11,487 matches
-
în fața conacului construit în stil de culă 18 oltenească. Și ce vreme, Doamne! Au trecut Babele... și iarna tot nu s-a isprăvit. - Nu vă mai frământați, boierule, vine și doftorul acuși! i s-a adresat doica, Zița, adusă de pe moșiile Olteniei, ieșită în prag, îngrijorată că nu apare medicul. De nu vine, e moașa Neiboiu. Se descurcă și singură... Vântul aducea spicul de zăpadă chiar în pragul conacului, biciuind fața boierului. Din când în când, își freca mâinile, să le
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
de când cântaseră cocoșii prima oară, dând chiar cu vacs pe copite pentru a străluci. Apoi, la ora stabilită, împreună cu Marin și Costică, au tras trăsurile în fața porților deschise, împodobite cu crengi de mălini înmuguriți. Iar țiganii cu armonici, aduși de pe moșiile din Pometești și Adâncata, au început să cânte de zor la poartă, din țambal, scripcă, cimpoi și contrabas. În prima trăsură au urcat părinții, bunica băiețelului „polcovniceasaˮ Zoe, care ținea nepotul în brațe, înfășurat într-o plăpumică albă de mătase
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
dar și de nașii Mița și Constantin Procopie. * Era împodobită cu aur (fr). Alexandru Macedonski - Sur la nuit de ma naissance, în Bronzes (București), 1897, p. 225 * 24 Alexandru cel Mic, cum îl numea bunica Zoe, a fost dus la moșiile din Adâncata de Sus, aduse ca zestre de Maria, când trecuse de trei ani. Așezat într-o banchetă din piele de bou din careta trasă de doisprezece cai de poștă, micul băiețel privea cu uimire peisajul sălbatic, dar și la
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
camera lui, pentru somnul de după-amiază. Afară vipia verii juca în aer. În conac, între zidurile groase, ca de cetate, era plăcut și răcoare. S-a trântit în pat peste scoarța oltenească din lână, adormind instantaneu. În acest timp, slujbașii moșiei pregăteau în cuhnie* smântânile, untul și zerul, pe când femeile băteau laptele în putinee. Iar argeaua răsuna de cele șase războaie la care lucrau femei din sat. Chelarul limpezea vinul din butiile din pivnița răcoroasă, fără să se atingă, nici măcar cu
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
dorind să rupă un trandafir roșu- s-a înțepat la deget. Sângele a început să-i curgă. Fără să se sperie privea la șuvoiul de sânge, gândi: „Seamănă cu floarea de trandafirˮ. 27 Vestea dezrobirii țiganilor a ajuns și pe moșiile generalului Macedonski. Astfel că, în primăvara anului 1856, toți țiganii, cu mic, cu mare, nemulțumiți de această lege, s-au strâns în fața conacului din Pometești, veniți și din Adâncata, conduși fiind de țiganul Drăgușin, urechist la vioară. Alexandru privea mulțimea
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
de la mine! Și de la Dumnezeu mai mult... Popa lua banii repede de la grand-mère, mulțumindu-i în nu-mele Domnului, și părăsea casa, nu înainte de a face cruce în dreptul uși. Așa treceau anii... Într-o seară, când venise generalul Macedonski să inspecteze moșia, bine dispus, după ce băuse o gură de vin dintr-o butie cu ajutorul tâlvului, a intrat în camera băieților și a început să le povestească, nu înainte de a-l ruga pe Dimitrie să meargă în camera de alături s-o cheme
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
Tu taci, că ești mic! a intervenit Caterina. * Primele lecții le-a luat în particular, cu ajutorul mamei și a unei călugărițe, pe nume Savesta, ce venea de patru ori pe lună de la Craiova. În toamna anului 1861, când strugurii de pe moșiile Pometești și Adâncata dădeau în pârg, generalul Macedonski, într-o după- amiază, îl anunță pe Alexandru că a doua zi, dis-de-dimineață, îl duce la școală la Craiova. - Să nu te smiorcăi! Acum ești băiat mare și trebuie să înveți carte
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
subjugă A Țării și a Neamului lumină. Sunt lângă voi copac și voi pădure De trunchiuri înfrățite-n rădăcini Copaci ce nu ne temem de secure, Murind lăstari vom da și noi tulpini. Sunt frate pentru voi, frăția Iubirii de moșie și de Neam Ne va lega pe veci cu România Și tot ce mișcă: sânge, râu și ram.. Sunt umbra umbrei tale ce seduce ... De drag și dor doar prin dureri durez În temnița din mine cruce-n cruce ... Iubito
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_fara_sfarsit_cel_mai_lung_poem_colectiv_dedicat_i_romeo_tarhon_1326248910.html [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
în 1877, se desprinde de satul său natal și urmează școala la Suceava. La început intră cu bruma sa de cunoștințe în slujba unor proprietari din Țara de Sus și se deprinde a fi ,,vechil”, un fel de administrator de moșie. Un spirit cult, plin de vervă, vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Familia_eminovicilor_ion_ionescu_bucovu_1388134423.html [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
proprietari din Țara de Sus și se deprinde a fi ,,vechil”, un fel de administrator de moșie. Un spirit cult, plin de vervă, vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate titlurile de boierie de la sulger la căminar.El reușește să fie în rând cu lumea prin anul 1840, la 28 de ani, căsătorindu-se
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Familia_eminovicilor_ion_ionescu_bucovu_1388134423.html [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
toate celelalte elemente. Autoarea ne mărturisește deschis că adevăratul autor al celor scrise este mama și că ea, fiica, nu a făcut altceva decât să-i transpună pe hârtie, cuvintele. „Mama îmi povestea ceea ce o atrăgea în copilăria ei, la moșia bunicii...” sau „românii trăiau pe teritoriul ocupat la acea vreme, printre « rușii albi, așa era numită pătura celor avuți și educați» își amintea mama.” „Arborele genealogic al familiei mă interesa foarte mult” Și pentru că „în viața aceasta terestră suntem frunze
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_amintiri_cu_parfum_de_altadata_intr_un_poem_in_proza_semnat_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
secolul al nouăsprezecelea, secol al istorismului”, când „totul era tulbure.” Suntem în orașul Ismail și cea dintâi amintire importantă este legată de o căsătorie. Aceea a mamei Ioana, străbunica scriitoarei. „Soție de moșier, rămasă văduvă, aceasta se recăsătorește cu administratorul moșiei, mai tânăr ca ea cu vreo douăzeci de ani, renunțând la viziunea sa morală asupra lumii, pe care o avusese până atunci...” O poveste de dragoste romantică, în care emoțiile și sentimentele prevalează. O altă căsătorie, sfârșită însă tragic, este
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_amintiri_cu_parfum_de_altadata_intr_un_poem_in_proza_semnat_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
descoperit niște origini, tipic rusești: bragă (braga), arenda (arenda), poștă (pocita), cavaler (cavaler), covor (covior) ș.a. Nu știam că rușii au fost primii care ne-au adus cu poștalionul bragă și covoare. Apoi, ca niște adevărați cavalieri, au arendat primii moșiile din Principatele Române. Harașo, cavalier! Davai arienda! Limba ucraineană: tot după autorii DEX-ului, ucrainenii ne-au blagoslovit cu unele cuvinte, precum: bezmetic (bezmatok=stup fără matcă), (a)boscorodi (bascaraditi), bubă (buba), cotigă (kotiha), ș.a. Cum s-a întâmplat? Probabil
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
care abia obțineau cele necesare unui trai decent de pe ele. De colectare parcelelor în vederea concentrării sa ocupat, cum este și normal, un intermediar. Ceea ce nu este normal, intermediarul năzuia la beneficii românești ceea ce a dus la un preț final al moșiei atât de mare încât o întreagă țară, prin politicienii ei, s-a revoltat. Oricum 10 milioane euro pare mult pentru numai 300 hectare. Dar aceste 10 milioane se pot amortiza în câțiva ani dacă faci o agricultură eficientă. Culmea este
NANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397203719.html [Corola-blog/BlogPost/347789_a_349118]
-
ei, s-a revoltat. Oricum 10 milioane euro pare mult pentru numai 300 hectare. Dar aceste 10 milioane se pot amortiza în câțiva ani dacă faci o agricultură eficientă. Culmea este alta. Comisia parlamentară care se ocupă de”legalitatea cumpărării moșiei Nana” a dat peste mici matrapazlâcuri locale făcute de primari care oricum nu aveau capacitatea să valorifice pământurile aflate în gestiune și țineau să scape de împovărătoarea sarcină. A fost găsit ceva palpabil, o crimă politică, dar care nu împovăra
NANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397203719.html [Corola-blog/BlogPost/347789_a_349118]
-
mici proprietăți fără asocierea proprietarilor în vederea rentabilizării este o crimă împotriva omenirii. Omenirea necesită fiecare bob de grâu iar numărul acestora recoltat scade odată cu micșorarea tarlalei prelucrate. Ar trebui ca statul să ia măsuri drastice, nu împotriva unui cumpărător de moșii ci, împotriva micilor proprietari care nu se asociază. Nu ne mai permitem astăzi economii de subzistență cu țărani muritori de foame chiar dacă voturile lor pot fi mai ușor cumpărate. Să mulțumim "Comisiei Parlamentare Nana" și inițiatorului ei deoarece atrage serios
NANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397203719.html [Corola-blog/BlogPost/347789_a_349118]
-
de încredere (low-trust society), acela ar fi nedreptatea. Ne-am săturat de nedreptate. Mai important însă, aș zice eu, am lăsat o moștenire. O moștenire grea. Am sădit un sâmbure de teamă în rândurile politicienilor. Teama că țara nu e moșia lor. Teama că poate vorba aia veche cu “guvernare în numele poporului, pentru popor” nu e doar o metaforă. Dovadă stă nu numai retragerea celebrei ordonanțe 13, dar pasul înapoi făcut de Parlament în ceea ce privește grațierea faptelor de corupție la nici o zi
În stradă am fost jumătate de milion. Ne strângem 500 până pe 14 mai? by https://republica.ro/in-strada-am-fost-jumatate-de-milion-ne-strangem-500-pana-pe-14-mai [Corola-blog/BlogPost/337922_a_339251]
-
trei frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
planul ridicat și cu dovezile de constatarea afiserilor de către secretar, vor rămîne la dosar. Articolul 17 Toți cei nemulțumiți de lucrarea de măsurătoare și alegere a hotarelor vor putea face contestație la judecătoria ocolului de care depinde satul a cărui moșie se divizează, în termen de 15 zile libere dela dată expirării termenului de afișare a proceselor-verbale a delegatului cadastrului la primărie, fie că lucrarea s-a făcut în prezența lor, fie că au fost lipsa. Articolul 18 Contestația făcută în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
pentru toți locuitorii din raza unui sat, se va alege de preferință în apropierea satului sau unde se va găsi teren propriu pentru acest scop. Suprafață imașului va fi de cel puțin 10 la suta din suprafața terenului arabil al moșiei, reducându-se proporțional această suprafață din cea cuvenită fiecărui lotas. În calculul acestei suprafețe nu va intra cota atribuită proprietarului, pe baza legii de reformă agrara din Basarabia din 6 Martie 1920. Imașul astfel determinat în mod definitiv pe teren
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
El „a învățat carte și limba greacă” în casa boierului Ioan Glogoveanu, care voia să-și facă din istețul băiat’ un bun administrator de moșie și care l-a întrebuințat în afacerile de negoț, mai ales la exportul de vite. Tudor are astfel prilejul să facă mai multe călătorii în Transilvania, unde Glogoveanu exporta până la 2.000 de capete de vite și să-și constituie
Personalitatea lui Tudor Vladimirescu - DEZVĂLUIRI din culisele istoriei () [Corola-website/Journalistic/102364_a_103656]
-
în timp de pace - agoniseala mai multor ani, iar protecția rusă nu-l ajutase la nimic. Împotriva năpăstuirilor, Tudor s-a adresat justiției. Ispravnicul județului Mehedinți, Nicolae Glogoveanu, căruia Tudor îi adusese atâtea servicii, într-un rând i-a călcat moșia ca să-i dărâme moara. Oamenii care nu știau ce însemna pentru un moșnean o călcare de hotar l-au numit „răzăș iubitor de șicane”. Experiența în această materie l-a atins cel mai dureros și l-a îndârjit. Contactul zilnic
Personalitatea lui Tudor Vladimirescu - DEZVĂLUIRI din culisele istoriei () [Corola-website/Journalistic/102364_a_103656]
-
spune povestea lui Roman, un tânăr de la oraș, care ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său, care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Roman devine martorul unor evenimente bizare și o senzație generală de amenințare plutește în aer. Din distribuție fac parte Dragoș Bucur, Vlad Ivanov și Gheorghe Visu. Scurtmetrajul 4:15 P.M. Sfârșitul Lumii spune povestea unei întâlniri tulburătoare dintre un curier
Filme românești în Festivaluri Internaționale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104285_a_105577]
-
română. Asemeni celor mai mulți dintre revoluționarii de la 1848, Nicolae Bălcescu s-a născut - la București, la 29 iunie 1819 - într-o familie de mici boieri, cea a pitarului Barbu Bălcescu și a soției acestuia, serdăreasa Zinca Petreasca Bălcescu, proprietari ai unei moșii mici la Bălcești, în Argeș. Nicolae a avut doi frați, implicați în Revoluția de la 1848, și două surori, dintre care una mai ales i-a fost deosebit de atașată și l-a îngrijit în ultimii ani de viață. După primii ani
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
puținele știri privitoare la viața ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părintești. Sfântul Varlaam scrie în Cazania sa: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, ca acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit". SFÂNTA CUVIOASĂ PARASCHEVA a fost îngropată ca o străină, iar moaștele i-au fost
Sfânta Cuvioasă Parascheva: Ce NU trebuie să faci pe 14 octombrie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101769_a_103061]