867 matches
-
lăsînd să-i strălucească în partea stîngă un dinte de aur. Blocul-turn, răspund. Vă rog, totuși să mă lăsați să vorbesc și eu! strigă în telefon bărbatul de la biroul din centru. Dumneavoastră ați blocat două apartamente pe care le-ați mobilat pentru cei doi sportivi... Că așa v-au cerut ei... Lăsați, tovarășe, lăsați... Ei vă puteau cere și luna, dar noi, aici, avem nevoie de acte. Pe numele cui faceți actele, că cei doi au locuințe în București, și-apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cînd visul s-a destrămat, mi-e rușine de tot ce-am visat. Cum adică, pot fi eu atît de meschin încît să-mi fi închipuit că Livia nu poate fi cucerită deplin de mine decît ducînd-o într-o locuință mobilată cu gust?! Atîta energie și atîția nervi cheltuiți pentru o garsonieră! Avea dreptate Florea: miza e mică. Și mă înfurii cu atît mai mult cu cît constat că m-am consumat pentru un lucru de nimic, la care n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
imensitatea singurătății mele îmi taie răsuflarea; când mă întorc, nu știu, odată ajunsă acasă, ce a fost pe distanța parcursă; după ora 9, când se culcă cei mici, singurătatea răsună, amplificată de atâtea amintiri, în camera asta pe care am mobilat o pentru tine. N-am deschis încă sertarul biroului tău; poate într-o zi am să-mi afund fața în sertarul deschis, unde lucrurile mai păstrează încă atingerea ușoară a degetelor tale subțiri... Scumpa mea. Nici un cuvânt nu-mi îmbracă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de Mangalia și de tine. Apoi, la 4 și jumătate, și-a luat zborul. [...] Seara de primăvară a venit să-mi bată la fereastra dinspre balcon, albăstrie și întunecată. Mama îi scrie la birou fiicei ei iubite, în această casă mobilată cu atâta dragoste pentru ea. Unde ești tu, sufletul sufletului meu, dulceața mea, temeiul vieții mele, speranța mea, dulcea și inefabila mea tandrețe? Mama 52/1948 I Miercuri, 12 mai [1948] [...] Bucureștiul se schimbă dintr-un capăt în celălalt. Am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
poate o să fie nevoie să mă întrebi „Unde e fotoliul galben?“... Te rog să nu te necăjești, vrei, frumoasa și viteaza mea copilă? Ai să refaci toate astea. Ce vârstă aveam eu acum 7 ani, când ne-am mutat aici? Mobilând apartamentul ăsta, [abia] la 55 de ani am creat casa visurilor mele, și încă nu perfect! Tu, scumpa mea, ai înai ntea ta viitorul și tinerețea. Știi, dulcea mea dragă, tot prin acest curier am să încerc să-ți trimit
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ocazie ca să trag cu urechea fără cea mai mică jenă. La masa de lângă mine, o femeie cu ochii extrem de puternic conturați cu eyeliner și cu o broșă enormă, tocmai spune cu emfază: — În zilele noastre, pur și simplu nu poți mobila un apartament fără cel puțin o sută de mii de dolari. — Deci, i-am zis lui Edgar, sunt o ființă umană, spune o fată cu păr roșu aflată în partea opusă. Prietena ei mănâncă o țelină, privind-o cu ochi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
dintr-o casă igrasioasă - un adevărat mormânt - și intram într-o casă nouă, luminoasă, confortabilă, care, deși rău datoare, vorba sorei mele, acum era casa noastră. La interval scurt vopsesc de două ori toată partea lemnoasă și-mi instalez și mobilez casa cu ce aveam. Toți colegii și prietenii ne felicitau și ne fericeau pentru „casa noastră”. Eram fericiți într-o casă „rău datoare”, dar mai fericiți pot fi aceia care primesc în dar o casă. Era un semn sigur de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
deodată? Când lăsăm textul? Facem cum simțim fiecare? - scena cu interogatoriul - Nu mă simt bine. Simțeam mai aproape personajul la început - prima propunere. - Nu îmi vine să țip: 1. la frate „Afară cu tine!” 2. „Omor” - Făceam un personaj fiind mobilată în interior cu sarcina dată de tine la început: conflictul dintre mine și superiorul pe care-l disprețuiesc. (asta este posibil, mulți directori sau șefi sunt priviți cu dispreț și luați în râs de subalterni) - Am înțeles că sunt probleme
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
stătea scris "Hotel Melia 5 stele", nu ne-a venit să credem. Am prezentat voucherul la recepție, ni s-a repartizat o cameră la etajul 3 și după deschiderea ușii iar ne-am frecat la ochi: era un spațiu uriaș, mobilat cu gust și dotat cu tot felul de butoane și butonașe în jurul patului generos, iar de pe pereți ne vegheau dintr-un tablou ochii severi, mirați și întrebători ai unor nobili spanioli din alte veacuri. Am cercetat apoi baia, care semăna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
1920 a intrat în proprietatea statului, fiind sediu al Ministerului de Interne, al Guvernului și, din 1955, al Ministerului Relațiilor Externe. Are havuzuri din marmoră de Carara, elegante scări din același nobil material, vitralii prețioase, saloane elegante cu pereți lambrisați, mobilate cu piese originale aduse de fostul proprietar din Franța și Germania, picturi și fresce de mare valoare artistică. Supus restaurării în 1995, cu fonduri avansate de Organizația Statelor Americane, sediul Ministerului Relațiilor Externe uruguayan era un veritabil muzeu. De câte ori îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ales praful datorită certurilor, la sosirea mea mai lucrând în hotel doi români, soț și soție, el maseur și ea cosmeticiană. Am profitat de popasurile la Piriapolis pentru a vizita Castelul Piria, o construcție seniorială de trei etaje din 1897, mobilată somptuos de fostul locatar, în apropiere aflându-se și o casă modestă unde spun gurile rele că ar fi locuit amanta argentiniană a lui Señor Piria. O locație inedită a acțiunilor culturale a fost stațiunea balneară Atlantida, de pe malul Atlanticului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de arabii de extrem) stâng). Atât el, cât și copiii lui au primit ameninț)ri cu moartea; odat), o explozie i-a distrus automobilul - dar, cu toate acestea, el conținu) s) militeze pentru conciliere și pace. Biroul s)u este mobilat că o sal) de așteptare - scaune acoperite cu un material plastic de culoare Închis), un birou pe care oamenii se așaz) sau scriu; era aici un pl)cut strat de praf, relaxant, un loc În care nimeni nu d) vreo
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
unui viscol, era un sentiment pe care eram convins că nu-l voi mai Încerca la maturitate (dar am Încercat din nou acest sentiment, când, forțat de Împrejurări, am dat la rândul meu lecții și când așteptam În camerele mele mobilate din Berlin, un elev cu chipul ca de piatră, care sosea Întotdeauna, În ciuda obstacolelor pe care le Îngrămădeam mental În calea lui). Însuși Întunericul care se lăsa afară părea un deșeu al eforturilor domnului Burness de a ajunge la noi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
urmă mai ales o înfricoșau, temându-se de ele mai rău decât de posibilele bombardamente; era în vara lui 1944, ne aflam la Corabia, în refugiu; deși ne adunasem cu toții în aceeași cameră, aceasta părea, în acele clipe, mai goală, mobila puțină părea să se fi ghemuit ea însăși, de spaimă; pe mine și pe Jeni furtuna de afară ne impresiona doar; constituia un eveniment; frica exagerată a lui tanti ne mira și, probabil, în taină, ne și amuza un pic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
diploma de învățător în buzunar și atât. Am plecat la Necrasovca fiindcă era mai aproape de revizoratul școlar (Tabacu era la 60 de kilometri) și așteptam minunea numirii. În ce privește banii aceștia după ce că erau puțini nici mare valoare nu aveau. Camera era mobilată cu ce-a putut da gazda: un pat vechi dar curat, o masă și un scaun. Mai aveam și un divan din lăzi de zahăr cubic. Aceasta era toată averea. Plus că a trebuit să cheltuim și cu botezul copilului
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
scris "Hotel Melia Princesa " 5 stele, nu ne-a venit să credem. Am prezentat voucherul la recepție, ni s-a repartizat o cameră la etajul 3 și după deschiderea ușii iar ne-am frecat la ochi: era un spațiu uriaș, mobilat cu gust și dotat cu tot felul de butoane și butonașe în jurul patului generos, iar de pe pereți ne vegheau dintr-un tablou ochii severi, mirați și întrebători ai unor nobili spanioli din alte veacuri. Am cercetat apoi baia, care semăna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
sunt "format stas" poartă sus, în stânga, un număr, numele conspirativ al "sursei", locul unde a fost redactată și data "emiterii". "Locurile" de redactare erau de obicei apartamente ale unor membri ai "Cooperativei" plecați la posturi pe la ambasade, locuințe sordide, mizere, mobilate sărăcăcios și fără gust, care spuneau multe despre "proprietari". Apar astfel "Casa Bălcescu", "Casa Baladă"... și, surpriză, "Casa Universitate" o cămăruță situată în podul "Almei Mater" bucureștene! După "proza de rigoare" a "surselor" și semnătura cu numele "conspirativ", Notele se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
se transfere într-o cameră mai mare, pe Riva San Lorenzo la numărul 7, chiar în fața Adigelui. Au încărcat puținele mobile pe un cărucior: două paturi, o masă, vreun scaun și vasele esențiale. Nu a trebuit prea mult pentru a mobila casa mică și sărăcuță. În schimb se înveșmântase de tăcere și liniște. Dar ambientul era umed și, în timpul lunilor de iarnă, devenea un ghețar. Un prieten de a-l său cleric, care s-a dus să-l viziteze, tremurând de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
materiale și morale... Ca preoții să fie detașați de bani, să nu pretindă tarife pentru sacramente... Cum se poate predica fericiți cei săraci și să ai un cult al bunăstării? Cum să lauzi sărăcia ieslei și să prezinți o parohie mobilată cu un gust rafinat? Cum să preamărești jertfa Crucii și să nu știi să renunți la un superfluu, precum o țigară?». Și apoi nu se teme să puncteze tot mai sus, vorbind cu curaj despre Curia romană... «de îmburghezirea lor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
știuta exhibiție artistică. Mihnea povestește, de exemplu, în Pleacă berzele, că în India osândiții la moarte sunt executați cu un parfum scos dintr-un lotus albastru ce crește pe malul Gangelui, într-o odaie tapetată cu stofe groase de brocart, mobilată cu paturi de abanos. N. DAVIDESCU Primele poezii ale lui N. Davidescu, La Fântâna Castaliei, tratează, în tradiția Rollinat și Laforgue, fiorurile noi, vițiul, depravarea, anemia, noțiunile curente fiind "luna clorotică", "cîrciuma", "nevrozele", "narcoticele", "fardul", "alcoolul", "k'holul", "ploaia", "spleen
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Ion Heliade-Rădulescu și a lui Dimitrie Bolintineanu. Diverse.] liberalismul epocii Acum cincizeci de ani trăia cu totul o altă lume - vorbesc despre lumea de idei și de sentimente, despre lumea morală. Într-o mică odăiță din strada Armenească, odăiță mobilată cu o masă de brad și câteva scaune desperecheate, un număr de elevi din cursul superior al Liceului Sf. Sava se adunau constituiți în Societate. Nu-mi mai amintesc numele, dar îmi amintesc scopul. Un statut, al căruia întâi articol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
infinit tirania lui Genoiu, pentru că, iată, s-a surpat „un munte”, că (Doamne ferește!) vor fi inundații, că va bate bruma etc. Mă așteptam chiar să ne spună că dacă sîntem „băieți cuminți”, elvețienii ne vor plăti mai bine carnea, suedezii mobila, zambienii îngrășămintele etc. Presărat cu diverse „recunoașteri deschise” ale „necazurilor”, demobilizator pentru cei ce mai cred în existența unor criterii specifice fiecărui domeniu de activitate, cuvîntul lui C.V. Toma aparține însă tot propagandei de partid: una „cu față umană”, dar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în 1927 a intrat la Școala Militară de ofițeri activi din București, dar neacomodându-se vieții de școală, a plecat și a făcut armata la trupă, fără termen redus. Este vorba de o perioadă de aproape doi ani, care ar trebui mobilată cu evenimentele, la care a luat parte sau care le-a trăit ca spectator. b) Nu s-a găsit nimic iarăși cu privire la arestarea din 1933, după procesul Duca și deținerea din Alba Iulia, din iarnă până în primăvara lui 1934. c
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cotidiene a micilor așezări ardelene de altădată amintește uneori de Slavici. În Aventuri în Deltă... (1976), volum de povestiri cu continuitate tematică, agreabilul tablou al unui tărâm cvasiexotic, investigat într-o dispoziție de vacanță - răstimp lipsit de griji și constrângeri, mobilat cu mici aventuri mereu neprevăzute, niciodată prea grave - și privit prin ochii copilului preadolescent, e completat cu descripția competentă și savuroasă a unor rafinamente gastronomice pescărești și vânătorești. Voievozi fără morminte (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e un roman
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
dimineața/ Ochii noștri fosforescenți vor coborî din pereți, niște nuci sunătoare,/ Te vei juca cu ele și se va revărsa un val prin fereastră,/ Unicul nostru naufragiu, podea străvezie prin care vom privi camera goală de sub camera noastră;/ O vei mobila cu nucile tale și-ți voi pune părul perdea la fereastră,/ Va veni cineva și-n sfârșit va fi închiriată,/ Ne vom întoarce sus să ne-necăm acasă.”; „Din pomii sădiți de amurg în odăile noastre incendiate/ vom desprinde încet
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]