpă-n codru sub rafale, Pătând mirific iarba-ngălbenită, Din ceruri nea și ger cumplit prăvale, Ca viscol peste viața troienită. *** Referință Bibliografică: Vântul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1588, Anul V, 07 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate
VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369590_a_370919]
-
O varză, încă verde, deja... se vede acră. Pe raftul din cămară, în hibernare mută, Dulcețuri și tocane... tăcute, lenevesc, Printre gutui și mere, o pară pergamută, E singura din rasă și totuși e-n firesc. Firescul, e în rodul... mirific și bogat In dragostea cu care-nvățăm să-l prețuim Firescul e în noi... în tot ce-am învățat. Firescul e în toamnă, firescu-i... să TOMNIM Referință Bibliografică: E toamnă... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1734, Anul
E TOAMNĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369580_a_370909]
-
târziu în toamnă) în „dulcele târg al Ieșilor”. Acolo locuiau unchiul și mătușa mea, pe strada Aurora, exact în spatele celebrului parc Copou. Unchiul meu mă ducea la toate meciurile de rugby ale C.S.M.S. Iași, la teatru, la operă. Acolo, în mirifica sală de teatru, am văzut printre multe alte spectacole două care mi-au reținut atenția mea de puști. Căci un puști eram pe atunci. Cele două spectacole erau „Britannicus” de Racine și „Bălcescu” de Camil Petrescu. Am văzut pe scenă
CRISTINA DELEANU. PRINTR-O MARE DRAGOSTE, SINCERĂ, DEZINTERESATĂ, VESNICĂ… de EUGEN CRISTEA în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369614_a_370943]
-
târziu în toamnă) în „dulcele târg al Ieșilor”. Acolo locuiau unchiul și mătușa mea, pe strada Aurora, exact în spatele celebrului parc Copou. Unchiul meu mă ducea la toate meciurile de rugby ale C.S.M.S. Iași, la teatru, la operă. Acolo, în mirifica sală de teatru, am văzut printre multe alte spectacole două care mi-au reținut atenția mea de puști. Căci un puști eram pe atunci. Cele două spectacole erau „Britannicus” de Racine și „Bălcescu” de Camil Petrescu. Am văzut pe scenă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369637_a_370966]
-
târziu în toamnă) în „dulcele târg al Ieșilor”. Acolo locuiau unchiul și mătușa mea, pe strada Aurora, exact în spatele celebrului parc Copou. Unchiul meu mă ducea la toate meciurile de rugby ale C.S.M.S. Iași, la teatru, la operă. Acolo, în mirifica sală de teatru, am văzut printre multe alte spectacole două care mi-au reținut atenția mea de puști. Căci un puști eram pe atunci. Cele două spectacole erau „Britannicus” de Racine și „Bălcescu” de Camil Petrescu.Am văzut pe scenă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369637_a_370966]
-
CARTE! Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1576 din 25 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului O viață de om, oricât de lungă ar fi ea, nu este suficientă pentru a vedea frumusețile naturale și spectacolele oferite de anotimpuri pe mirifica noastră planetă. Terra este o planetă plină de viață în adevăratul sens al cuvântului. Ea trăiește alături de „podoaba vie” cu care a înzestrat-o Creatorul. Pe 31 august 2014 am avut fericita ocazie s-o întâlnesc pe distinsa scriitoare Elena
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
vis. ... Răsăritul parcă mă încărca de energie, apusurile mă fascinau și îmi dădeau un fel de beție...” Dar nu numai marea și delta o încântau ci și muntele. Când mergea la Pietroșița parcă își regăsea liniștea sufletească înconjurată de peisaje mirifice. Și totuși inima de român bate neîncetat în pieptul scriitoarei. Oricât ar încerca să descrie locurile și frumusețile din alte părți ale globului, cu fascinația lor, parcă expresiise nu-i vin din adâncul inimii și al sufletului așa cum simte la
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
Popularizează literatura străină la noi grație călătoriilor europene.De aceea va pleda pentru o atitudine de selectare a valorilor universale dar și păstrarea virtuților tradționale.Nu îi erau strine reînnodările de filoane prin Bolintineanu MacedonskiGoga Coșbuc Alecsandri Zamfirescu.Un topos mirific al satului, al amintirilor și al intersectărilor îi srăbat poemele.Ciob de metaforă fulgurantă Aci sosi pe vremuri Pillat iscodește O salcie mlădie cum e tulpina ei Nu vorbele tăcerea dă cântecului glas.Poezia pillatiană întreabă Unde-ivremea Referință Bibliografică: ION
ION PILLAT SAU ETERNITĂŢI DE-O CLIPĂ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362686_a_364015]
-
ci al locuitorului preocupat de igrasie, transportul în comun și salubritate... În sfârșit, un peisaj transilvan de largă respirație ni-l relevă pe Liviu Lăzărescu că pe un poet al priveliștii care descoperă, de astă dată, natura în simplitatea ei mirifica. Îndrăgostit de meleagurile natale, pictorul își poate permite să fie sincer și subiectiv, liric și fabulos. --------------------------- Dr. Dorel SCHOR Țel Aviv, Israel 6 septembrie 2016 Referință Bibliografica: Dorel SCHOR - LIVIU LĂZĂRESCU - CĂUTÂND „SPIRITUȘ LOCI / Dorel Schor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CĂUTÂND „SPIRITUS LOCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362695_a_364024]
-
pleca împreună, conduși de Gabriel. Au luat-o pe o străduță din spatele Maternității, urcând spre o zonă păduroasă. Omătul acoperise complet crengile copacilor și datorită frigului, înghețaseră, dând un aspect feeric locului. Așa, cu frunzele încremenite în gheață, peisajul părea mirific, încât părea că, oricând, ar putea apărea din tufișurile dese, Zâna zăpezii. Mergeau toți pe poteca mărginită de copaci și arbuști. Se făcuse parcă din ce în ce mai frig. Deodată se auziră niște țipete de fată, disperate. - Am ajuns, exclamă băiatul victorios, arătând
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]