961 matches
-
parc cuprinde 197 de exemplare de rășinoase (77%), restul fiind foioase. Plantația este considerată foarte tânără: 73% dintre plante au diametre de până la 20 cm, bucurându-se de o stare fitosanitară bună sau foarte bună. Există în scuar și 14 molizi argintii tineri ("Picea pungens"), arbori cu temperament de lumină plantați însă la umbră. Parcul mai adăpostește circa 20 de platani englezești ("Platanus acerifolia"). Dintre aceștia, cele 13 exemplare din aliniamentul de pe strada I. C. Brătianu și două exemplare din interiorul parcului
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
trăiește o singură subspecie - "Muscicapa striata striata" Mediu geografic în care trăiește muscarul sur este foarte divers, pasărea fiind mai ales legată de arbori. La nordul Europei, muscarul sur adesea poate fi văzut în pădurile incendiate sau în pădurile de molid și pin, uneori, prin păduri dese, dar întotdeauna în apropierea marginilor de pădure și a poienilor, unde păsările vânează insecte. În zona de mijloc a Europei această pasăre poate fi găsită în orice pădure rară sau în apropiere de poieni
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
paleontologică Golești" are o suprafață de 10,0 ha. Este situată în comuna Golești, sat Poienița în bazinul pârâului Sâmnic. Are drept scop conservarea numeroaselor fosile de vertebrate și, impresiuni ale unor frunze de plante (ulm, salcie, mesteacăn, tei, pin, molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. "Rezervația naturală Mlastina Moșoroasa" are o suprafață de 0,25 ha. Este situată în orașul Băile Olănești, la cca 0,5km. sud de satul Moșoroasa, la altitudinea de 700 m. Rezervație naturală botanică
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
turistică pitorească, ce dispune de diverse posibilități de recreere și de excursii montane, una dintre principalele atracții ale zonei fiind Ghețarul de la Scărișoara, aflat la numai 15km. Arieșeni se află într-o regiune cu aer ozonat de brad și de molid, la o altitudine de 950 m, fiind cunoscută și vizitată de turiști mai ales în sezonul rece, deoarece schiorii au la dispoziție mai multe pârtii performante. Dar și în sezonul cald se pot face excursii și drumeții, care vor satisface
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
Arad, str. Liliac nr. 6 21531 POP CLAUDIA EMILIA Arad, str. Prunului nr. 5 339 POP MARIA (n. 1951) Curtici, Str. Cloșca nr. 3, bl. I, sc. A, ap. 6 țel. 465441 11618 POPA DORINA RODICA (n. 1950) Arad, Str. Molidului nr. 31 țel. 286848 11619 POPA GHEORGHE (n. 1955) Arad, Str. Albă Iulia nr. 11 țel. 269266 341 POPA IOAN (n. 1936) Arad, Str. Gen. Praporgescu nr. 25, bl. 8 țel. 220565 343 POPA MIRELA LUCIA (n. 1957) Arad, calea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
ap. 17 țel. 337920 9794 DRĂGHIA NICULITA (n. 1953) Brașov Ciprian Porumbescu 1, ap. 4 țel. 380298 13007 DUMITRESCU VASILE (n. 1934) Brașov, str. Mimozei nr. 10 sc. B ap. 10 țel. 092327212 9799 ENE GEORGETA (n. 1948) Brașov, str. Molidului nr. 25 bl. 34 ap. 25 țel. 319272 095164654 968 FAGARASANU NICOLAE (n. 1938) Brașov, De Mijloc 146, bl. 10A, sc. I, ap. 27 țel. 421544 884 GADAU ION (n. 1928) Brașov, Str. Bisericii Române nr. 1 țel. 416312 16808
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
A, ap. 1 țel. 424164 9834 PÂNĂ DANA (n. 1960) Brașov, Str. Mercur nr. 1, sc. A, ap. 16 țel. 094791714 910 PARASCHIV VASILE (n. 1928) Brașov, Str. De Mijloc 24 țel. 413523 15684 PARASCHIVESCU SILVIA (n. 1955) Brașov, str. Molidului nr. 21 bl. B 32 ap. 7 țel. 318079 093057696 15685 PĂUNESCU SIMONA ROXANA (n. 1964) Brașov, B-dul Victoriei nr. 4, bl. 41, sc. D, ap. 16 țel. 427418 090160190 1029 PETER SARĂ (n. 1946) Săcele, George Moroianu 23 A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
6 țel. 252707 15690 SONTICA ADRIANA (n. 1960) Brașov, str. Podul Crețului nr. 89 țel. 142208 1055 SPĂTARU ALEXANDRU (n. 1938) Brașov, Victoriei 9, bl. 36, sc. C, ap. 83 țel. 311936 093936060 1056 STEPA PAUL (n. 1939) Brașov, Str. Molidului nr. 9 bl. 14 sc. B ap. 13 țel. 315765 9860 STRAMBU VALERIU (n. 1943) Brașov, Valea Cetății 33 bl. A 40, sc. A, ap. 6 țel. 313337 15757 STURZU IOANA (n. 1948) Brașov, str. Toamnei nr. 22, bl. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1948) Cîmpulung Moldovenesc, Str. Sirenei nr. 1A, sc. A, ap. 20 țel. 094953658 4000 ROTARU GHEORGHE (n. 1929) Suceava, Bd. G. Enescu nr. 15, bl. T33, sc. B, ap. 3 țel. 220222 4002 RUSU VASILE (n. 1957) Cîmpulung Moldovenesc, Str. Molidului nr. 10, bl. 23, sc. A, ap. 4 țel. 314036 4003 SANDU GHEORGHE (n. 1960) Suceava, Str. Rulmentului, nr. 3, bl. 53A, ap. 1 țel. 513907 4004 SAUCIUC AUREL (n. 1955) Sat Sf. Ilie, Com. Șcheia țel. 093395706 4006 ȘERBAN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Suceava, str. Stațiunii nr. 2, bl. C6, sc. B, ap. 9 țel. 511270 0111 SC BICONTEX SRL Suceava, Str. Mărășești nr. 49, bl. 29, sc. A, ap. 1 țel. 523046 092375510 fax: 523046 0811 SC BILANȚUL SRL Cîmpulung Moldovenesc, str. Molidului nr. 10, bl. 23, sc. A, ap. 4 țel. 314036 0245 SC CODEXPERT OFFICE SRL Suceava, Str. Stațiunii nr. 4 țel. 511267 fax: 511267 1063 SC CONT EXPERT AUDIT CONSULTING SRL Fălticeni, str. Sucevei bl. 76 ap. 5 țel. 544779
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
A, ap. 10 țel. 210448 MUNTEAN IOANA Suceava, B-dul 1 Mai, nr. 5, bl. H1, ap. 15 țel. 216065 NĂȘIE CRISTINA Suceava, str. Zamca, nr. 31, bl. 58A, sc. A ap. 7 țel. 225974 NEGURA VICTORITA C-lung Mold. str. Molidului, nr. 9, bl. 7C, sc. E, ap. 61 țel. 314623 NEMTEANU PETRONELA Fălticeni, str. 4 Noiembrie, nr. 30 OBREJA CAMELIA Suceava, str. Privighetorii, nr. 7, bl. S1, sc. B, ap. 12 țel. 252509 PENTELIUC DOMNICA Rădăuți, str. M. Viteazul, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
strat de zăpadă și grosimea medie a acestuia de 110 cm precum și prezența unor versanți cu expoziție nordică și panțe mari au favorizat practicarea sporturilor de iarnă. Bioclimatul este tonifiant, excitant cu anumite nuanțe de sedare. Domină etajul pădurilor de molid cu asociațiile vegetale specifice acestuia, iar mai sus etajul alpin și subalpin. Pajiștile montane sunt cu un înalt grad de biodiversitate, fiind clasificate drept pajiști cu înaltă valoare naturală. Un element de specificitate al zonei este reprezentat de prezență mlaștinilor
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
multe alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
flăcău, Cuvenitu-i-s-a dreptul de urmaș la tronul său. Prima fată, BUCOVINA, copilița cu chip drag, A primit drept moștenire Țara codrilor de fag. Și-a urmat apoi MOLDOVA, cu surâsul ei candid, Ce-a-nceput să stăpânească peste Țara de molid Iar frumoasa, visătoarea, BASARABIA, bălaia, Cu păr lung de aur moale, cu obrajii ca văpaia, A primit în stăpânire de la tatăl ei iubit Un ținut mănos și rodnic, Țara cea din răsărit. Și DOBROGEA, ocheșica, cea de Soare iubitoare, A
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și-a atins scopul, rămâne important faptul că a reușit parțial să Își lase amprenta asupra aspectului pădurilor. Principiile silviculturii științifice au fost aplicate, aproape tot secolul al XIX-lea, cu toată rigoarea posibilă, În majoritatea pădurilor mari din Germania. Molidul, cunoscut pentru rezistența sa, pentru creșterea rapidă și pentru calitatea lemnului, a devenit piesa de rezistență a exploatărilor forestiere În scop comercial. La Început, el era folosit doar pentru regenerarea pădurilor mixte exploatate excesiv, Însă profiturile au fost atât de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
privați de pășunile, hrana, materiile prime și remediile naturiste pe care le oferiseră spațiul forestier anterior. Vechile păduri mixte, din care trei pătrimi erau alcătuite din arbori cu frunze late (foioase), au fost Înlocuite de păduri de conifere În care molidul și pinul silvestru erau dominanți sau, adeseori, singurele specii. Pe termen scurt, această experiență de simplificare radicală a pădurii prin trecerea la un singur tip de producție a avut un succes răsunător. Acest „termen scurt” a durat destul de mult, dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
o explicație simplificată... Apoi, Întregul ciclu de nutriție a fost perturbat și, În cele din urmă, aproape stopat... Oricum, scăderea cu una-două clase calitative șfolosite pentru determinarea calității cheresteleiț pe durata a două sau trei generații de culturi pure de molid este un fapt binecunoscut și deseori observat, reprezenrând o pierdere de 20 până la 30 la sută din producție”. Pentru descrierea cazurilor celor mai grave, s-a inventat și un nou termen În vocabularul german: Waldsterben (moartea pădurii). În mod clar
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
forestiere este lipsa de resturi vegetale și de biomasă lemnoasă. Pădurile cu arbori de aceeași vârstă și de aceeași specie creau un habitat mult mai puțin divers și, de asemenea, erau mai puternic afectate de furtuni. De exemplu, În cazul molidului, tocmai această uniformitate oferea teren propice dezvoltării de paraziți caracteristici speciei. Atacurile dăunătorilor căpătau proporțiile unor epidemii, ceea ce producea pagube și necesita cheltuieli enorme pentru Îngrășăminte, insecticide, fungicide sau raticide. S-ar părea că prima generație de molid se dezvoltase
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
În cazul molidului, tocmai această uniformitate oferea teren propice dezvoltării de paraziți caracteristici speciei. Atacurile dăunătorilor căpătau proporțiile unor epidemii, ceea ce producea pagube și necesita cheltuieli enorme pentru Îngrășăminte, insecticide, fungicide sau raticide. S-ar părea că prima generație de molid se dezvoltase excepțional de bine, În parte din cauză că se hrănise din solul format de-a lungul timpului de pădurea bătrână și diversă pe care o Înlocuise. O dată acest „capital” nutrițional terminat, viteza de creștere a scăzut brusc. După ce deschiseseră drumul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
grâul drept exemplu de ceea ce voi numi aici „cultură proletară” și să Îl comparăm cu zmeura, pe care o consider „cultură mic-burgheză” prin excelență. Grâul se pretează la cultivarea mecanizată la scară largă, reprezentând pentru agricultura colectivizată cam ce era molidul pentru silvicultura științifică centralizată. O dată Însămânțat, el nu are nevoie de multă Îngrijire până la recoltare, când o combină Îl poate tăia și treiera În cadrul unei singure operațiuni, pentru ca apoi să Îl arunce În vagoane spre a fi dus În hambare
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Series, Oregon State University School of Forestry, Corvallis, 1968, pp. 24-25; citat În Maser, The Redesigned Forest, pp. 197-198. Pentru cei interesați de interacțiunile precise ce au loc, voi relua aici frazele omise: „Să luăm drept exemplu o cultură de molizi. În mod normal, rădăcinile acestora nu pătrund la foarte mare adâncime. Prima generație de molizi plantați pe un teren ocupat Înainte de foioase Își poate Întinde rădăcinile de-a lungul canalelor formate de pădurea anterioară, Însă la cea de-a doua
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Redesigned Forest, pp. 197-198. Pentru cei interesați de interacțiunile precise ce au loc, voi relua aici frazele omise: „Să luăm drept exemplu o cultură de molizi. În mod normal, rădăcinile acestora nu pătrund la foarte mare adâncime. Prima generație de molizi plantați pe un teren ocupat Înainte de foioase Își poate Întinde rădăcinile de-a lungul canalelor formate de pădurea anterioară, Însă la cea de-a doua generație sistemul de canale devine mai superficial, din cauză că solul e acum mai compact. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
lungul canalelor formate de pădurea anterioară, Însă la cea de-a doua generație sistemul de canale devine mai superficial, din cauză că solul e acum mai compact. Prin urmare, rezerva de substanțe nutritive a arborilor este și ea diminuată. Prima generație de molizi a profitat de cantitatea mică de humus produsă de foioase, Însă nu a putut produce alta În loc. Reziduurile formate de molizi putrezesc mult mai Încet decât cele ale foioaselor, astfel că fauna și flora de pe stratul superior al solului se
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
e acum mai compact. Prin urmare, rezerva de substanțe nutritive a arborilor este și ea diminuată. Prima generație de molizi a profitat de cantitatea mică de humus produsă de foioase, Însă nu a putut produce alta În loc. Reziduurile formate de molizi putrezesc mult mai Încet decât cele ale foioaselor, astfel că fauna și flora de pe stratul superior al solului se descompun mult mai greu și, de aceea, În majoritatea cazurilor, apare un strat brut de humus. Acizii humici pe care Îi
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
reprezinte micorizele (structuri formate sub pământ din ciuperci simbiote și rădăcinile plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre acești dăunători menționăm: Bupalus piniarius, fluturele pinului (Panolis flammea), omida păroasă a pinului (Dendrolimus pini), omida păroasă a molidului (Lymantria manache), viespea cu ferestrău a acelor de pin (Diprion pini), scolitidele, gheba de rădăcini (Laphodermiam reditiorum), Armillarie, putregaiul roșu și alți funguși (Masser, The Redesigned Forest, p. 78). Pentru o scurtă descriere a acestor practici, vezi Rachel Carson, Silent
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]