2,085 matches
-
și Iedul chiar avu timp să-l apuce de umăr și să se salte la rândul său. „Uite, ce să fac”, zise moșul, „mă duc În Baltă, că am alea două pogoane de porumb și-am auzit c-au dat mistreții În ele. Necaz mare, nu mai mănânc eu mămăligă la iarnă. Ar trebui și primăria să facă ceva. M-am odihnit destul: hai că mă duc și eu, să văd ce stricăciuni mi-au făcut râtanii.” Porni, cu arătarea călcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aproape o operă de artă. Patul era șlefuit cu grijă și rotunjit pe la colțuri; cu aparatul rusesc de pirogravat Închipuise În lemnul alb, neted și mângâios când trăgătorul Își proptea pe el palmele și obrazul drept, vânat de tot felul: mistreț, iepure, fazan, gâscă, cerb, prepeliță, căprioară și chiar, fioros și ridicat pe picioarele din spate, un urs. Desenele le copiase mai Întâi cu o foiță de indigo dintr-o carte veche de cunoștințe despre natură găsită prin podul casei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
s-o țină drăgăstos În brațe și din care să bea din când În când. Râdem de el așa, de-ai dracului, noi ăștia, Însurați, cu adâncă invidie pentru libertatea lui burlăcească. Când o să vii, la el o să și dormi. Mistrețul s-a lăsat și el de meserie și s-a apucat să trăiască din turism: le vinde turiștilor străini tot soiul de porcării din lemn și din plastic ce Înfățișează vampiri cu colți ascuțiți, șiroind de sânge. Bineînțeles că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lemn și din plastic ce Înfățișează vampiri cu colți ascuțiți, șiroind de sânge. Bineînțeles că el este cel mai avut dintre noi și, dacă-l lucrăm psihologic când se pilește, devine mărinimos și bem cu toții pe socoteala lui. Căpățâna de mistreț pe care o ții minte tu din vremea armatei s-a lățit și s-a preschimbat Într-una de zimbru. A rămas, În ciuda Înavuțirii, omul cu suflet pe care Îl știai. Fostul soldat poreclit Lenea se arată În continuare cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
crud din Azuchi? Iar ieri n-a fost vorba numai de faptul că Seniorul Mitsuhide a fost înlăturat de la pregătirea banchetului. Ordinul care a venit imediat după aceea a făcut întregul clan Azuchi să pară o haită de câini fugărind mistrețul sau cerbul. Poate ați auzit că trebuie să ne mobilizăm imediat pentru pornirea spre apus. Ni s-a poruncit să atacăm provinciile clanului Mori din Sanin pentru a apăra flancul Seniorului Hideyoshi. Cum am putea pleca la luptă, simțindu-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Hizashi, pe același traseu. Evident, drumul era păzit cu strășnicie. Mesagerul, lovindu-și încontinuu calul cu cravașa, călărise din ajun fără să se oprească pentru a mânca sau bea. Când străjerii îl aduseră la tabără, își pierduse cunoștința. Era Ora Mistrețului. Hideyoshi încă nu dormea. Când reveni Hikoemon, acesta, împreună cu Hideyoshi și Hori Kyutaro, se duse la clădirea unde era încartiruit Hideyoshi. Acolo, cei trei stătură mult timp așezați împreună. Consfătuirea lor era atât de secretă, încât până și pajii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
deosebit de intime cu Hideyoshi, era ciudat că maestrul ceaiului trimitea, dintr-o dată, un mesaj urgent în tabăra lui. Mai mult, conform lui Nagamasa, mesagerul plecase din Kyoto la amiază cu o zi în urmă și sosise chiar acum, la Ora Mistrețului. Acest lucru însemna că avusese nevoie de o zi întreagă și jumătate și de o noapte întreagă pentru a străbate cele șaptezeci de leghe dintre capitală și tabără. Nu era ușor, nici chiar pentru un curier. Fără îndoială, nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
par suspecți, cercetează-le identitatea și examinează ce duc asupra lor. E extrem de important. Du-te numaidecât și ai grijă. Asano plecă imediat. Nu mai rămăseseră decât Kyutaro și Yuko. — Ce oră e acum, Yuko? — A doua jumătate a Orei Mistrețului. — Azi a fost ziua a treia din lună, așa e? — Întocmai. Mâine e a patra, bombăni Hideyoshi în sinea lui. Pe urmă, a cincea. Închise pe jumătate ochii, apoi își mișcă degetele pe genunchi, ca și cum ar fi numărat. — Mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a armurii sale era acoperită de sudoarea și de praful de peste zi. Dar în acea îmbrăcăminte murdară și cu mișcările categorice ale evantaiului său militar dădu Hideyoshi instrucțiunile pentru luptă. Era deja noaptea târziu, între a doua jumătate a Orei Mistrețului și prima jumătate din Ora Șobolanului. Hachigamine se afla la răsărit de Shizugatake. În timpul serii, Genba adusese acolo un singur batalion. Planul său pentru atacul din Shizugatake, a doua zi dimineață, consta în a acționa împreună cu avangarda de la Iiurazaka și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
coborâră pe fața râpii ca și cum și-ar fi pierdut echilibrul și o luară la fugă să anunțe tabăra principală. Legănat de anticipările glorioase pentru a doua zi, Genba se culcase devreme. Soldații săi dormeau deja și ei. Era aproape Ora Mistrețului, când Genba se ridică în capul oaselor, trezit din somnul său ușor. — Tsushima! strigă el. Osaki Tsushima dormea în apropiere și, până se deșteptă, Genba ajunsese deja în fața lui, strângând în mână o lance pe care o luase de la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui Hikojiro să ne urmeze în ariergardă. De cum dădu ordinul, Genba se alătură vasalilor și porni prin bezna de smoală a cărării de munte. Astfel, principala armată a lui Sakuma își începu retragerea generală, în jumătatea a doua din Ora Mistrețului. Luna încă nu răsărise, când porniră. Timp de vreo jumătate de oră, nu aprinseră nici o torță, pentru a împiedica inamicul să descopere unde se aflau. În schimb, se poticneau pe potecile înguste, la lumina fitilelor și a stelelor. Comparându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
bine, înghesuială pe bulivar, pițipoance, înjurături, birjar, politicieni, curve, hoți de buzunare, Ghiță cu trăsura, aoleu bătătura... A trebuit să mai cresc un piculeț și să nimeresc din Curseștiul meu, situat în fundul pădurilor străbătute pe atunci, doar de lupi și mistreți, în marele oraș Iași, ca să văd cum este de fapt la o zi națională. Pe atunci, era ca zi națională desemnată, ziua de 23 august, zi în care chiar dacă erai obligat să mergi la defilarea oamenilor muncii, după aceea, până pe
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
încotro or vrea. În dansul lor, chiar nu uită să-ți scrie o scrisoare de dragoste pe zarea albastră. Tu o citești și gândești că țiam îndeplinit o dorință. Așa e, doar sunt femeia cu genele din aripi. Poveste cu mistreți Era o vreme de început de veacuri. Mistreții aveau colții de fildeș. Se răcoreau, în zilele arzătoare, înotând, în amonte, prin apa aceea limpede și rece ca o zi polară. Peștii se oglindeau jucăuși, ca într-o zbatere de pleoape
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
uită să-ți scrie o scrisoare de dragoste pe zarea albastră. Tu o citești și gândești că țiam îndeplinit o dorință. Așa e, doar sunt femeia cu genele din aripi. Poveste cu mistreți Era o vreme de început de veacuri. Mistreții aveau colții de fildeș. Se răcoreau, în zilele arzătoare, înotând, în amonte, prin apa aceea limpede și rece ca o zi polară. Peștii se oglindeau jucăuși, ca într-o zbatere de pleoape. Când râul mușca furios din maluri, mistreții se
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
veacuri. Mistreții aveau colții de fildeș. Se răcoreau, în zilele arzătoare, înotând, în amonte, prin apa aceea limpede și rece ca o zi polară. Peștii se oglindeau jucăuși, ca într-o zbatere de pleoape. Când râul mușca furios din maluri, mistreții se retrăgeau vlăguiți la marginea pădurii de cleștar, mirosindă a poveste, își așezau trupurile masive în bătaia zănatecă a soarelui, strigându-și somnul, ca pe un strigoi-vârcolac. Apoi se îndesau unii în alții, într-o grămadă umezită, șuierându-și în
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de nemurire. Nesătuii molfăie firele de nisip din clepsidra timpului ascuns. Mii de povești minunate, poveștile voastre, alunecă vertiginos în burți fără de sens, așa cum a alunecat, într-o zi sfântă, Iona în burta nesătulă a Balenei flămânzite de rugăciune. Acum, mistreții mei, sătui de povești erodate de timp, se odihnesc la umbra salciei înlăcrimate, rumegând, plictisiți, cuvinte pierdute, vorbe mincinoase, răvașele de dragoste netrimise vreodată, pribegite clipe, ostatice în burți nedemne. Stanca Iubirea pentru el o durea mult. Se lăsa o
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
parc-ai fi de la poliție! Un tir m-a adus, na! Când se sătura de casă, Țârțâc își lua câinele-n căruță și pleca două-trei zile la Jurilovca. Acolo nu dormea două nopți, cu pușca lui americană pregătită, pândind la mistreți. Naiba știe ce vânează, pufnește Zina, că acasă n-aduce niciodată nimic, dar vine vesel nevoie-mare, parcă nopțile alea ar fi ținut-o numa-ntr-un bairam sau parc-ar fi întâlnit femeia vieții lui, pe urmă doarme o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
dar asta nu înseamnă nimic, fiindcă pe vremea aceea pierdeam nopțile dormind greu. Papa, în schimb, nedeprins cu vinul dobrogean și oricum chinuit de insomnii, ne povestea a doua zi cum, pe la patru dimineața, a ieșit afară stârnit de croncănitul mistreților flămânzi, de credeai c-o să surpe cabana. Afară, animalele se uitau din toate părțile cu un aer de stăpâni, cu ochii care ziua par înecați în osânză, dar la ora aia erau chiar ca un foc de tabără. Da, confirmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
o pintă, mormăia Kulfi în somn. O baniță, un hău, o bute, un gram, o tonă. Santal, roibă, cassia, rădăcină de iris. Devenise neliniștită. Nucă galică, baton de scorțișoară, nucșoară. Siminichie, fenicul, ouă de prepeliță, ouă de șarpe, ficat de mistreț, coadă de pisică sălbatică... Se răsuci din nou. Frunze de călțunași, flori de trandafir de munte, orhidee cicada! Se ridică în picioare. Florile delicate, albe și verzi ca lemnul, ale orhideei cicada. Ce s-ar alege de mâncarea ei fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
-i transmite nimic din focul ei. Fără chiloți, goală de la brâu în jos, e chiar o catastrofă. Nu prevestește nimic bun locul viran de la împreunarea pulpelor - ruinele unor cărnuri printre care crește un buruieniș aspru, ca țepii de pe greabănul unui mistreț, și mirosul greu de sudoare dospită al muncitorului cu brațele, care trage din greu pentru viața lui, mirosul hăituielii și al apăsării chinului și al spaimei animalului care aleargă zi și noapte să-și agonisească hrana și tot într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
în belșugul de mezeluri-brânzeturi-băuturi. Nu se putu abține și chiar o făcu. Reținut însă, cu grijă să nu-l dezechilibreze. Gestul și intenția contează totuși mai mult decât încărcătura: ori că tragi cu alice pentru rațe, ori cu gloanțe de mistreț, important e c-ai pus mâna pe armă, și uite că bestia asta neagră nu știe de glumă dacă te faci spre stăpânu-său... Bine că n-a apucat să desfacă ultimul nod al lanțului, uite bestia smucindu-se și ridicându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
nu-i creștea nimic. În a patra zi, am găsit poarta deschisă și am ieșit. Ne-am uitat în stânga și în dreapta, apoi am traversat șoseaua. După câțiva metri, nu se mai auzea decât pădurea. Eu mi-am amintit imediat de mistreții de la Roma și n-am vrut să fac nici un pas mai departe. „Sunt animale sălbatice pe aici?” am întrebat, coborând glasul. „Sigur că da. Tot ce vrei: urși, lupi, vulpi, iepuri, mistreți, vulturi. Însă vara ele se retrag în adâncul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
decât pădurea. Eu mi-am amintit imediat de mistreții de la Roma și n-am vrut să fac nici un pas mai departe. „Sunt animale sălbatice pe aici?” am întrebat, coborând glasul. „Sigur că da. Tot ce vrei: urși, lupi, vulpi, iepuri, mistreți, vulturi. Însă vara ele se retrag în adâncul pădurii. Mi-a spus unchiul meu, care e vânător. Dacă mai mergem o sută de metri, ajungem la o poieniță cu flori și cu iepuri.” Toate bune și frumoase, dar iepurii nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
-i trezesc la viață: care ziceai, mă, că ai un cuțit? Au ciulit urechile, s-au fonfăit câteva minute, dar în cele din urmă a venit unul cu un cuțit de vânătoare solid, cu mâner de os, bun de ucis mistreții. Am desenat pe ușa mâzgâlită cu desene și cuvinte porcoase un cerc cu creta. L-am împărțit în mai multe felii și le-am numerotat pe fiecare de la zece până la o sută. Ca să aplic metodele pedagogice moderne, i-am împărțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pentru destrăbălați, ca și pentru asceți, doar că, quatro, Planul divin nu este din cale-afară de ușor de descifrat. Nici pe față, nici pe verso. Nu există plan divin! Du-te de te plimbă! Ba, sigur că există! Nu fii mistreț, te rog! Și poate că tocmai noi, ăștia, din cloacă, din mocirlă, untermenșii, paparudele, cum suntem eu, tu și cu Fratele avem, totuși, un avantaj, o șansă providențială, una mică, minusculă chiar, de a-l pricepe. Că de participat, participăm
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]