826 matches
-
neadevărate despre tine? — Asta-i literatura. Atunci de ce nu te descrii așa cum te vezi? — Pentru că așa mă văd. — Bine, dar de ce scrii la persoana întâia? De ce scrii despre tine și nu inventezi altceva? — Pentru că romanul care folosește un procedeu de mise en abyme nu poate să aibă ca personaj decât un scriitor. Și unul ratat, de preferință. O văd că nu înțelege. — Atunci de ce îți dai alt nume în text? — Ca să-i menajez pe cititori. Dacă ar vedea nu mele real
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
vilă, mașină 4x4, amant lâcuri șocante, concedii de fițe, lecții de tangou argentinian, restaurante bio ș.a.m.d.), deambulez toată ziua în diverse medii artistice, unde in ventariez nevrozele, an goasele, dezabuzările, debusolările care ne copleșesc existența. Șucărul, sictirul, lehamitea, mise rupismul. Falimente, licențieri, reduceri de lefuri și personal, senzații acute de ratare, conștiință a inutilității profesionale, divorțuri, tensiuni ireductibile între părinți și copii, eșuări în narcomanie. Deprimism, catastrofism, tout est foutu, bătrâne, la dracu’ toate alea, băga-mi-aș. Dă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vezi expusă într-o vitrină o mizerie picturală și jos: 500 pesetas. Asta este la fel cum preotul trăiește din altar, și după ce credem că sfântul sacrificiu are un preț infinit, citim acest anunț: "Domnii preoți care doresc să celebreze misa în Parohia San Benito vor primi stipendiu de trei, patru, cinci sau șase pesetas pe oră." Fără a face, apoi, vreun caz, pe care să nu-l merite, preoților artei care susțin că poetul, muzicianul și pictorul nu trebuie să
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
din față, bust (iar pensula din mîna ei dreaptă tocmai îi sau își pictează buzele): a doua ipostază. În mica oglindă rotundă pe care o ține în mîna stîngă se vede numai chipul ei, mult micșorat, într-un soi de mise en abîme: a treia ipostază. Jocul de iluzii este perfect: profilul aparține persoanei reale din tablou, bustul aparține tabloului din tablou, iar figura micșorată, oglinzii. Rama tabloului real (lumea) conține rama tabloului pictat acolo înăuntru (arta) și rama oglinzii (maestrul
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]
-
O fațadă de casă îl poate trimite cu gîndul în trecut, în anii de groază petrecuți în România comunistă, un chip îi poate aduce în memorie întîmplări mai vechi sau mai noi, inclusiv aventuri erotice. Printr-un inedit procedeu de mise en abîme, personajele preiau, la rîndul lor tehnica cinematografică utilizată de narator la nivelul întregii narațiuni, așa cum face Dan Clarenfeld în acest amuzant fragment: ,Dan se așeză în fotoliu și remarcă, chiar în acel moment, că secretara își desfăcuse picioarele
Viața ca un film by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10919_a_12244]
-
a suplini această lipsă. Ca test al eșecului său, tipăresc aceste versuri compuse de un galez autentic. Vezi și MacNeacail, Aonghas. Nan robh agam sgian Ghearrainn ás an ubhal An groadadh donn a th’ann A león’s a sháraich mise. Ach mo chreach-s’ mar thà Chan eil mo sgian-sa biorach ‘s cha dheoghail mi ás mó An lobht’ a sgapas annad. NICOLSON, ANGUS Vezi Black Angus. O’BRIEN, FLANN Vezi și nota 6. ORWELL, GEORGE Cap. 38. Afișele cu sloganuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
impune, astfel, o prelucrare a materiei textuale. Printr-un soi de reciprocitate, transformarea materiei lingvistice în act (mișcare, gest, mimică etc.) este dublată de transformarea în text, de către practicianul teatrului, a semnelor nonlingvistice. Apare în acest fel un text de mise en scène alături de textul propriu-zis: T + T′ = P Textul de teatru este „perforat” („troué”) prin intervenția practicienilor, iar T′ se înscrie în perforațiile lui T („troués textuels”). Acest T′ se interpune în mod necesar între T și P, servind de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
un besoin urgent d'une centrale hydroélectrique parce que leș années '60 étaient celles où la Roumanie cherchait le développement industriel massif, donc une centrale électrique sur le Danube pouvait contribuer d'une manière tout à fait particulière à la mise en application de cet objectif. Leș voeux de Dej concernant l'industrialisation de la Roumanie étaient en liaison avec un autre problème à des implications massives dans la politique étrangère de la Roumanie assurer une indépendance énergétique dans la relation avec l
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
diagnose, formule et détails inspirés des oeuvres de Zartman & Berman. Nous avons présenté le contexte internațional; la manière dont leș négociations ont évolué de l'étape de diagnose vers celle de l'élaboration de la formule, mais aussi la modalité de mise en pratique de certains détails en ce qui concerne la construction du Système. Le troisième chapitre présente l'importance de la construction du Système de Portes de Fer. C'est un symbole d'un bon voisinage entre deux pays, et le
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
care se «blochează». Chiar este adevărat. Chiar se întâmplă. Nu mai știam de capul meu. Atunci nu era nimeni acasă. Compania la care lucra (Japan Tabacco) și poliția ne sunaseră, dar toți eram plecați. Înainte de asta, m-am aprovizionat cu miso. Mai înainte făceam lucrul ăsta în aprilie, dar de când a apărut pe lume lui Eiji, îl procur cu o lună înainte. Pe 18 făceam rost de el, iar pe 19 am spălam și aranjam vasele pentru miso. Asta mă ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
am aprovizionat cu miso. Mai înainte făceam lucrul ăsta în aprilie, dar de când a apărut pe lume lui Eiji, îl procur cu o lună înainte. Pe 18 făceam rost de el, iar pe 19 am spălam și aranjam vasele pentru miso. Asta mă ținea ocupată. Pe data de 20 a fost vreme frumoasă, așa că am spălat rufele, am făcut unele comisioane. În dimineața aceea soțul meu se dusese să curețe merii din livadă, iar mie îmi crescuse puțin tensiunea, așa ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
adult cu tichet“, „adună vampe simple“, se duce la fotograf, film, cofetărie și într-un bar unde cântă un „tenor brizat“. În hol sunt „chestiuni bronzate“ și „păpuși de carbid“. În tavernă stă cu un „idol cultivat“ sau „c-o misă de categorie“ și are „grom la masă“. În timp ce cântă „demimondena“ și difuzează „hoparleoru“, mănâncă (servit de un „frac cu șervet la gât“) prăjituri, chifle, baclavale, „icre mate“ și bea „șampanie cu sorb lung“. Apoi dansează (în fiecare poezie!) fox, boston
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
cât de adâncă a fost colaborarea cu partidul stat și cât de ipocriți sunt cei care ne conduc, care sunt o încrengătura de nepotisme și turnătorii. Întoarcerea la evul mediu, epoca fanariota în care „cu momele și șosele, ajunseși deputat misele”, demonstrează că râul e profund, cuprinde poporul care ce fac stăpânii fac și ei”. Marea și mică corupție e la ordinea zilei, peste tot, în fața unui ghișeu, daca nu dai nu ai. Nicio țară, și nici România Mare nu a
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Dădu peste tot cu aspiratorul, puse fața de masă, aranjă băile... Carmen îi adusese și primele flori de grădină pe care le așeză într-un ulcior smălțuit. Pe masă puse și câteva rămurele de măr și prun înflorit și, privind "mise en place", cum spun specialiștii, i se păru că totul este foarte bine. După-amiază vopsi ouăle, le lăsă să se răcească și apoi le dădu "lustru", pierdu ceva timp să-și curețe mâinile de vopsea, mai aranjă una-alta, permanent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
din mormânt, consideră acest lucru cert tocmai deoarece este improbabil pentru mintea omenească. Se caută de fapt o structură logică în cele spuse de PARADOX ȘI NONSENS 149 149. Tertulian, acea formă de raționament care se sprijină pe o pre misă (im)probabilă. Însă cred că e riscantă această ipoteză, deoarece ar face din învățatul creștin un filozof oarecare, de felul celor numiți neoacademici, pe care el însuși îi discută cu severitate (XXIII, 2). Ce ar putea să asigure saltul de la
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
În Aripa dreaptă nu am găsit deloc așa ceva. Este un text complet răsucit asupra lui însuși, de un narcisism greu suportabil, un joc al suprafețelor și doar al suprafețelor, cu puține momente de profunzime. O credință nezdruncinată de artizan în mise en abâme zdruncină orice cale către exterior. Nu e o surpriză că Mircea Cărtărescu nu își cultivă literar simțul „exteriorului“. Sunt nenumărate dimensiuni pe care le va aborda mereu după același ritual: cândva, în Ștefan cel Mare, Mirciulică se îndrepta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Rețin din scrisoarea lui Cioran din 22 dec. 1980: "Le six septembre tu m'écrivais: "J'ai l'espoir secret qu'on réinventera l'Europe..." De loin, cette perspective est concevable; non de près. Dans mes accès d'optimisme, je mise sur une dégringolade générale. Il faut bien s'accrocher à quelque chose. Vu d'ici, Păltinișul paraît la dernière survivance du Paradis. Je suis bien puni d'avoir voulu a tout prix m'en éloigner." "N-am nici o îndoială că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în considerare. Dacă motivele care ar putea explica această situație sunt numeroase, ar fi interesant de știut dacă responsabilii cu comunicarea au suficientă legitimitate și recunoștință pentru a-și asuma rezultatul demersurilor de evaluare. Bibliografie Appel, V. (1999). Perrier: la mise en système médiatique d’une crise. Communication et Organisation, 16. Blanchet, A. (1985). L’entretien dans les sciences sociales. Paris: Dunod. De Certeau, Michel. (1980). L’Invention du quotidien, vol. I: Arts de faire. Paris: UGE, coll. 10/18. Courtot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
văd iar În ultima bancă aruncând cu hârtii În mine sau strigându-mă ca să te strâmbi. Vreau să-ți spun iar tot ce mă doare, ca atunci când mă luai de dupa umeri, Întrebându-mă cu aer serios: Ce e cu tine Misa?” ...Mă Întreb, mereu, de ce tocmai tu ai fost ales să pleci de lângă noi. Ai fost prea bun. Amintirea ta va rămâne veșnic vie În mintea mea. A rămas doar cenușă focului cu care mi-ai Încălzit sufletul și toată ființă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ființă. Ai plecat fără să ai puterea să te Întorci deși știu sigur că vrei să fii printre noi. Mi-e dor, dor de tine, tu prietenul tuturor, tu băiatul cu inima de aur. Te voi aștepta mereu”. Mihaela Olteanu (Misa) ,,...Un chip, un suflet pierdut. Așa cum pierzi o carte de joc, așa cum o imagine Îți dispare din minte cu trecerea timpului. Rămâne doar o umbră În suflet, un loc Înlocuit doar de o floare cu petalele de gheață. Atât de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
scrie frânturi de silabe, să accentueze corporalitatea radicală a plasticii dramatice pe care a încercat să nu o subscrie zonei decorative sau ilustrative a teatrului. Într-un volum de interviuri cu regizori care vorbesc despre componentele esențiale ale esteticii lor - Mise en scène et jeu de l’acteur - Le corps en scène (Éditions Jeu, Éditions Lansmană -, Robert Wilson afirmă: „Să ai o bună cunoaștere a propriului corp și să știi ce îl face să fie unic, ce îl distinge de toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Editura Polirom, Iași, 1999. Hachette, Paris, 1979. 51. GRUPUL μ, Retorica Generală, Editura Univers, București, 1974. 52. GHEORGHE, Mihai, Retorici tradiționale și retorici moderne, Editura All, București, 1998. 53. GIDDENS, Anthony, Sociologie, Editura All, București, 2000. 54. GOFFMAN, Erving, La mise en scène de la vie quotidienne, Les Éditions de Minuit, Paris, 1973. 55. GOFFMAN, Erving, Behaviour in Public Places, Free Press, New York, 1963. 56. GOFFMAN, Erving, Interaction Ritual, Penguin, Harmondsworth, 1967. 57. GOFFMAN, Erving, The Presentation of Self in Everyday Life
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
Mihail BAHTIN, Esthétique de la création verbale, Gallimard, Paris, 1984, p. 285. 29 Dominique MAINGUENEAU, Nouvelles tendances en analyse du discours, Hachette, Paris, 1987, p. 24. 30 Dominique MAINGUENEAU, Nouvelles tendances en analyse du discours, p. 37. 31 Erving GOFFMAN, La mise en scène de la vie quotidienne, Les Éditions de Minuit, Paris, 1973, p. 23. 32 Patrick CHARAUDEAU, Langage et discours, Classiques Hachette, Paris, 1983, p. 50. 33 Patrick CHARAUDEAU, Dominique MAINGUENEAU (coordonatori), Dictionnaire d'analyse du discours, Éditions du Seuil, Paris
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
implique le réagencement à long terme des mentalités et des pratiques sociales. Elle s'est proposé d'analyser en détail les aspects du discours religieux qui ont été signes de la liberté spirituelle, vécue telle quelle durant le régime totalitaire mais mise en relief dans la communication rituelle proprement-dite, de l'espace des églises, et dans la communication formelle/informelle de l'espace des mass-médias. La recherche s'est concentrée sur deux niveaux problématiques fondamentaux : la création d'une typologie du discours
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
nu era o faptă penală. Noi am înțeles că CSM a spus că nu era cazul ca judecătoarea să fie arestată. Dar alți magistrați afirmau că acuzațiile aduse nu se refereau la infracțiuni. Ei bine, acea judecătoare a fost tri misă ulterior în judecată, e adevărat, nu doar pentru fapta pentru care s-a cerut avizul, ci pentru încă cincisprezece fapte similare. Între timp, a fost condamnată, nedefinitiv, la o pedeapsă de nouă sau zece luni de închisoare cu suspendare. Adică
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]