617 matches
-
cu suplețea, lăsau impresia că tot ce făcea era simplu”, cum scrie Ionel Maftei . Sunt elemente ale efigiei (fruntea înaltă, expresia meditativă a feței și, în mod special, degetele mâinilor) preluate cu măiestrie din desenul lui Dragoș Pătrașcu, de gravorul Monetăriei Statului, Maximillian Fetița (ale cărui inițiale, MF, sunt gravate sub mâna dreaptă), care dau profesorului Dobrovici, așa cum credem că au dorit și inițiatorii medaliei, dimensiune de simbol pentru instituția pe care a slujit-o mai mult de un sfert din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a decernat, la cea de a zecea aniversare a Biroului Internațional pentru unificarea dreptului penal, inițiat și condus de el, o medalie omagială și aniversativă, pe care o vom prezenta în continuare. Medalia (argint, 75mm, gravor P. Theunis, realizată la Monetăria din Paris) are pe avers (fig. 139av) chipul cu bust orientat jumătate stânga, îmbrăcat cu tunica ținutei protocolare, încărcată pe partea centrală și dreaptă a pieptului cu ordine și decorații românești și străine și având pe umeri pelerină desfăcută larg
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Mai multe cumpărături? Dar ce veți cumpăra? Fără îndoială obiecte utile, lucruri capabile să procure satisfacții eficace, stofe, case, cărți, tablouri. Ar trebui deci să începeți prin a demonstra că toate aceste lucruri se produc singure, prin faptul că la Monetărie se topesc lingouri căzute din lună sau că se pune în mișcare la Imprimeria Națională planșa asignatelor 44; căci nu puteți gândi de o manieră rezonabilă că, în cazul în care cantitatea de grâu, de stofă, de nave, de pălării
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ÎNCEPUTURI ȘI PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE Medalia românească își leagă începuturile de ilustra personalitate a lui Mihai Viteazul, care, în 1600 își imortalizează chipul și faptele pe o medalie, moneda sau monetă-medalie, cum este numită în literatura de specialitate, bătută în monetăria de la Baia Mare sau de la Sibiu și care îl prezintă pe avers după imagini de epocă ale lui Aegidius Sadeler sau Domenicus Custos sau Ortelius{\cîte 1} . Apreciam în lucrarea Personalități ale Iașului în imagini medalistice{\cîte 2} ca părerile
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
notă 10, din subsolul paginii 144, în care ni se promiteau „argumentele de rigoare”, ca „moneta-medalie” face parte „dintr-o veritabilă emisiune monetară, cu o destinație economică precisă, prezentând însă pe revers o legendă comemorativa”, ca a fost bătută în monetăria de la Sibiu „în primele trei luni ale anului 1600, pentru a servi la plata soldelor mercenarilor profesioniști, cu care urma să poarte campania din Moldova”. Așa cum am procedat în lucrarea mai sus citată, redam descrierea acestei realizări, după primul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cel Bun și pergamentul de pe avers, cât și prin moneda reprodusa pe reversul medaliei); 1903, anul înființării Societății Numismatice Române; 1973, anul înființării secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române. După cum se poate vedea din imaginile reproduse pe această pagină, Monetăria Națională, probabil din motive economice și cu acordul beneficiarului, practica obiceiul preluării unor imagini de pe medalii mai vechi și le valorifica pe altele noi, cum este și medalia cu originalitate discutabila din fig. 21av. O altă realizare este din anul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
inițiativele sunt lăudabile doar atunci când nu transforma medalia din document istoric credibil, în document discutabil, cum, din punctul de vedere arătat mai sus, este cazul celei de față. Aversul acestei medalii (fig. 22av), interesantă realizare a gravorului Maximillian Fetiță, de la Monetăria Națională, prezintă bustul voievodului, încadrat, de o parte și de alta, de anii de domnie 1552-1561 și 1563-1568. Bustul are în partea de sus inscripția semicirculara ALEXADRU LĂPUSNEANU - DOMN AL ȚĂRII MOLDOVEI, iar în partea de jos, cu litere mici
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fig.26av), redat din perspectiva sud-estică și într-o spațialitate care sugerează unicitatea și existența în timp. Că și în cazul celorlalte medalii prezentate aici, aceasta se înscrie pe linia realismului clasic, impus de Haralamb Ionescu, în arta gravurii de la Monetăria Statului. Nu înțelegem de ce pe ambele fete ale medaliei apar inițialele lui Maximillian Fetiță (MF), care este realizator tehnic-medalist și nu ale, sau, măcar, nu și ale col. prof. Valeriu Bria, căruia îi aparține proiectul artistic. Acceptăm ideea că imaginea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
avem informații că medalia a fost oferită la festivitatea organizată cu ocazia încheierii lucrărilor de reparații capitale la Palatul Cuza, de pe strada Lăpusneanu, iar pe de altă parte că exemplare din tombac ale acesteia (circa 300) au fost topite de Monetăria Statului. Apreciem că atât placheta cât și medalia rămân realizări notabile ale artiștilor medalieri Vasile Gabor și Maximillian Fetiță, atât ca transpunere grafică, cât și ca noutate tematica (noi imagini medalistice ale Domnitorului Unirii și prime imagini medalistice ale palatelor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ale palatelor Cuza de la Ruginoasa și de la Iași. Ca o realizare deosebită ne apare placheta viitoarei comemorări din 2014, 510 ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, bătută la Monetăria Statului în anul 2010, sub egida Secțiunii din Iași a SNR. Deosebit de interesante ni se par efigiile afrontate ale celor două mari personalități pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
32rv). Placheta este machetata, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat costurile de batere în tombac argintat și argint, de sculptorul Constantin Dumitrescu, un artist despre care, ca și în cazul celorlalți artiști creatori de la Monetăriei Statului, s-a scris încă puțin și abia în ultimii ani{\cîte 43}. Maestrul Constantin Dumitrescu nu este la primele efigii Ștefan cel Mare și Sfânt și Mihai Eminescu. Ne sunt cunoscute efigiile de pe medaliile Voroneț 500, din 1988{\cîte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
linie merge maestrul Constantin Dumitrescu și în cazul plachetei pe care am reprodus-o în figură 32av (imaginile redau o probă a plachetei; forma finală a aceasteia apare fără bandă lata marginala exterioară). Tot maestrului Constantin Dumitrescu (tânăr pensionar al Monetăriei Statului din anul 2010) îi datorăm machetă pentru o placheta unifață Al. I. Cuza, proiectată de profesorul maistru Victor Antăluță din Iași și bătută în tombac, tombac argintat și argint cu cheltuiala acestuia din urmă, în anul 2007 (figură 31
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
că în lucrarea pe care am dedicat-o, în anul 2002, si nu 2004, cum greșit am făcut trimitere în prima ediție, reflectării medalistice a personalităților orașului Iași (paginile 116-117), apreciam că responsabilitatea pentru actul creației medalistice românești revine deopotrivă Monetăriei Naționale și Societății Numismatice Române. Lipsa de originalitate în conceperea reversului medaliilor actuale, la care ne-am referit în capitolul dedicat unor personalități din această lucrare, credem că revine și inițiatorilor. Aceștia, deși au făcut un act de cultură de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la Iași. „INSTRUMENT DURABIL AL MEMORIEI COLECTIVITĂȚII, MEDALIA ESTE DEOPOTRIVĂ SURSĂ ISTORICĂ ȘI OPERA DE ARTĂ. FABRICAREA EI DEPINDE ÎNCĂ, ÎN MARE MĂSURĂ, DE MĂIESTRIA SCULPTORULUI MEDALIST ȘI A GRAVORULUI, DECÂT DE METODE TEHNOLOGICE MODERNE.” ING. CRISTIAN CIORNEI, REGIA AUTONOMĂ MONETĂRIA STATULUI, ACTIVITATEA MEDALISTICA 1990-1997, BUCUREȘTI 1998, COPERTA 4 B - CU PRIVIRE LA IMAGINILE SIMBOL DE PE MEDALIILE INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN IAȘI Medalia de protocol a Universității „AL. I. Cuza” din Iași, ralizată în anul 2002, și aceea a Jubileului de 150
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Se știe cu certitudine că este realizată din inițiativa ieșeana. Reproduce neîndoielnic imaginea cutremurătoare din fotografia făcută în anul 1887, la Botoșani, de Jean Bieling; - pagina 44, medalie realizată în anul 2010, la împlinirea a 140 de ani de la înființarea Monetăriei Statului din București. Imaginile simbol de pe această nu se referă și la bogată activitate medalistica din unitatea ecomomică cu specificul sau aparte; - pagina 59, medalia Centenarului Societății Numismatice Române din 2003. Din păcate și medalia respectivă ignoră domeniul medalistic. C
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
urma de acum două direcții. Prima este cea autohtonă, care presupune realizarea medaliilor în țară, cu posibilități locale, în atelierele unor bijutieri români, modeste la început, mai valoroase spre sfârșitul secolului al XIX-lea și datorită înființării, în 1870, a Monetăriei Naționale. A doua direcție este cea străină, care presupune realizarea medaliilor (în special cele legate de Unire și domnitorul Cuza) în ateliere din Franța, de către sculptori francezi, apoi de către artiști gravori germani în ateliere din țara lor{\cîte 72}, pentru ca
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuala de gravorii Monetăriei Statului. TITU MAIORESCU Personalitate complexă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Titu Maiorescu, după studii strălucite de filosofie și drept în Germania și în Franța, isi leagă primii doisprezece ani ai carierei sale, care
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
si pe unul dintre cele opt reversuri ale medaliei FUNDAȚIA ȘCOALĂ SOCIOLOGICĂ DE LA BUCUREȘTI, cum ne informează legendă aversului. Chipul lui Dimitrie Gusti este surprins grafic, de același gravor, Maximillian Fetiță, în maniera realismului grafic impus de artiștii salariați ai Monetăriei Statului din București. EMIL CONDURACHI A fost elev al Liceului Național din Iași și un strălucit student al Facultății de Litere și Filozofie de aici, având între profesori personalități de talia lui Ilie Minea și Orest Tafrali. Tot la Iași
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
George Emil Palade, în SUA și cu atâția și atâția alții în alte țări. În medalistica românească, personalitatea lui Sergiu Celibidache apare abia în 1991. Medalia (tombac, 60 mm) este realizată cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, la Monetăria Statului, după machetă sculptorului Vasile Gabor. Cunoaștem două variante - una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătură autografa / 80 ANI, semicircular în dreapta aversului (fig. 102av) / FILARMONICA BUCUREȘTI, pe revers (fig. 102rv), și alta fără inscripția 80 ANI / FILARMONICA BUCUREȘTI în legendă. Medalia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLĂ CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistica este realizată după machetă sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru notă de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverența sugerate de maxilare puternice, de proeminenta pomeților și a bărbiei, accentuată de gropita, mai accentuate la Haralamb Vasiliu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de cei din mijlocul cărora plecase după terminarea studiilor secundare. Așa se face că secția din Bîrlad a S.N.R., la centenarul nașterii, îi cinstește memoria și prin realizarea unei medalii (tombac, 60 mm), modelată de unul dintre gravorii consacrați din jurul Monetăriei Naționale, Constantin Dumitrescu. Medalia are pe avers (fig. 106av) chipul cu puțin bust al savantului, orientat jumătate dreapta, înconjurat de inscripția ACAD. PROF. ȘTEFAN PROCOPIU (sus) 1890-1990, între două ramuri de laur (jos). Pe revers (fig. 99rv), inscripția circulară 100
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la comemorarea a 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului Vadimir Buțureanu sau la centenarul nașterii vestitului anatomist profesorul Ion Iancu. Este posibil că numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori să accepte că Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea legendei, să realizeze aversul pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie sau că pentru medalia comemorării profesorului universitar doctor docent Vladimir Buțureanu să fie folosit
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sus și jos, de câte o stea cu șapte raze: CENTENARUL / MARELUI ANATOMIST / PROFESORUL / GR.T.POPA / 1892 - 1948. A doua medalie (bronz, 60 mm), cea din 1997, este realizată din inițiativa Societății Medicilor Scriitori și Publiciști și este opera gravorului Monetăriei Statului, Maximillian Fetiță. Aversul (fig. 129av) prezintă imaginea bustului sculptat, orientat spre stânga, al lui Gr. Ț. Popa, având în câmpurile laterale anii 1892 / 1948. În spațiul exerga este inscripția GR.T.POPA, iar în dreapta jos, inițialele gravorului M.F. (cu litere
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lăsau impresia că tot ce făcea era simplu”, cum scrie Ionel Maftei{\cîte 121}. Sunt elemente ale efigiei (fruntea înaltă, expresia meditativa a feței și, în mod special, degetele mâinilor) preluate cu măiestrie din desenul lui Dragoș Pătrașcu, de gravorul Monetăriei Statului, Maximillian Fetiță (ale cărui inițiale, MF, sunt gravate sub mâna dreaptă), care dau profesorului Dobrovici, așa cum credem că au dorit și inițiatorii medaliei, dimensiune de simbol pentru instituția pe care a slujit-o mai mult de un sfert din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a decernat, la cea de a zecea aniversare a Biroului Internațional pentru unificarea dreptului penal, inițiat și condus de el, o medalie omagiala și aniversativa, pe care o vom prezenta în continuare. Medalia (argint, 75mm, gravor P. Theunis, realizată la Monetăria din Paris) are pe avers (fig. 139av) chipul cu bust orientat jumătate stânga, îmbrăcat cu tunica ținutei protocolare, încărcată pe partea centrală și dreaptă a pieptului cu ordine și decorații românești și străine și având pe umeri pelerina desfăcuta larg
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]