883 matches
-
aflat atît de departe de Cracovia. Ea și părinții ei fugiseră cu unul dintre ultimele vase din Europa lui Hitler și locuiau acum, laolaltă cu mii de refugiați evrei, În Hongkew, un cartier trist cu case și blocuri de apartamente mizere, dincolo de regiunea portuară a Shanghai-ului. Spre uimirea lui Jim, Herr Frankel și mama Verei trăiau Într-o singură cameră. — Vera, unde locuiesc părinții tăi? Jim cunoștea răspunsul, dar hotărî să riște o Întrebare. Locuiesc Într-o casă? — Locuiesc Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
movilele funerare, aceeași lumină pe care Jim o văzuse de pe stadionul olimpic, anunțînd sfîrșitul unui război și Începutul celui următor. Cu puțin Înainte de a se Însera, ajunseră la orașul comunist de pe rîu, la trei kilometri de sud de Lunghua. Casele mizere cu un singur etaj se Înghesuiau lîngă zidurile unei fabrici de ceramică, la fel ca așezările medievale pe care Jim le văzuse În enciclopediile din copilăria sa, adunate În jurul unei catedrale gotice. Cuptoarele avînd cupole și coșuri de cărămidă, atrăgeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ce te holbezi așa la mine? Așa scrie. Cum ai citit! Pierdut autobiografie, o declar nulă!” Și iese pe bulevard...” Între timp, dincolo de oglindă apar și alte, multe, puzderie de imagini ale lumii, indicînd indirect tema operei: viața fermecătoare și mizeră sub povara dictaturii staliniste, „socialiste” și „comuniste” a(le) lui Gheorghiu Dej și Ceaușescu. Eroii romanului, aparent, nu sunt personaje, ci entități ca Autobiografia, Memoria-Trăirea, Existența-Destin, Timpul istoric și timpul subiectiv, „Epoca de aur”. Și totul, În biplanul realității și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
desfășoară Însă pe terenul imaginarului, care este În același timp natural, obiectual, psihologic și mitic sau magic. Și imprevizibil. Și absurd. Aici, În structurile de adîncime, apar, cu o mare forță expresivă, eroul, celelalte personaje, lumea-realitatea istorică, viața fermecătoare și mizeră, perisabilă, sub vremi, și totuși Încărcată cu valorile sale eterne. Instanța narativă este dublă. În stratul superficial se vorbește despre eroul la persoana a treia; dacă În autobiografia „pierdută” stă scris: „Am urmat clasele primare...”, În stratul imagistic se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la sânge și se privau de vacanțe pentru a putea să-și nască copiii la St Luke. Acestea erau femeile care deciseseră să pună cruce spitalelor și clinicilor publice, unde erau obligate să stea la rând În saloane de așteptare mizere, cu un televizor bolborosind Într-un colț și cu un coș de sârmă pentru supermarket În care să-și țină chiloții curați, ca Într-un final să fie consultate de un doctor dezinteresat, abia aterizat de pe băncile facultății, care abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
îi văd pe cei morți. Denumirea bolii, un cuvânt german, evident, este Verfolgungsbedingt. Înseamnă că tulburarea, orice ar fi ea, este rezultatul a ceea ce a îndurat individul în mâinile naziștilor. Înseamnă și că sărmanul nenorocit are dreptul la o despăgubire mizeră din partea guvernului german. De aceea Verfolgungsbedingt este așa de greu de dovedit. Am citit despre câteva dintre regulile stabilite de comitetul german de psihiatri. Chinuit de depresii? Ce legătură are asta cu faptul că în fiecare săptămână, timp de luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Nu se vor mai Întoarce. Sau mai rău, vor reveni rareori și vor licări În depărtare, dar emoția primară din ele va fi uitată și pierdută. Pe vecie. Și totul se Întunecă și se dezintegrează. Întreaga viață devine searbădă și mizeră. Cine va veni la putere În Franța? Ce va decide comitetul central al partidului Likud? De ce au respins articolul? Cât a câștigat directorul general? Cum va reacționa ministrul la Învinuirea care i-a fost adusă? De câte ori mi s-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
scotea capul din buzunarul destrămat. Era o haină cu un singur nasture și cu gulerul plin de mătreață. A fost pe vremea declinului său, când mărturisea că e încolțit cu vicleșug de o boală a sângelui. Spre sfârșitul unei vieți mizere el ne-a citit într-o liniște de pioasă reculegere, deși nici un om din sală nu putea să prindă vreun cuvânt. Se vedea doar mișcarea buzelor sale, mâna cu care întorcea paginile manuscrisului și brațul stâng cu cotul rezemat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
castitatea din principiu. Autorul se stinge stând ridicat În pat, Între cearșafuri apretate și perne Înfoiate, slujit de trei servitori și două surori medicale de profesie care fac cu rândul, În timp ce tinerii mor În noroiul din Țara Nimănui, În tranșee mizere, pe tărgi zgâlțâite sau În paturile spitalelor de campanie, printre gemetele camarazilor răniți. Dar, dintre cei alcătuiesc micul grup de ajutoare ale autorului, numai Burgess Noakes știe ce Înseamnă moartea pe frontul de vest, iar el nu dorește să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
lui Du Maurier În timpul plimbării pe lângă Porchester Square, În seara aceea blândă de mai, cu un an Înainte. Asigurat cu rezervele grase obținute din drepturile de dramatizare, nu va mai fi nevoit să se târguiască cu editorii pentru niște avansuri mizere sau să deplângă raritatea cititorilor cu suficient discernământ pentru a-i aprecia romanele. Din roadele pieselor sale cu succes comercial avea să Își cumpere spațiul și timpul necesare pentru a scrie literatură adevărată, fără a trebui să se mai gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Departe în lumină, mi-e viața ce-ți apasă, Chemarea din tăcerea unui sărut pustiu. El a plecat cu liniștea de ceruri în durere, Să-ți înfrunzească dragostea pe un apus de soare Și sugrumată-i lumea cu vorbele-ți mizere Prin ploi de raze dorul îți plânge prin serate. Tu pleci și nu-ntorci ochii, să vezi cum te privesc Ca o furtună-n viața arzândă în cuvinte Păduri de versuri țipă în patul nebunesc Și somnul îmi dispare în
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
și mi-am reamintit diferite secvențe din Amanții muzicii pentru că sînt scriitor, adică artist, Într-un fel. PÎnă la un punct cunosc și eu drama artistului damnat, și-acum apare punctul, contrastul dintre o muzică sublimă și o condiție umană mizeră, ce te Împiedică permanent să te bucuri de viață, irupe din peliculă. Amanții muzicii sînt Piotr și von Mekk, pentru că Miliukova n-avea nici o legătură cu șaisprezecimile, și Înnebunește numai și numai pentru că Ceaikovski nu se culcă cu ea. Excelent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
premiul Goncourt). Ce se petrece mai departe alunecă lent Într-o zonă coșmarescă. Dialogurile În registrul cotidian, „normal”, fac ca patinajul spre absurd să se producă nu prin text, ci aproape exclusiv prin atmosferă. Mai Întîi, camera de hotel: mică, mizeră, suspectă. Un pat, o masă, un scaun, mașina de scris Remington neagră, și, deasupra ei, atîrnată pe perete, o fotografie Înrămată Într-un desăvîrșit kitsch hollywoodian al anilor ’40: o femeie, În costum de baie, stînd cu spatele spre privitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu cărți neorânduite străjuindu-l, reproduceri neclare înrămate și atârnând pe pereți, bulgării aurii ai unor crizanteme lăfăindu-se într-o glastră de sticlă, fereastra acoperită în întregime cu o pătură, mirosul de jilav și rânced infiltrat în pereții blocului mizer, pentru pensionari și sărmani, cu garsoniere cât o nucă aliniate auster, de o parte și de alta a coridorului lung, prost luminat, cu perdeluțe în capăt și flori de plastic în ghivece de plastic, înfipte în spațiile dintre uși, zgomotele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mișcau sub degetele ei În ritmul pașilor. Așa cum lăsase să se Înțeleagă, străzile pe care intrară acum erau cam deocheate, cu un amestec de case acoperite cu scînduri, pe punctul de a fi dărîmate și terenuri Împrejmuite, cluburi de noapte mizere, cîrciumi și cafenele italienești. Totul mirosea a legume putrezite, praf de cărămidă, usturoi și parmezan; ici și colo, prin cîte o ușă sau fereastră deschisă răzbătea o muzică stridentă. Cu o zi Înainte venise de una singură, și un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
nu-i e teamă, pentru că doar un nebun ar fi așa, dar se simțea trează și plină de viață În toate fibrele ei. Trebuia s-o ia spre nord-vest ca să ajungă În Hugh Street, iar traseul era unul odios, casele mizere din inima zonei Pimlico cedînd locul, cu o regularitate deprimantă, unor petice de pămînt devastat, munților de moloz sau caselor Înșiruite devenite gropi. Tunurile antiaeriene continuau să lovească puternic, iar printre exploziile de flăcări, Kay auzi deprimanta vibrație a avioanelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ieșiseră În oraș și se distrau. Ea de ce nu? Încă nu avea treizeci de ani... Se afla În strada Percy, și trecuse deja de ferestrele camuflate ale cafenelelor și restaurantelor de-acolo. Traversă Tottenham Court Road și intră pe străzile mizere din Bloomsbury. Zona era liniștită și ea o luă la picior, apoi se lovi de o bordură sfărîmată și fu pe punctul de a cădea; după aceea, se forță să meargă Într-un ritm rațional, croindu-și drumul atentă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Acum, are în față omul ucis de el. Dacă acestui ins undeva i-ar fi fost scris să trăiască 90 sau 100 de ani, să aibă copii, nepoți, iată că acum toate acestea sfârșesc într-un mod brutal pe podeaua mizeră a unei case anonime, cu nimeni altcineva lângă el decât tocmai acela care fusese silit să-l omoare. Darie aruncă arma și în patru labe se apropie de cel căzut. Mâinile lui întâlnesc o umezeală vâscoasă. Din rana deschisă, sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mai liber în care oamenii vor fi mizeri și bolnavi. Mai mult încă, în statul absolutist, compus din oameni bogați și sănătoși, aceștia vor fi mai liberi, mai egali, decât în statul cu legile cele mai liberale, dar cu oameni mizeri. Căci omul are pe atâta libertate și egalitate pe câtă avere are. Iar cel sărac e totdauna sclav și totdauna neegal cu cel ce stă deasupra lui. [11, 13, 14, 18, 21 și 23 decembrie 1877] 31 {EminescuOpX 32} ["MULTE
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cu cât humor este scrisă și cu ce plăcere se citește d. c. simpla istorie sătească a d-lui Ion Slavici! Popa Tanda, prin caracterul lui cam prea drept, își atrage defavoarea mai marilor lui și se vede strămutat în mizerul și sălbăticitul sat Sărăcenii din Valea-Seacă. Aici preotul începe în anul dintâi să predice poporenilor săi cu multă seriozitate Evangelia îndreptării. Când vede că predica e în zadar încearcă in anul al doilea batjocura și în anul al treilea dojana
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nevoie să fie singur cu sine, neînsoțit de realități brutale cum ar fi mâncarea pe care o mănâncă, veștmintele pe care le poartă și casa în care stă. Nu știu ce făcea Diogene într-un butoi, sau Socrate într-o așezare cam mizeră, un fel de sat mai răsărit cum era Atena, dacă filozofau desculți și cu rufăria împuțită pe ei sau dacă Xantipa îl spăla sau nu pe soțul ei hulit. Oricum, eu nu cunoșteam secretul de a fi liber față de cămașa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ideea trăznită că noțiunea de zi sau noapte nu conta pentru el, așa cum nu conta nici dacă îl scoteai din priză. Supravegherea continua, datele rulau în întuneric, închise în craniul de sticlă al monitorului, departe de viețile noastre mărunte și mizere. În timp ce Maria lucra pe fotografia tabloului, am făcut o mică recapitulare. Primeam telefoane și mesaje fără cap și coadă. O încasasem de la doi necunoscuți, cu nume de Stan și Bran. Frații „Brothers“ mă căutau, doar ei știau de ce. Mihnea lipsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
legate de "scandalul termopanelor". Textul este discurs politic întrucât este partizan (susține punctul propriu de vedere), polemic (trimite la acuze aduse adversarului său politic, Traian Băsescu), cu o tonalitate imperativă ("nu trebuie să banalizăm", "să închidem ochii", "să tolerăm practici mizere", ca acelea care îl vizează pe Adrian Năstase), într-un limbaj ambiguu 162 (însăși manifestarea ca om politic sub mantia editorialului sporește ambiguitatea discursivă). Camuflarea altor tipuri de discurs sub genul editorial este o practică relativ frecventă, prin care multe
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
1981, p.105. 73 Hernani Mandolini, Ensayo sobre la psicología del hombre de genio [Eseu despre psihologia geniului], Buenos Aires, [f. ed.], 1919, p. 84. 74 "...el poeta no es más que un mísero Dios." [poetul nu e decât un Dumnezeu mizer]. Jacques Maritain, La poesia y el arte [Poezia și arta], Buenos Aires, Emecé Ed., 1955, p. 142. 75 Antonio Banfi, La crítica del juicio estético en Kant [Critică judecății estetice în opera lui Kant]; în Filosofía del arte [Filosofia artei], La
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
oameni cari "nu se îndurară a pune jos obiceiurile bune, bătrâne ale țării pentru care curând le fu a o aduce la risipă și la pustiire? " Și oare nu se văd efectele acestei dominațiuni? Niciodată țăranul n-a fost mai mizer decât azi, niciodată sarcinile ce i s-a impus mai grele, niciodată regimul alimentar mai rău, niciodată munca mai multă, niciodată clasele curat consumatoare cari nu produc absolut nimic mai numeroase și mai lacome de bani. Acest regim e atât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]