1,480 matches
-
cel care caută să-l descrie asemeni unui fapt din științele naturii, sau deopotrivă poetul și omul religios? Puțin mai înainte, Wittgenstein face o mențiune care ajută puțin cititorul în această privință. „Există, bineînțeles, inexprimabilul. Este ceea ce se arată, este misticul“ (§ 6.522). Dife rența între ceea ce se spune și ceea ce se arată este de neo colit în acest loc. Iar ceea ce se arată - misticul, așa cum este numit aici - nu privește ceva străin acestei lumi. Însă nici ceva ce ar putea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
mențiune care ajută puțin cititorul în această privință. „Există, bineînțeles, inexprimabilul. Este ceea ce se arată, este misticul“ (§ 6.522). Dife rența între ceea ce se spune și ceea ce se arată este de neo colit în acest loc. Iar ceea ce se arată - misticul, așa cum este numit aici - nu privește ceva străin acestei lumi. Însă nici ceva ce ar putea fi descris asemeni unui sistem fizic. „Nu cum este lumea reprezintă misticul, ci faptul că ea există“ (§ 6.44). Un asemenea „fapt“ nu se
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
arată este de neo colit în acest loc. Iar ceea ce se arată - misticul, așa cum este numit aici - nu privește ceva străin acestei lumi. Însă nici ceva ce ar putea fi descris asemeni unui sistem fizic. „Nu cum este lumea reprezintă misticul, ci faptul că ea există“ (§ 6.44). Un asemenea „fapt“ nu se poate spune: nu se determină ca atare, nu se calculează și nu se descrie. Ci este recunoscut altfel, așa cum se întâmplă când mintea contemplă ceva sau se minunează
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
și nu se descrie. Ci este recunoscut altfel, așa cum se întâmplă când mintea contemplă ceva sau se minunează în fața celor văzute. „Contemplarea lumii sub specie aeterni este contemplarea ei ca întreg - un întreg limitat. Sentimentul lumii ca întreg limitat este misticul“ (§ 6.45). Vorbind aici de privirea contemplativă, ne dăm seama că în joc este o altă atitudine decât cea proprie analizei. Expresia din urmă, „întreg limitat“, face loc ea însăși unui frumos nonsens. Lumea la care se referă Wittgenstein este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
doar cel care caută săl descrie asemeni unui fapt din științele naturii, sau deopotrivă poetul și omul religios? Puțin mai înainte, Wittgenstein face o mențiune care ajută puțin cititorul în această privință. „Există, bineînțeles, inexprimabilul. Este ceea ce se arată, este misticul“ (§ 6.522). Dife rența între ceea ce se spune și ceea ce se arată este de neo colit în acest loc. Iar ceea ce se arată - misticul, așa cum este numit aici - nu privește ceva străin acestei lumi. Însă nici ceva ce ar putea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
mențiune care ajută puțin cititorul în această privință. „Există, bineînțeles, inexprimabilul. Este ceea ce se arată, este misticul“ (§ 6.522). Dife rența între ceea ce se spune și ceea ce se arată este de neo colit în acest loc. Iar ceea ce se arată - misticul, așa cum este numit aici - nu privește ceva străin acestei lumi. Însă nici ceva ce ar putea fi descris asemeni unui sistem fizic. „Nu cum este lumea reprezintă misticul, ci faptul că ea există“ (§ 6.44). Un asemenea „fapt“ nu se
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
arată este de neo colit în acest loc. Iar ceea ce se arată - misticul, așa cum este numit aici - nu privește ceva străin acestei lumi. Însă nici ceva ce ar putea fi descris asemeni unui sistem fizic. „Nu cum este lumea reprezintă misticul, ci faptul că ea există“ (§ 6.44). Un asemenea „fapt“ nu se poate spune: nu se determină ca atare, nu se calculează și nu se descrie. Ci este recunoscut altfel, așa cum se întâmplă când mintea contemplă ceva sau se minunează
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
și nu se descrie. Ci este recunoscut altfel, așa cum se întâmplă când mintea contemplă ceva sau se minunează în fața celor văzute. „Contemplarea lumii sub specie aeterni este contemplarea ei ca întreg - un întreg limitat. Sentimentul lumii ca întreg limitat este misticul“ (§ 6.45). Vorbind aici de privirea contemplativă, ne dăm seama că în joc este o altă atitudine decât cea proprie analizei. Expresia din urmă, „întreg limitat“, face loc ea însăși unui frumos nonsens. Lumea la care se referă Wittgenstein este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cei drepți este lată de nouă lungimi de lance, dar pentru nelegiuiți este îngustă "precum tăișul unui cuțit" (Dînkard, IX, XX, 3). Sub Puntea Cinvat se află prăpastia fără fund a Infernului (Vidîvdat, III, 7). Tot pe Puntea aceasta trec misticii în călătoria lor extatică spre Cer; pe aici a urcat, în spirit, Arda Viraz.13 Viziunea Sfântului Pavel ne vorbește despre o punte îngustă "asemenea unui fir de păr", care leagă lumea noastră cu Paradisul. Aceeași imagine o întîlnim la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
extatică spre Cer; pe aici a urcat, în spirit, Arda Viraz.13 Viziunea Sfântului Pavel ne vorbește despre o punte îngustă "asemenea unui fir de păr", care leagă lumea noastră cu Paradisul. Aceeași imagine o întîlnim la scriitorii și la misticii arabi: puntea este "mai subțire decât un fir de păr" și leagă Pământul de sferele astrale și de Paradis. La fel, în tradițiile creștine, păcătoșii care nu puteau trece puntea erau azvârliți în Iad. Legendele medievale vorbesc despre "o punte
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
inteligența cât și geniul sunt daruri ale lui Dumnezeu. Nu și-a însușit niciodată duritatea și intransigența ascetului care se trezește urând frumusețea și disprețuind cultura pentru că se teme să nu-l depărteze de Dumnezeu. Oliveira Salazar nu are structura misticului tragic, dionisiac, care se zbate între contrarii, care respinge întreg Universul formelor în setea lui de absolut. Totul în el este ponderat, echilibrat, sănătos, firesc. Unul dintre colegii săi de seminar își amintește: Niciodată nu-i luneca de pe buze o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de concentrare ca a lui Leonardo da Vinci, etalată pe-atîtea pânze ca a lui Rubens, chiar dacă Leonardo, care a pictat patru ani zâmbetul Giocondei, s-ar fi consacrat numai picturii. 17. Poeții au, în adevăr, un dar. Nu e nimic mistic în concepția mea. E simpla constatare că în ei, mai ales în ei, și mai ales în marii poeți romantici, omul de toate zilele e cu totul altul decât celălalt din ceasurile rare, dacă voiți - întrebuințînd termenul foarte figurat! - din
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
datorită condiției lui Elya Gruner. Aceasta se prezenta sub o formă curioasă, cea a unui plic purpuriu imens, Închis cu un nasture negru, o țesătură de mătase cât să acopere cerul. Se Întrebă dacă asta nu putea fi ce numeau misticii a vedea o mandala și consideră că sugestia ar fi putut fi implantată de asocierea cu Govinda, un asiatic. Dar el personal, un evreu, indiferent cât de britanizat sau americanizat, era și el un asiatic. Ultima dată când fusese În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
din jurul gurii lui Ahmad s-au înmuiat. În timp ce tu îți inventezi regulile pe măsură ce mergi înainte. Cine e Khidr ? a întrebat Jina. N-am mai auzit de el. Tiranii ne ascund poveștile, i-a explicat Ahmad. Khidr este Cel Verde. Un mistic, un nemuritor, călăuzitorul nostru prin sălbăticie. Când Moise s-a declarat cel mai învățat om de pe Pământ, lui Dumnezeu nu i-a plăcut felul în care el a tăinuit adevărul. Așa că l-a trimis să-l caute pe Khidr, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
romanii indicau organul sexual masculin. Milă: o milă romană măsoară ceva mai mult de 1.800 m. Mirmilon: numele provine din limba greacă; rădăcina etimologică (mu sau my) înseamnă „închis“, „ascuns“ și din ea derivă termenii mysterion (mister) și mysticon (mistic), precum și numele țiparului, care stă ascuns între stânci. Mirmilonul este singurul gladiator dotat cu un scut înalt și concav, care îi înconjoară corpul, acoperit de un coif special ce joacă rolul de capac, datorită aripilor sale metalice rotunde, late. Asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
subversivă, funcționează simultan ca galerie, scenă de teatru, pub și club al artiștilor. Muzica zgomotoasă, poeme recitate simultan de 4 pana la 7 voci, dansuri bizare în măști grotești și costume fantastice, întrerupte de sunete nemaiauzite sau incantații din textele misticului Jacob Böhme puteau fi auzite în fiecare seară la cabaret. Pe pereți fuseseră aduse tablouri de pictori necunoscuți până acum ca: Hans Arp, Paolo Buzzi, Marcel Iancu, Marinetti, Arthur Segal, pictori care păstrau în lucrările lor încă tendințe expresioniste, dar
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
de sursa vieții. Este moartea prin respingerea cuvântului sacru, a existenței întru sacru. Frumosul devine căutarea sacrului, apropierea de centru, de origine, de absolut. Există ceva comun în orice apropiere de sacralitate? Mistica. În toate practicile religioase, în stadiu ultim, mistic, experiențele se aseamănă între ele. Este acel punct comun care poate să ofere o un sprijin pentru găsirea unei concepții universale despre frumos, valabil pentru orice ființă umană. Și despre urât, în același timp. Nu înseamnă că orice trăire estetică
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
după o multitudine de orizonturi 6. Fiecare îl percepe după propriile posibilități, după propriul nivel de înțelegere și simțire, dup propria spiritualizare. Acest impuls comun care determină aprecierea unui lucru drept frumos poate fi identificat în ceea ce este comun tuturor misticilor, iubirea. Trăirea frumosului este un sentiment de iubire. Filocalia, expresia literară a căutării lui Dumnezeu, se traduce prin dragoste de frumos. Locul ultim al călătoriei sufletului este frumosul. Esența oricărui lucru frumos trebuie căutată în iubirea ca principiu ultim al
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
la explicația mistică și vor apela la ajutor divin adesea. Acest lucru nu devine nociv decât în cazul în care acestea vor substituii soluționarea lor practică și în situațiile în care nu este cazul. De la cine moștenim această predilecție pentru mistic? Să fie de la strămoșii noștri daci care găseau idealul de fericire în brațele lui Zamolxis, aruncându-se cu extaz în sulițe? Sau mai degrabă, doza de superficialitate romană care ne împiedică să ne privim problemele în profunzime, să le supunem
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
fosta sinagogă. Îmi întinse o carte de vizită. Ketty se simți datoare să precizeze. — La tanti Bombonica. Bombonica Dimitrof, poate ați auzit de ea. Scluptorița. A murit, i-a căzut o statuie d-aia de-a ei în cap, ceva mistic, la vrăjeala artei, da’ mi-a lăsat mie atelieru’ moștenire și patronu’ (arătă șmecherește cu capul spre popa Țandără) l-a amenajat în rezindență. A cumpărat toată vila. Adică a pus de i-a dat pă ăia de la unu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
un necaz. El vede În domnia voastră o reincarnare a marilor părinți ai maicii noastre Biserica, undeva pe culmi, alături de sfîntul Toma, de sfîntul Augustin și de Fecioara din Fátima. Așa cum Îl vedeți, băiatul e la fel ca mine, preacucernic. Un mistic. Dacă acum Îi spun că nu ne dați o mînă de ajutor, oricum va trebui să celebrăm o Înmormîntare, În loc de nuntă. — Dacă puneți problema astfel... După cum mi s-a povestit ulterior - fiindcă eu nu-mi aduc aminte, iar nunțile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cu toții au studiat proprietățile cristalelor și pietrelor prețioase și semiprețioase. Câmpul electromagnetic fiind parte a structurii atomice a materiei, putem considera și ființele umane ca fiind electrice și magnetice în starea lor naturală. Abordând problema din punct de vedere ezoteric, misticii și fizicienii sunt de comun acord că energia electromagnetică este sursa fizică a eterului sau al cincilea element, împreună cu elementele foc, pământ, aer, apă, în care coexistă toate viețuitoarele. Din acest punct de vedere relația dintre magnetism și electricitate poate
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
timp de o secundă sau cine știe cât tăcu, la altă măsură a timpului. Vorbise cu un glas somnambul, ca și cum ar fi citit. Reluă tonul conversației. 44 - ... N-am mai revăzut nici la serviciul de ziuă, nici la cel de seară, acel mistic exaltat, membru poate al vreuneia din acele congregații care călăuzesc spiritele slabe către deviații religioase. De ce omul îmi sărutase ritual și grav poalele rochiei, ce liturghie slujea n-am putut ști, dar mi-am închipuit că e fiul grăbit al
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
astea, iar n-ai făcut nimic! Cuvintele lui Coșbuc! Va să zică, opera de artă nu se datorează precumpănitor talentului, ci muncii. E o idee pe care înșiși scriitorii, imprudenți și din dorința de a alunga dintre ei pe leneși și pe misticii inspirației, au lansat-o pe piață, micșorîndu-se inutil, fără să-și dea seama, în fața gândirii comune care a tresărit: Aha! Așadar muncă! Talentul nu e așa de important! Păi dacă e vorba de așa ceva, ce mare ispravă, și noi știm
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
o câmpie destinată păcii și miresmei cedrilor din Liban, sărmani Templieri, ce s-a ales din toată această epopee a voastră? Duioșie, melancolie, pălirea unei glorii pe cale de Îmbătrânire, atunci cum să nu-și plece urechea la doctrinele secrete ale misticilor musulmani, la acea Îngrămădire hieratică de comori ascunse? Poate că de aici se naște acea legendă despre cavalerii Templului ce Încă obsedează mințile pline de deziluzii și arzătoare de dorințe, povestea despre o putere fără margini care de atunci Încolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]