11,461 matches
-
vorbesc, o să afli chiar și ce vreau să zic, nu numai ce vreau să insinuez. Un pic de răbdare și ceva mai puțin tutun, dacă se poate: dăunează... Personajul descindea dintr-o familie de mari agrarieni, moștenitor, Între altele, al moșiei Corbeanca, una dintre cele mai Întinse proprietăți funciare din România - câteva mii de hectare de teren arabil, cărora li se adăugau numeroase suprafețe de pășune, vii, plantații cu pomi fructiferi, păduri, iazuri cu pește, plus mori și mici fabrici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
numai că n-avea o para chioară, dar că și tatăl lui, stră-străbunicul meu, avea o datorie care nu mai încăpuse pe pergament. Când stră-străbunicul era pe moarte, i-a dezvăluit străbunicului adevărul, iar acesta, ca să salveze onoarea familiei, palatul, moșiile, gondola de mahon și flota din Mediterana, s-a gândit la un plan. — Ce plan? - făcu bătrânelul cu gura căscată. — Se împrumuta de pildă, de la un cămătar, cu o dobândă uriașă. O ținea numai într-un chef o lună, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vecin cu care Stoenescu era la cuțite încă din tinerețe, îi dărui pe nepusă masă două sate și-o pădure, „așa, ca să aibe unde se giuca băiatu’ când o crește”. în timpul marii foamete din 13-14 noiembrie 1597, când țăranii de pe moșia lui se răsculară, boierul se duse în mijlocul lor doar cu Răducu în brațe (acum de doi ani împlinițiî și-i întrebă, ținând copilul cu fața spre ei: „De ce vreți să mă năpăstuiți, oameni buni? Nu-i destul că m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
douăzeci, foarte buni la gust și înmulțindu-se ca iepurii. Hâtri cum sunt, țăranii, gândindu-se și Ia chipul celui ce-o adusese, porecliră noua legumă barabulă. Spre acest boier se îndrepta acum Barzovie-Vodă cu suita sa. Episodul 174 LA MOȘIA LUI RADU STOENESCU-BALCÂZU De cum pășiră hotarele moșiei boierului Radu Stoenescu-Balcâzu, Barzovie-Vodă, spătarul Vulture, țigăncușa Cosette și rapsodul Broanteș observă cu plăcere pretutindeni semnele unei harnice mâini de gospodar: șanțuri proaspăt săpate prin care curgea gâlgâind o apă firească, limpede, lanuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-se ca iepurii. Hâtri cum sunt, țăranii, gândindu-se și Ia chipul celui ce-o adusese, porecliră noua legumă barabulă. Spre acest boier se îndrepta acum Barzovie-Vodă cu suita sa. Episodul 174 LA MOȘIA LUI RADU STOENESCU-BALCÂZU De cum pășiră hotarele moșiei boierului Radu Stoenescu-Balcâzu, Barzovie-Vodă, spătarul Vulture, țigăncușa Cosette și rapsodul Broanteș observă cu plăcere pretutindeni semnele unei harnice mâini de gospodar: șanțuri proaspăt săpate prin care curgea gâlgâind o apă firească, limpede, lanuri dreptunghiulare, parcă trase cu sfoara, de grâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
are și reversul lui. Concomitent se naște și dependența tiranică a cetățeanului față de acest bun, de obiectul patrie. Oamenii devin astfel nu doar slujitorii, ci chiar prizonierii ei. În numele acestei posesii sînt transformați Într-un fel de iobagi legați de moșie, de unde derivă supunerea, compromisul, frica. Suportă toate chinurile posibile, dar tremură la gîndul că cineva le-ar putea răpi țara, singura avere! Așa proliferează xenofobia: Străinii sînt agenți! Străinii sînt dușmani! Înțelegi, toate acestea traumatizează moral - nu mai respecți omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cartea lor, istoria lor de bejenari bucovineni, ajunși, prin muncă îndârjită, prin învățătură, să dobândească respectul de sine și respectul celor în mijlocul cărora s-au așezat, să arate lumii că ei nu sunt numai clăcași lipsiți de pământ, legați de moșia boierească, sunt și cei care au ajuns proprietari pe pământurile lucrate de bunicii și străbunicii lor și, mai mult, să arate că te poți sălta în ochii lumii prin școală și învățătură. O mică parte dintre luncașii ajunși în funcții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău, care nu se referă doar la satul Lunca sau comuna Filipeni. Cel mai valoros material documentar scos la lumină de Olimpia Bădăluță de la Academia Român este Fondul de documente Vasile Rosetti, o sută de documente care se referă la moșia Filipeni, la familia de boieri Rosetti, la judecățile nesfârșite cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, la cumpărări de pământ, la hotarele moșiei. Aceste documente, unele scrise în limba română cu caractere chirilice, altele în slavonă, au fost traduse, transcrise, corectate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bădăluță de la Academia Român este Fondul de documente Vasile Rosetti, o sută de documente care se referă la moșia Filipeni, la familia de boieri Rosetti, la judecățile nesfârșite cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, la cumpărări de pământ, la hotarele moșiei. Aceste documente, unele scrise în limba română cu caractere chirilice, altele în slavonă, au fost traduse, transcrise, corectate și cercetate (completate) de Olimpia Bădăluță, ajutată de specialiștii Bibliotecii Academiei, care singure pot alcătui o culegere de acte și documente folositoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozia, Filipeni trecând ca nume asupra satului Lunca. Indiferent de unde vine confuzia, trebuie spus că nu există niciun motiv de identitate între cele două localități, Filipeni și Lunca, au avut evoluții și origini diferite. Atât doar că Filipeni fiind sediul moșiilor familiei Rosetti, și unde era boierul era și sediul administrativ, comuna creată la 1865 s-a chemat Filipeni. Revenind la hotarele comunei Filipeni, vom spune că în partea de nord se mărginește cu fosta comună Mărăști, de care se desparte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut snopi și pus în mici clăi, numite „jumătăți”; fiind pătruns de apă, trebuia desfăcut și uscat, dar nu apuca să se mai usuce că a doua zi ploua iar. Pagubele au fost așa de mari, încât arendașul care „ținea” moșia lui Dumitru Rosetti n-a mai putut plăti arenda moșiei. Apoi, în august, s-a abătut asupra satului un uragan cu ploaie și ghea care putea și văzută prin curți și grădini și a doua zi. A doua zi după
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pătruns de apă, trebuia desfăcut și uscat, dar nu apuca să se mai usuce că a doua zi ploua iar. Pagubele au fost așa de mari, încât arendașul care „ținea” moșia lui Dumitru Rosetti n-a mai putut plăti arenda moșiei. Apoi, în august, s-a abătut asupra satului un uragan cu ploaie și ghea care putea și văzută prin curți și grădini și a doua zi. A doua zi după uragan a fost o eclipsă de soare; fiind senin, s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amenajat acumulări de apă constând din heleșteie și iazuri, atât pentru udatul grădinilor de zarzavat, cât și pentru pește. în trecut, iazurile purtau „morile de apă”, fiind acumulări mai mari. Asemenea „amenajări hidro” au existat în locul numit „Vărzărie” de pe fosta moșie a Virginiei Lambrino, iar în perioada CAP-ului, asemenea acumulări, chiar sezoniere, se făceau în fiecare sat. Despre iazurile de pește putem spune că, într-o perioadă mai veche, existau pe lângă fiecare gospodărie întemeiată și cu condiții de sol pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
servitori. Știu carte 136, dintre care 6 femei, nu știu carte 2152 din care 1126 femei. Contribuabili, după recensământul pentru perioada 1891-1896, sunt 443. II. Teritoriul comunei are o întindere de 4500 ha. Proprietari mari sunt: George Sterian, cu o moșie de 750 ha, dintre care 646, 84 ha pământ productiv care îi dau un venit de 12.038 lei; Eufrosina Rosetti, cu copiii ei, Virginia Lambrino, Vasile Rosetti și Sofia Boteanu, au o moșie de 1716 ha, cu un venit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mari sunt: George Sterian, cu o moșie de 750 ha, dintre care 646, 84 ha pământ productiv care îi dau un venit de 12.038 lei; Eufrosina Rosetti, cu copiii ei, Virginia Lambrino, Vasile Rosetti și Sofia Boteanu, au o moșie de 1716 ha, cu un venit de 20.000 lei. Sunt 790 ha pădure, dintre care 550 ha măruntă (tufăriș). Viile au o întindere de 36,78 ha, care în 1890 au dat 28,88 hectolitrii vin negru și 1088
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ceea ce corespunde unei organizații sociale patriarhale, în care moșul (strămoșul), dar și moașa sunt adorați ca semidivinități. Din partea bătrânilor (geronta creație) din satele românești au rămas unele relicte etnografice și reminiscențe folclorice în organizarea internă a satului (obștea sătească și moșia sătească pe strămoși și moși, pe bătrâni și spițe de neam.” Această formă de organizare a continuat să existe și după cucerirea Daciei de către romani. Continuitatea obștilor pe teritoriul țării noastre, de la geto-daci până la întemeierea statelor feudale românești - spune P.P.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nord-vestul Moldovei, unde condițiile naturale de apărare oferite de dealuri și munți erau mult mai favorabile față de zonele de la șes.38 Descoperirile arheologice din așezările bazinului inferior al Berheciului și al Dunavățului, în apropierea confluenței acestor ape, la hotarul dintre moșia satului Fruntești - Filipeni și Oncești, în satul Lozinca, pe versantul drept al pârâului Berheci și pe cel stâng al Dunavățului, la punctul numit „Poarta arinei” sau „Dâmbul lui Gologan”, pe o întindere de 1,5 ha, s-a găsit o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pe teritoriul Moldovei, care prefațează evoluția societății românești spre organizarea cnezatelor și voievodatelor, ca organisme politice specifice românilor din perioada prestatală. Nu departe de comuna Filipeni, pe teritoriul satului Oțelești (comuna Izvorul Berheciului), care, inițial, au făcut parte din aceeași moșie dăruită pisarului Oțel în 1437, de domnii Moldovei Ilie și Ștefan, se află o fostă cetate (Cetățuia) a cărei urme se mai observă la suprafața solului și unde a fost probabil sediul autorității locale pentru o parte din așezările zonei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mâinile așezate pe piept sau abdomen, având orientarea conform ritualului creștin, adică V-E. I. 3 Date din dosarul „arheologiei toponimice”. Toponimia minorș a comunei Filipeni, o istorie încifratș în apelative toponimizate Toponimia, numele de locuri, din interiorul și din „moșia” satului, a apărut dintr-o necesitate practică de orientare în spațiu. fiind în legătură cu geografia locului, cu cele mai neînsemnate detalii de planimetrie și nivelment, dar și cu multe aspecte legate de psihologia oamenilor, de ocupații și credințe de asemănări cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din întreg, să precizeze care deal, care pădure, ce fel de baltă, a cui cireș, stejar, măr, ulm?, a cui fântână? sau de fel de fântână etc. Răspunsurile au fost date cu destul precizie atunci când s-au stabilit hotarele între moșii și sate, atunci când moșia satului în indiviziune a fost lotizată și, prin tragere la sorți, au fost atribuite de fruntașii satului, oameni buni și bătrâni, loturi, jirebii, suprafețe de teren care erau date în folosință, devenite, în urma unei folosiri îndelungate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care deal, care pădure, ce fel de baltă, a cui cireș, stejar, măr, ulm?, a cui fântână? sau de fel de fântână etc. Răspunsurile au fost date cu destul precizie atunci când s-au stabilit hotarele între moșii și sate, atunci când moșia satului în indiviziune a fost lotizată și, prin tragere la sorți, au fost atribuite de fruntașii satului, oameni buni și bătrâni, loturi, jirebii, suprafețe de teren care erau date în folosință, devenite, în urma unei folosiri îndelungate, proprietate individuală, recunoscută local
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așa cum au fost locuitorii din Filipeni, Fruntești și Mărăști. Studiile pe teren au arătat că toponimia minoră este mult mai bogată în satele foste răzășești, decât în satele de clăcași (Slobozia - Filipeni, Valea Boțului, Lunca, în cazul nostru) sau din moșiile boierești sau mănăstirești. Cele mai vechi denumiri topice pentru satele comunei Filipeni sunt în legătură cu vechile documente de danie eliberate de cancelaria domnilor Ilie și tefan din 1437 și 1438, în favoarea pisarului Mihail Oțel și cu documentele de întărire date de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cu documentele de întărire date de urmașilor lui Mihail Oțel de către domnitorii Alexandru și Petru Vodă Șchiopul, precum și din documentele de vânzare-cumpărare ale locuitorilor răzeși din Filipeni și Fruntești. Actul de danie din 1437 stabilește, în lini mari, hotarele moșiei date lui Mihail Oțel care mergea din zarea Coloneștilor în zarea Ungurenilor, incluzând poiana lui Coste Călugărul, motiv de neînțelegere între urmașii Sara Mleașniță și răzeșii din Fruntești. De asemenea, în document se vorbește de Zlatarin (satul Zlătari de astăzi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în document se vorbește de Zlatarin (satul Zlătari de astăzi, comuna Ungureni - Lecca). Importanța apelor, pâraie cu debit mic, cum sunt toate în Colinele Tutovei, constă în aceea că ele au primit chiar de la început nume: pentru satul Filipeni și moșia Filipeni a lui Gavril Dunavăț și urmașii săi este amintit Dunaviciorul și Dunavățul, piscul pârâului Boțului, Știubiana, dealul Oțeleștilor și Dobreana. Toate aceste hidronime și toponime se folosesc și astăzi. Nu știm dacă numele pârâului Dunavăț, care străbate satele Mărăști
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost altădată un sat sau a fost „siliștea casei” lui Dobromir. Sălașele (loc de adăpostit vitele și paznicii lor, țigani) se poate plasa între Fruntești și Filipeni. Un alt toponim care poate ridica semne de întrebare este „o bucată” de moșie din Bucovina, din hotarul Runcului, de la Dorog Ungureanul. Pe tot teritoriul românesc sunt „bucovine”, termen de origine slav care desemnează o pădure de fag. Când documentul spune că a vândut o bucată de moșie din Bucovina se referă precis la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]