826 matches
-
lume, dar evoluția artei văzută ca un efort susținut, nu începe nici în grotele din sudul Franței nici printre indienii din America de Nord. Nici o tradiție directă nu leagă aceste prime începuturi de timpul nostru; în schimb, există o tradiție directă, trans‑ misă de la maestru la elev, de la elev la imitator și la public care unește arta timpului nostru cu arta născută în valea Nilului în urmă cu aproximativ cinci mii de ani7. Elementul de noutate propus va fi dezvoltat spre sfârșitul lucrării
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lume, dar evoluția artei văzută ca un efort susținut, nu începe nici în grotele din sudul Franței nici printre indienii din America de Nord. Nici o tradiție directă nu leagă aceste prime începuturi de timpul nostru; în schimb, există o tradiție directă, trans‑ misă de la maestru la elev, de la elev la imitator și la public care unește arta timpului nostru cu arta născută în valea Nilului în urmă cu aproximativ cinci mii de ani7. Elementul de noutate propus va fi dezvoltat spre sfârșitul lucrării
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Teora. - Simon BOUQUET: Introduction à la lecture de Saussure, Paris, Payot-Rivages, 1997. - Pierre FONTANIER [1818] 1977: Figurile limbajului,. trad. Antonia Constantinescu, București, Univers. - Wilhelm VON HUMBOLDT: Sur le caractère national des langues et autres écrits sur le langage, traduction et mise en recueil par Denis Thouard, Seuil, coll. Points 425, 2000. - Julia KRISTEVA: "Sémanalyse: conditions d'une sémiotique scientifique", entretien avec J.-C. Coquet, Semiotica, V-4, La Haye, Mouton, 1972: 324-349. - Julia KRISTEVA: "Le texte et sa science", Séméiotiké, Recherches
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
CARTER-THOMAS Shirley 2000: La cohérence textuelle, Paris, L'Harmattan. CERQUILINI Bernard 1989: Éloge de la variante. Histoire critique de la philologie, Paris, Seuil. CHARAUDEAU Patrick, MAINGUENEAU Dominique (ed.) 2002: Dictionnaire d'analyse du discours, Paris, Seuil. CHARAUDEAU Patrick 1993: "Des conditions de la "mise en scène" du langage", L'esprit de société. Vers une anthropologie du sens, A. Decrosse (ed.), Liège, Mardaga. CHARLES, Michel 1995: Introduction a l'étude des textes, Paris, Seuil. CHAROLLES Michel 1988: "Les plans d'organisation textuelle: périodes, chaînes, portées
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
épistémologiques divers efforts d'un nouveau cadre théorique, un paradigme qui conjonctive version appropriée et concurrentielle peut être appliquée avec succès à la compréhension de la relation entre la culture et encore plus qu'il peut être un modèle pour la mise en œuvre réussie de la gestion de la diversité dans le développement économique culturel, social,. Conjonctive paradigme "l'unité dans la diversité pour le développement de la société" tente de concilier la corrélation deux dimensions contradictoires de l'Europe et le monde d
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cu lapte", în Fabule, (trad. de Aurel Tita), Editura tineretului, București, 1967, pp. 123-124. 248 Gustave Flaubert, Doamna Bovary, (trad. de Demostene Botez), Editura pentru Literatură Universală, București, 1967, p. 168. 249 Idem, p. 162 250 "Analyse de discours et mise en page: Une discrimination inférentielle commandée par l'alinéa", în Modèles linguistiques, XX, 2, 1999, p. 57. 251 Acest termen a fost introdus de G. Turco și D. Coltier în "Des agents doubles de l'organisation textuelle: les marqueurs d
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trăsăturile definitorii ale unei poetici sui generis (în fapt, ale mai multor "poetici": o poetică a nuvelei, una a romanului, alta a teatrului, a jurnalului sau a genului epistolar). Putem decela o "autoreferențialitate generică" în unele pasaje cu rol de mise en abyme, ilustrând viziunea autorului atât asupra genului ca atare, cât și asupra propriilor texte epistolare: "Va trebui să trecem la a scrie scrisori, Erasmus a scris 40.000, limba latină și lipsa telefonului au fost cauza fantasticei renașteri în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
să facă un legat. A se vedea și dec. nr. 1031/1973; nr. 1426/1979 a T.S., în R.R.D. nr. 3/1974 și C.D. 1979. 226 P. M. Cosmovici, op. cit., p. 108. 227 Baudry Lacantinerie, Précis de droit civil refondue et mise au courant, par Guyot P., 13 ed., Tome premier, Paris, Sirey, 1922, p. 179. 228 Art. 1214 din noul Cod civil prevede, în sensul arătat că "partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol, poate cere anularea contractului, chiar dacă
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pe urmă de atâta plictiseală ne-am certat,/ apele erau calme și nimeni în parc/ afară de roșcove, încât l-am scuipat." (Noi doi). Un text precum Apele mari prezintă și el o lume ciudată, reflectând ca într-un fel de mise en abîme structura de adâncime a poeziei: "Răsucind toracele acoperit cu afișe/ copacul se-nclina, spunea: "Îndurare" -/ pudic acoperit cu afișe, parcă de vânt descheiat/ răspândea nasturi cu scuturări rare". Modernismul, observa Mircea Cărtărescu, cultivase și el ironia, dar, în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
une analyse de ces deux revues qui ont représenté un point de départ dans l'affirmation de ces poètes. Cadran constitue, partiellement, au moins, le modèle dont se sert Geo Dumitrescu quand il prépare l'apparition de la revue Albatros. La mise en évidence du climat publiciste dans lequel apparaît la revue Albatros, a été nécessaire pour pouvoir formuler quelques observations concernant l'importance de cette publication, au cas où Albatros n'est pas singulier à l'époque, mais elle a le
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
du langage poétique, des formes de dialogisme, le jeux des probabilités l'ironie et même la structure du poème ekphrastique, ce qui signifie une limitation du monde décrit à un espace bidimensionnel. L'éloignement des ressources communes au lyrisme, la mise du discours poétique sur la métaphore-clé, nécessite la découverte d'une alternative pour maintenir le lecteur dans cet univers partiellement dépourvu de lyrisme. Les solutions proposées par les poètes albatrosistes sont celles qu'on retrouvera ensuite a Marin Sorescu mais
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
du point de vue spirituel, au-dessus du monde sordide. Le Vème chapitre, L'Albatrosisme - échos dans la littérature contemporaine, apporte quelques précisions en ce qui concerne la sphère du concept d'albatrosisme, qui, à notre avis, se définit par la mise du littéraire sous le signe de l'authenticité, par l'orientation vers le réalisme, en utilisant des techniques de l'avant-garde, mais en évitant une utilisation gratuite, par une poésie qui a dans son centre le banal, le prosaïque. Par
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
imaginaire. On reconnaît ici une modalité d'étude du matériel littéraire qui deviendra un critère de création dans l'espace du post-modernisme. Aussi a-t-on établi des ressemblances entre cette génération de transition et les représentants roumains des années '80. La mise en évidence des procédés en question, n'a pas le but de démontrer que ces poètes sont les premiers à les avoir utilisées, mais de mettre en évidence la valeur littéraire. D'ailleurs ce n'est pas une fois qu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aventurier: "on voit leș candidats-héros hésiter entre écrire et dominer, briller par la redondance d'un style de prestige et briller par le prestige d'un personnage redondant (...) c'est l'orgueil de la parole qui l'emporte, le souci de la mise en scène esthétique. Le héros devient l'aventurier et l'aventure devient le tour de force d'un discours bien retenu" [Blanchot, p.555]. Flaubert și școala lui Emile Zola consideră mediocritatea drept însemn al adevărului. Personajele lor sunt veridice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
corps, et cela le plus souvent, comme M. Jourdin faisait de la prose, sans le savoir. Elle a des pensées qui ne durent qu'un printemps, des vertus qui ne durent qu'un hiver. Quand ces vertus-là ne șont plus de mise, on peut bien dire avec le poète: Où șont leș neiges d'antan?" [p.52]. Hugo aduce observații directe în acest sens: "La Parisienne, scrie el, produit étrange, dû à la combinaison des éléments leș plus disparates, échappe à l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de factură teatrală), de un timp (al aventurii și simulacrelor) și de un spațiu determinat (Parisul scenă a modernității). Modelul dramatic este asociat cu întreagă generație de la sfârșitul secolului al XIX-lea [v.Sârbu, 2004, p.114], epoca a unei "mise en scène généralisée" [Hamon, 1989, p.164] cu o predispoziție pentru spectacular. În sursele de specialitate conceptul de teatralitate se definește că prezența în reprezentare a semnelor care indică specificul teatral [v. Pavis, 1987, p.365; Ubersfeld, 1996A, p.83
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să iasă din plictis și din cotidian, ea este unicat într-o lume banală și conformista. Îi repugna monotonia și uniformitatea. Prin modul în care își concepe existența, Pariziana dezvăluie noi dimensiuni ale personajului emancipat. Ea transforma totul în spectacol, mise en scène, joc, mască, deghizare, căutând cu disperare să se sustragă monotoniei apăsătoare a vieții. Ea se manifestă plenar prin capacitatea de transgresare a stereotipului și accedere la eveniment. Pariziana instalează în text evenimentul prin organizarea scandalurilor, spectacolului, fenomenului etc152
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
forme d'une théâtralité insistante qui contamine l'écriture à plusieurs niveaux" [Aurégan, p.92]: intrarea personajelor flaubertiene în universul românesc 169, construcția polinivelară a scenelor 170, dialogul personajelor. Personajul flaubertian nu mai are un rol tradițional, "son insignifiance est mise en évidence, théâtralisée", având asemănări cu dialogul din piesele lui Ionesco [ibidem, p.93]. De fapt, cum bine a arătat Flaubert, adevărul este în invenție, în modalitate, în detaliu și aproape deloc în subiect. Adaptările teatrale și cinematografice ulterioare ale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
De regulă, se recurge la un compromis și lucrurile se aranjează, sfidând interdicțiile. Semnele timpului nou le găsim la baroana Sandorff, care își ia un amant pentru a putea juca la Bursă: "Alors, vous savez avec qui elle s'est mise, pour payer șes factures, le jeu ne suffisant jamais" [Zola, L'Argent, p.30]. Promulgat în timpul Revoluției, divorțul este abolit la scurt timp în 1816, ceea ce constituie mărul discordiei pentru întreg secolul al XIX-lea. Revenit pe căi legale de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
discuté dans une société de philosophes que dans celle d'une jolie femme de Paris" [Taine, 1986, v.I, p.210]. Această conversație, caracterizată că libera, animată, instructiva, poate deveni dezbatere: "Point de hardiesse politique ou religieuse qui ne fût mise en avânt et discuter pro et contra" [Idem]. Limbajul, mai ales pentru bărbați, este mai întâi de toate, un mijloc de comunicare, iar pentru femei mai ales un mijloc de expresie. Conform opiniei generale, femeile sunt predispuse mai mult să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
tăcerii, Pariziana refuză să se limiteze la rolul ornamental recunoscut de societate, ea are o viziune dinamică, ea inventează propriile scenarii. Prin modul în care își concepe existența, Pariziana dezvăluie noi dimensiuni ale personajului emancipat. Ea transforma totul în spectacol, mise en scène, joc, mască, deghizare. Femeia pariziana este o proiectare a unui mod de a vedea, a gândi și a se manifestă specific teatral. Pariziana romanesca este tipul personajului care oferă o reprezentare multiaxială de tip teatral, proiectată pe scena
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
française mizanscena antrenează atât personalul, cât și vizitatorii. "Leș garçons de bureau, assis sur une banquette, leș bras croisés, attendaient, tandis que, derrière une sorte de petite chaire de professeur, un huissier classait la correspondance qui venait d'arriver. La mise en scène était parfaite, pour en imposer aux visiteurs. Tout le monde avait de la tenue, de l'allure, de la dignité, du chic, comme îl convenait dans l'antichambre d'un grand journal" [Maupassant, Bel-Ami, p.47]. 180 Plimbându-se triumfal
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
avait imaginé d'aller ainsi troubler le rendez-vous" [Zola, Une page d'amour, p.317]. 238 "Leș Français transforment en une cérémonie chaque événement de la vie, y compris, occasionnellement, leur propre mort" [Gramont, p.309]. 239 "La scène décrit la mise en échec du rituel, elle déjoue l'attente que la performance annnoncée a suscité: révolte ou scandale" [Lojkine, p.5]. 240 "Raportul de transcendență pune problema depășirii, a saltului, a trecerii fără soluție de continuitate de la un registru la altul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
assise près des Charbonnel. Elle avait une robe de soie mauve, très voyante, avec beaucoup de dentelles et de bijoux" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30] sau prima apariție a Clorindei Balbi: "Une grande fille, d'une admirable beauté, mise très étrangement, avec une robe de satin vert d'eau mal faite, venait d'entrer dans la loge du Corps diplomatique" [idem]; nici președintele Consiliului de Stat nu rămâne indiferent: "Au bureau, le président avait pris une nouvelle poignée de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
scrie frânturi de silabe, să accentueze corporalitatea radicală a plasticii dramatice pe care a încercat să nu o subscrie zonei decorative sau ilustrative a teatrului. Într-un volum de interviuri cu regizori care vorbesc despre componentele esențiale ale esteticii lor - Mise en scène et jeu de l’acteur - Le corps en scène (Éditions Jeu, Éditions Lansmană -, Robert Wilson afirmă: „Să ai o bună cunoaștere a propriului corp și să știi ce îl face să fie unic, ce îl distinge de toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]