848 matches
-
își aduce aminte scene în care intervenise printr-o subită concentrare telepatică, înrâurind personaje din jur să renunțe la glisări în naive aventuri, inclusiv erotice. "Un plan de bătaie" este o amuzantă, acidă șarjă pe adresa moravurilor literare ale provinciei moldave, cu personaje în care, cu siguranță, se vor recunoaște veleitari, grafomani și toxici reclamagii. Ce se cred, cel puțin, genii neînțelese. Inedit ni se pare călugărul-poet erotic, singurul pe placul Ornelei, poeta depresivă care, prin delațiune, ajunge să publice un
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]
-
ediția princeps din 1922, colectivul redacțional de la Humanitas (redactor: Cătălin Strat) a realizat, consultând și ediția realizată în 1996 de Mircea Anghelescu, o foarte bună ediție „artistică” a volumului. Adică o ediție care restituie în mare măsură parfumul limbii literare moldave, de sfârșit de secol XIX și început de secol XX, pe care Radu Rosetti o întrebuințează în aceste memorii. Regulile actuale ale limbii literare au fost conciliate cu formele vechi de limbă, de o manieră care s-ar putea să
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
dar care, la lectură, dă rezultate mai mult decât acceptabile. Avem în fața ochilor un text care, renunțând la toate elementele învechite din limba lui Radu Rosetti - cum ar fi „u” mut final, reminiscență a latinismului cipariano-bărnuțian -, a păstrat caracteristicile graiului moldav cultivat de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca și particularităț ile fonetice și ortografice ale limbii scriitorului. Chiar dacă, editologic vorbind, soluțiile alese de îngrijitori pot fi combătute pe rând, rezultatul final este, în opinia mea, incontestabil. Căci ne oferă un
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
rubine la mîner, sau cu alte pietre scumpe. În România, la cîrma țării, era guvernul I. G. Duca. Amîndouă cheltuiesc în contul statului român. Îi cumpără cadouri grele și fiicei unui demnitar francez cu care se împrieteniseră,... c'etait trés moldave!... După aproape o jumătate de secol, dacă nu și mai mult, cînd Georgeta Cancicov se apucase de proză, o proză foarte spirituală, după ce făcuse un timp cizmărie, punînd flecuri la pantofii eleganți ai fostelor prietene, îmbătrînite și ele și devastate
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
Paul Dukas. Enescu revine stăruitor, în multe translații sonore (“Părintele meu spiritual este Enescu”), de înveșmântări orchestrale, de la Șapte cântece pe versuri de Clement Marot la Suita „Impresii din copilărie”, la Piesa polifonică, semne de admirație profundă înspre personalitatea Orfeului moldav. Dialogurile muzica timpurilor se continuă în lumea Anotimpurilor vieții, trăiri pornite de la celebrele concertele ale lui Vivaldi și ajunse la viziunea unor Anotimpuri românești. “...proiectul vine din adolescență - spune autorul - mi-au trebuit câteva decenii să mă consacru realizării...mi-
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
nota esențială a unei personalități, a unei formule stilistice, enunțată concis și câteodată plastic: Ghica scrie „cu o pană veritabilă de romancier obiectiv”, C. A. Rosetti „apare în lumina crudă a confesiei lucide”, tânărul B. P. Hasdeu e „un Peciorin moldav, cu porniri de iunker”, Radu Rosetti este „un Ghica moldav”, C. Argetoianu are „totdeauna la îndemână un ac ironic”, E. Lovinescu „n-a cruțat pe nimeni, în schimb i-a nemulțumit pe toți”, Ionel Teodoreanu „are parcă mereu o psihologie
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
concis și câteodată plastic: Ghica scrie „cu o pană veritabilă de romancier obiectiv”, C. A. Rosetti „apare în lumina crudă a confesiei lucide”, tânărul B. P. Hasdeu e „un Peciorin moldav, cu porniri de iunker”, Radu Rosetti este „un Ghica moldav”, C. Argetoianu are „totdeauna la îndemână un ac ironic”, E. Lovinescu „n-a cruțat pe nimeni, în schimb i-a nemulțumit pe toți”, Ionel Teodoreanu „are parcă mereu o psihologie de nepot al bunicilor”, Petre Pandrea „are gura rea, căzând
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
forțează lucrurile și nu-i numește pe poeții aleși spre analiză postmoderni, însă mai mult dintr-o anume nesiguranță metodologică, conceptuală, căci motivul invocat, anume selecția cronologică, este superfluu. Având la bază antologia lui Sorin Alexandrescu Une antologie de la poèsie moldave, Lucia Țurcanu selectează cei opt poeți (Eugen Cioclea, Grigore Chiper, Nicolae Popa, Irina Nechit, Teo Chiriac, Vasile Gârneț, Emilian Galaicu-Păun și Nicolae Leahu) pornind, așa cum mărturisește, de la moderniștii tardivi spre ezitanți și postmoderniști. Un astfel de demers presupune câteva preliminarii
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
Florian LUNGU Iașul cultural. Iașul artistic. Citadelă nu de mult înnoită cu un ansamblu urbanistic uriaș, Mall-ul „Pallas” - se pare, unul dintre cele mai mari din Europa... În luna octombrie a.c. au avut loc în numeroase locații ale burgului moldav două ample manifestări concomitente, „FILIT” (Festivalul de Literatură și Traducere Iași - începând din 23 octombrie) și „Festivalul Muzicii Românești” ediția a XVII (21-27 octombrie). Amintita sărbătoare a artei sunetelor organizată de Filarmonica de Stat „Moldova” și Universitatea de Arte „George
Academic jazz group by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83411_a_84736]
-
de semnificații istorice și moraliste ale acesteia. Neîndoios, un moment culminant al vieții Elenei Bibescu l-a constituit întîlnirea cu junele George Enescu, al cărui debut componistic are loc în capitala Franței, în 1898, cu Poema română. Mai înainte de aceasta moldavul de geniu a interpretat Concertul pentru vioară și orchestră (reducție pentru pian) de Felix Mendelssohn-Bartholdy și Sonata Kreutzer de Beethoven, în salonul principesei, acompaniat de ea, unde a avut prilejul de-a cunoaște o seamă de muzicieni celebri. Apropierea dintre
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]
-
plicurile, alcoolul, pantofii și adidașii antieroilor din romanul burlesc/carnavalesc al lui Nichita Danilov; din această perspectivă, protagonistul din Tălpi. Șotronul e Iașul, devenit, iată, ceea ce se numește un topos, o paradigmă literară, cum, la fel, va fi fiind urbea moldavă în proza lui Val Gheorghiu, Cătălin Mihuleac ori Lucian Vasiliu: e orașul cum se vede (cu piețele, străzile, statuile, porumbeii, Corso, Fundație, Copou, Tătărași, Nicolina, Alexandru) și cel care este nefiind, cel ascuns în imaginarul lui Bikinski, în aristocrația lumii
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
în umbrele rămase aci.../ Doar dacă-n vis le mai poți auzi.// (Casa din Mangalia). Evident, nu poate fi vorba de pastișe, ci de cîteva puncte de inserție ale unei structuri psihice similare, cu deschidere mai mult spre infinita contemplație moldavă decît spre nervozitatea valahă căreia ar fi trebuit să-i aparțină Vinea prin obîrșiile sale danubiene. Spre deosebire însă de Bacovia care se prăbușește fără scăpare în abisul abuliei, al monotoniei geniului său, Ion Vinea e un introvertit ce jinduiește
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
Diaconu scria despre ieșirea postumă a lui Hogaș „dintr-un anonimat cvasitotal”, încercând să explice: „De va fi vreo fatalitate la mijloc, atunci nu știm dacă să o așezăm sub semnul simplei indiferențe față de propriul scris și al proverbialei tihne moldave, sub semnul unui dezinteres superior, epicureic, consecință, în realitate a unei conștințe artistice neviciate de tentația publicității (i se mai spune, acestei vocații, amatorism) sau, în fine, sub semnul unei parcimonii exagerate, al unei severități dublate de modestie, ambele duse
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
unei creații enesciene în vechea citadelă culturală a Banatului montan („Drapelul”, Lugoj, XIV, 53, 1914, 3). Banatul, ținutul căruia Lucian Blaga i-a conferit conotații baroce, s-a constituit într-un permanent punct de atracție pentru peregrinările artistice ale Orfeului moldav, care s-au succedat, cu o densă ritmicitate, de-a lungul a mai bine de trei decenii: Lugoj, între 1912 (primul popas concertistic în Banat) și 1943 (concert de adio oferit melomanilor bănățeni), Timișoara (între anii 1921 - prima prezență în
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
procesului de creație. Inflexiunile cromatice, luxurianța broderiilor concură și ele la dimensionarea unui limbaj complex. b) În sprijinul ideii afirmate mai sus, și anume aceea a contribuției lui Enescu la dezvoltarea muzicii de cameră moderne românești (cvartetele), afirmăm că „Orfeul moldav” a realizat acea exemplară simbioză dintre substanța și simțirea specifică românească expusă în forme particulare și originale. Cele afirmate până aici sunt îndreptățite să acrediteze universalizarea muzicii românești, participarea ei la marele progres făcut de gândirea muzicală modernă. În continuare
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
compensând sobrietatea ațoasă a unui demers istoric care, altfel problematizat, ar fi riscat, poate, să fie sec. Ero(t)ism ștefanian? Componenta bicefală se bazează pe faptul că agresivitatea vitală (libidoul) și cea războinică au fost esențiale în viața voievodului moldav. Nu în zadar, Ovidiu Pecican mizează pe abordarea a două oglinzi reflectorizante: cum se vedea Ștefan cel Mare pe sine și cum l-au văzut contemporanii (iar mai apoi urmașii săi). Fără falsă modestie, principele se percepea ca fiind un
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
din epocă, situate între Biblie și Alexandria, între fragmente de romane cavalerești și folclorul băștinaș, între textele eroice despre viteji sau voinici (feudali războinici, de elită), decriptează un model eroic ștefanian: vitejia și impetuozitatea au fost principalele calități ale principelui moldav, iar nu etica ori morala cavalerească; iar dacă vitejiei impetuoase i s-a adăugat emblema de uns al lui Dumnezeu, a fost aproape firesc ca Ștefan să devină sveti, adică sfânt. Analizate cu acribie și farmec sunt și scrisorile voievodului
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
diplomația domnitorului de a consacra Moldova ca pe o Poartă a Creștinătății. Dar la fel de interesante sunt și scrisoarea de informare către Matei Corvin (regele Ungariei, față de care Ștefan era vasal, și care ulterior avea să încerce să uzurpe rolul principelui moldav de învingător al turcilor, dar fără să primească credibilitate în acest sens la curțile Europei) sau ironica epistolă a voievodului către sultanul Mohamed, ale cărui trupe le înfrânsese. Zeflemitor, Mușatinul îi scrie sultanului că a învins în luptă niște ,tâlhari
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
voievodului (și chiar i-a întemnițat o vreme), încălcând protocolul diplomatic și autodiscreditându-se astfel în fața curților occidentale, amuzate de zeflemeaua princepelui la adresa sultanului. O altă grilă în cartea lui Ovidiu Pecican ne este oferită prin analiza propagandei interne a principelui moldav cu ajutorul bisericilor și mănăstirilor, apoi prin restaurarea pietrelor tombale pentru a puncta importanța dinastiei Mușatinilor, prin letopisețe, cronici și geste. Ștefan cel Mare facilitează o adevărată industrie a evangheliarelor, psaltirilor, apostolilor, mineielor; nu este vorba, însă, doar de biblioteci mănăstirești
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
pas și încă unul, o nouă hartă caligrafiază umbrele noastre în parcul cu copaci exotici. Cîndva, sub umbra cireșului japonez sub care stăm acum își avea atelierul meșterul de stele, iar sub laur se întindeau imperiile ceții dinspre nordul tău moldav "Vezi ce rostești deasupra rîului, memoria lui e nemuritoare" cum versurile din Luceafăr pe care mi le-ai recitat în latină ca o presimțire a fiecărei vocale-regină, a fiecărei consoane-mareșal. azi am fost deodată în toate insulele pierdute: insula Ada
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
imagini construite inteligent: „zile cu opt ore lungi/ și nopți cu 100,1 mhz transfugi de la ungheni” (p. 41), notează el la un moment dat. Nopți cu 100,1 mhz, așadar. Ce mai încoace-ncolo, copci e o întreagă Halima moldavă! Crista Bilciu (n. 1978), cel de-al treilea nume apărut anul acesta în poezie aduce cu sine, și ea, o nouă sensibilitate. Alternanța de registre face cea mai mare parte din farmecul volumului. Poema desnuda poate fi citită ca un
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
teatrul și se folosiră și de nemerirea reprezentației cii întâi, ce se făcu în 20 Ianuarie, eară în 27 pentru boeriť. " O savuroasă mostră de cronică dramatică, de expresivitate involuntară și totodată o legitimare serioasă pentru scena și pentru publicul moldav. Titlul articolului: Eho Teatrului Național în Bacău. Autorul: un anume P... În toamna aceasta la București va avea loc Congresul internațional al Francofoniei. E o șansă, fără îndoială, pe care cei de la Vitraliu au înțeles-o exact, dedicând temei suficiente
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
exemplu, numele incredibilului navigator Magellan este, pe limba sa maternă, Magalhaes; dacă pseudo-transcrierea mea fonetică ajută la ceva, vă spun că se pronunță aproximativ măgăliaăș (cu ultimele două vocale nazalizate). Uneori asemenea moliciuni ne duc cu gândul la "dulșile grai" moldav și la bonomia-i intrinsecă. Acum un deceniu, când Providența mi-a permis finalmente să văd Lisabona, vrusei să cercetez locul de veci al unuia dintre poeții mei favoriți - brazilianul Murilo Mendes (1901-1975). Știam, din prefața antologicului volum tradus de
Humorescă by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8361_a_9686]
-
eseuri și articole de opinie în presa culturală românească, o recuperare masivă sau măcar semnificativă a poeziei basarabene contemporane nu s-a produs. În prima jumătate a anilor '90, Sorin Alexandrescu a publicat celebra sa antologie Une antologie de la počsie moldave, iar anul trecut chiar Editura Cartier a editat o selecție în engleză, Singular Destinies. Contemporary Poets of Bessarabia, dar alte tentative de popularizare a poeziei basarabene, după câte știu, lipsesc. Cărți de poezie editate în Moldova ajung în România doar
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
a celebrului cimitir. Sunt resturi pământești, acolo, pe care nu le pot veghea, zi și noapte, ca la Te El nu a dorit să fie la "Père-Lachaise" (poate că nici în Panthéon): el a dorit să fie în pământul lui, moldav. Aici ar fi venerat ca el, singur, nu printre alții, alături doar de iubita lui de-o viață. Aici ar putea veni și pelerini din întreaga țară - de ce nu: cum vin la Ștefan, la Putna -, iar locul acesta ar da
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]