1,321 matches
-
din Bărăgan, am avut surpriza să aflu, zugrăvit lângă tabloul votiv, zâmbetul galeș al cântăreței de muzică populară Floarea Calotă. Ceea ce nu părea a ghionti legea și obiceiurile, câtă vreme solista a plătit cash. Cocoțarea în pictura bisericii e-un moft ceva mai nou; adevărat, costă, dar intri hotărât în atenția lui Dumnezeu și crești nemăsurat în stima concetățenilor. Aș zice, totuși, că-i de-a dreptul caraghios s-o vezi, în biserica din Olănești, pe handbalista Mariana Târcă alături de sfânta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
într-o anumită măsură, stima pentru rusul Pavlov, al cărui prestigiu, în mentalul generației mele, rămăsese fixat doar la nivelul cățel-cârnat-clopoțel... Remarcabil acest erudit și neașteptat Dicționar, căruia avem a-i face un singur reproș, deloc minor. Este vorba de moftul "științific" potrivit căruia citatele se cuvin lăsate în limba în care au fost scrise. Și cum prea puțini sunt cei care știu și franceza și engleza de-o potrivă, ca să nu mai vorbim de germană și italiană, o bună parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Însăși este ucisă ritual de către evreii antropofagi și hemofagi. Această formă de generalizare nu a fost inventată de extrema dreaptă interbelică. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea I.L. Caragiale parodia această retorică ultra naționalistă Într-un articol- editorial din Moftul român (nr. 4, 1893), intitulat „Trădarea românismului ! Triumful străinismului ! !”. Comen tând votarea În Parlament a „legii meseriilor” (propusă de con ser vatorul P.P. Carp), lege care permitea și evreilor săraci să Învețe o meserie În școlile profesionale, Caragiale adoptă ironic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
înavuțiții peste noapte, corupții, cei cu tupeu și cei ce stăpânesc arta datului din coate. Școala este din ce în ce mai disprețuită, diplomele de bacalaureat și chiar de licență au devenit un fel de cărți de vizită cu valoare simbolică, iar educația, un moft. Societatea capitalistă pe care o construim nu mai are oare nevoie de știință de carte solidă, de intelectuali rasați, de moralitate și de educație adevărată? Greșelile se plătesc La vârsta când anii se adună parcă prea repede, când curg cu
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
îl argumentează cu bogate ilustrări din artele plastice și literatură, autorul ajunge la Caragiale, a cărui operă o consideră un vast studiu dedicat acestui fenomen. Ample caracterizări, deduse din mulțimea exemplelor, duc la concluzia că numele românesc al omului-kitsch este moftul, cel reprezentativ ilustrat de Momentele lui Caragiale. Istoricul literar C. este familiarizat mai ales cu literatura română a secolului al XIX-lea, pe care o supune observației într-un mod care se îndepărtează tot mai mult de spiritul „doct”, universitar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
teme, interferențe, CL, 1982, 12; Nicolae Manolescu, Nu numai istorie literară, RL, 1984, 44; Alexandru George, „Nu numai Caragiale”, VR, 1985, 4; Mirodan, Dicționar, I, 316-320; Paul Cornea,Tranziția ca spectacol și auroră, MS, 1987, 4; Nicolae Manolescu, Kitschul și moftul, RL, 1988, 52; Gheorghe Grigurcu, Încă un Caragiale „excesiv”, ST, 1989, 4; Nicolae Steinhardt, Pe scurt despre kitsch, VR, 1989, 4; Ion Bogdan Lefter, Priorități ’90, CNP, 1990, 8; Dicț. scriit. rom., I, 504-505; G. Dimisianu, Detectivismul critic, RL, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
ce ocupați în Administrațiunea Centralei fiind suprimat prin bugetul exercițiului 19011902, cu regret vă facem cunoscut că rămâneți în disponibilitate pe ziua de 1 aprilie 1901”. Director general, D. Mănescu Căruia Caragiale îi răspunde printr-o scrisoare deschisă, publicată în Moftul român, revistă pe care o crease la 1893 și o conducea el însuși: „Înțeleg și dacă voiți, împărtășesc chiar regretul dv. pentru aceea ce miați făcut cunoscut pe ziua de 1 aprilie. Trebuie însă să ne resemnăm: țara are atâta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cântec, 1891). Renunță în 1891 la postul de funcționar în Ministerul Cultelor și va trăi din scris, lucrând în redacția unor publicații și la manuale școlare. În 1893 apare volumul Balade și idile, salutat cu entuziasm de I.L. Caragiale în „Moftul român”. O broșură scoasă la Iași de Gr. N. Lazu, Adevărul asupra poeziilor d-lui Gh. Coșbuc, îi contestă originalitatea. Este începutul unui lung proces literar: Anton Bacalbașa, Al. Macedonski îl vor acuza de plagiat. D. Evolceanu (în numele „Convorbirilor literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
a calității procesului de învățămâmt. Ele vizează cunoștințele, competențele și comportamentele dobândite de elevi prin studiul unei discipline și în același timp permit evidențierea progresului realizat de elevi de la o treaptă de școlaritate la alta. Manualele alternative nu sunt un moft, ci sunt un semn al normalizării școlii în direcția democratizării învățării. Ele sunt necesare pentru că nici învățătorii nu sunt identici și nici elevii. Neurobiologia și psihologia demonstrează diferențele individuale ale fiecăruia dintre noi (abilități diferite, ritmuri, interese, chiar tipuri diferite
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
mea, e ora indexării, apărându-i în 1994. Este prezent, de asemenea, în numeroase antologii de proză umoristică. Colaborează cu versuri, proză și publicistică la „Ateneu”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Orizont”, „România literară”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Urzica”, „Al cincilea anotimp”, „Orient latin” (Timișoara), „Moftul român”, „Cuvântul liber” (Târgu Mureș), „Adevărul Harghitei”, „Mesagerul transilvan” (Cluj-Napoca) ș.a. Deși prozele lui H. nu au trecut neobservate la apariția în paginile revistelor, volumul Iubita mea, e ora indexării atrage atenția asupra unui alt gen de literatură, fiind o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
maxim aflux turistic; personalul care intră în contact cu clientela turistică trebuie să aibă stăpânire de sine, bună dispoziție și răbdare. Din nevoia relaxării totale în concediu, unii turiști pot avea un comportament care să deranjeze sau pot avea diferite mofturi etc., care necesită multă atenție și tratament diferențiat. Spre deosebire de alte domenii, personalul din turism intră în contact direct cu consumatorii produsului. De aceea, ținuta, starea sufletească, solicitudinea lui este ceea ce se observă în primul rând de către turist. De fapt, personalul
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
însă, au căpătat treptat concepții foarte limitate și naive despre ei înșiși și despre mediul înconjurător". 298 Ibid., p. 16. Dar chiar și în această schemă, oare nu exista posibilitatea ca tocmai blamata și odioasa proprietate privată apărută dintr-un "moft" să fi determinat și progresul bietelor forțe de producție rudimentare? 299 Ibid., p. 17. 300 Ibid., pp. 18-22. 301 Ibid., pp. 36-38. Legendele, în accepțiunea lui Ke, ar fi mituri debarasate de elementele primitive absurde, în care personajele mitice evoluează
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
muove”, RL, 1984, 40; Szász János, Tél eleji napló, „A hét”, 1984, 51; Marian Popescu, „Luna de pe cer”, RL, 1985, 33; Mircea Ghițulescu, „Luna de pe cer”, ST, 1986, 8; Tuchilă, Privirea, 197-203; H. Zalis, Din perspectivă veleitară romanul e un moft, CNT, 2002, 16; Geo Vasile, Interfața virtualului cu mitul, CNT, 2002, 20. C. Dt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290497_a_291826]
-
producție și regie în cadrul firmei Filmer. Colaborează, începând din 2002, la „România literară”, care îi va acorda și Premiul pentru debut la apariția romanului Mesteci și respiri mai ușor (2002), carte ce obține, de asemenea, un premiu oferit de revista „Moftul român” și o distincție din partea revistei „Cuvântul”. Făcând parte dintr-un val de tineri furioși ai „noii generații”, P. pare că adună la un loc, în textul său, scriitori dintre cei mai diferiți, români și străini. Scrisul lui este ilustrativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288925_a_290254]
-
de aiurea cu misiuni de spionaj, la gale, vernisaje. Dar de era cazul se recurgea la versiunea sportivă (potrivit pentru Ciric, de escapadele la mare ale Obiectivului se ocupau colegii de acolo el primea doar notițe scurte, ce mocofani cu mofturi). Corvetele le-ar fi evitat desigur ("ce nume nașpa, ar râde toți de mine"), mai ales după ce aflase că Fizicianul aflat mereu la Pat (patafizician de franțuzește) trădase un secret de stat într-o discuție cu un diplomat francez 54
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
poate astfel da naștere la 30-80 de larve, care se reproduc de la vârsta de 8-10 zile: prin urmare, coloniile de păduchi cunosc o creștere excepțională și invadează foarte rapid culturile! Daunele pe care le provoacă Fără sfială, păduchii nu fac mofturi și atacă aproape orice fel de plantă: salată, bob, mazăre, trandafiri, meri, piersici, viță-de-vie... Se hrănesc cu seva vegetală, pe care o extrag din tulpini, frunze, muguri și rădăcini. Atacurile lor provoacă deformări ale părților vegetale atinse. În plus, pot
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
încă din 1979. Din 1990 este director al Muzeului Literaturii Române și din 1992 redactor-șef al revistei „Manuscriptum”. A înființat Editura Muzeul Literaturii Române. A debutat în revista „Limbă și literatură” în 1973 iar editorial în 1997, cu Planeta Moft (Premiul Asociației Scriitorilor din București). A colaborat la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Calende”, „Adevărul literar și artistic”, „Literatorul”, „Convorbiri literare” ș.a. Volumul de debut, Planeta Moft, subintitulat „o utopie critică despre rolul celei de-a patra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
și literatură” în 1973 iar editorial în 1997, cu Planeta Moft (Premiul Asociației Scriitorilor din București). A colaborat la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Calende”, „Adevărul literar și artistic”, „Literatorul”, „Convorbiri literare” ș.a. Volumul de debut, Planeta Moft, subintitulat „o utopie critică despre rolul celei de-a patra puteri constituționale (Sfinte Sisoie!) în opera lui I.L. Caragiale”, constituie o insolită sinteză critică scrisă cu nerv, într-un stil degajat și ironic, spumos, pe alocuri un adevărat „festin stilistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
în principal publicistica lui Caragiale, cu referiri la momente relevante ale biografiei scriitorului, cu detalii savuroase despre lumea și obiceiurile contemporanilor săi, elementele de istorie și critică literară, de istorie culturală și a mentalităților, subordonându-se conceptului central al cărții - „moftul”, echivalentul modernului kitsch. C. abordează creația, lumea și omul Caragiale din perspectiva kitsch-ului ca fenomen cultural și ontologic definitoriu pentru „locuitorii Planetei Moft”. Este vorba despre crearea unui univers de hârtie, gol de substanță, a unei lumi alienate, închise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
istorie și critică literară, de istorie culturală și a mentalităților, subordonându-se conceptului central al cărții - „moftul”, echivalentul modernului kitsch. C. abordează creația, lumea și omul Caragiale din perspectiva kitsch-ului ca fenomen cultural și ontologic definitoriu pentru „locuitorii Planetei Moft”. Este vorba despre crearea unui univers de hârtie, gol de substanță, a unei lumi alienate, închise, aflate sub fascinația și dominația presei. Fenomenul mass-media pașoptist și postpașoptist este studiat ca factor declanșator al unei existențe falsificate, de care însuși omul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
ticurile și de clișeele limbajului publicistic. Rică Venturiano c’est moi (titlul unui capitol) se referă tocmai la „lupta cu omul-kitsch care-l pândește dinăuntru” pe Caragiale și pe care îl exorcizează prin intermediul unei „duble parodii”,parodia unei lumi-parodie. „Mitologia moftului” cuprinde varii subspecii, toate invenții ale presei, și efecte ale existenței-kitsch: „mitul revoluției”, „mitul progresului modern”, modelul cetățeanului responsabil, răsturnate parodic în imaginea rabelaisiană a unei „edenice” mahalale de absurd și perpetuu carnaval. Deși ia de multe ori forma unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
toate invenții ale presei, și efecte ale existenței-kitsch: „mitul revoluției”, „mitul progresului modern”, modelul cetățeanului responsabil, răsturnate parodic în imaginea rabelaisiană a unei „edenice” mahalale de absurd și perpetuu carnaval. Deși ia de multe ori forma unui joc speculativ, Planeta Moft este, în substanța ei, o temeinică cercetare a relațiilor dintre scriitorul (de literatură) și publicistul Caragiale, dintre universul său interior, cel al personajelor și lumea contemporanilor săi, o analiză a publicisticii caragialiene din perspectiva retoricii discursului gazetăresc și a fenomenului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
perspectiva retoricii discursului gazetăresc și a fenomenului de presă în genere. A îngrijit și a prefațat mai multe ediții, printre care Ordinea cuvintelor (I-II, 1985), Fiziologia poeziei (1990) și Opera poetică (I-II, 1999-2000) de Nichita Stănescu. SCRIERI: Planeta Moft, București, 1997. Ediții: Nichita Stănescu, Ordinea cuvintelor, I-II, pref. edit., București, 1985, Fiziologia poeziei, București, 1990, Colindă pentru inimă, Galați, 1991, Opera poetică, I-II, București, 1999-2000; G. Bacovia, Poezii, Galați, 1991; I. L. Caragiale, Cănuță, om sucit, pref. edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
țara mea, pref. Alexandru Cojan, București, 1996; Emil Cioran, Scrisori din tinerețe, București, 1999; Mihai Eminescu, Versuri lirice, București, 2000. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Moștenirea lui Nichita, RL, 1985, 44; Daniel Cristea-Enache, Orbitor, kitschul, ALA, 1997, 383; Laurențiu Ulici, „Planeta Moft”, „Privirea”, 1997, 77; Dan Silviu Boerescu, Existențe-kitsch sau Blestemul lui Caragiale, „ArtPanorama”, 1997, 2; Dimisianu, Lumea, 407-410. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
apărați de însăși condiția lor inatacabilă. Deși "nu face să...", povestitorul exultă cînd se simte răzbunat: curat sadism. Să nu ne depărtăm, însă. Între povestirile și nuvelele publicate la cumpăna secolului al XIX-lea (în Gazeta săteanului, printre altele, Vatra, Moftul român ) se află cîteva "localizări" după istorii, anecdote orientale sau europene, care au circulat în culegeri de gen și pe care Caragiale se grăbește să le semnaleze conștiincios. Astfel trasat intertextul, captează mai mult interesul secret, subreptice al autorului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]