1,227 matches
-
încă o treime se află în situația de criză generalizată, având locuința în proprietate, dar nedotată și trăind de pe o zi pe axe "Akerlof"lta din venituri sub pragul de sărăcie” (xe "Stănculescu"Stănculescu, 2004, p. 68). Femeile din familii monoparentale reprezintă o categorie de persoane pentru care un loc de muncă, în lipsa introducerii unei dimensiuni privind îngrijirea dependenților în politicile publice sociale, este o măsură foarte puțin eficientă. De fapt, fie intrarea pe piață nu va fi posibilă, fie se
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
caut altă viață!, Editura Nemira, București. xe "Stănculescu"Stănculescu, Maria Sofia, 2004, „Culisele zonelor sărace: forme de excluziune socială”, în Manuela Sofia Stănculescu, Ionică Berevoescu (coord.), Sărac lipit, caut altă viață!, Editura Nemira, București. xe "Ștefan"Ștefan, Cristina, 2004, Familia monoparentală. O abordare politică, Editura Arefeană, București. xe "Whitehead"Whitehead, Ann, 2003, „Failing women, sustaining poverty: Gender in Poverty Reduction Strategy Papers”, Report for the UK Gender and Development Network, The Gender and Development Network and Christian Aid, mai, http://www
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
fiică) cu 11% mai multe șanse de a-și găsi un soț, chiar dacă acesta din urmă nu este tatăl biologic al copilului. Această anchetă arată de asemenea că fetițele riscă mai mult decât băieții să crească în sărăcie, în măsura în care familiile monoparentale sunt, potrivit statisticilor, mai expuse decât altele la lipsuri. Explicația acestui fenomen este următoarea: un băiat este mai atractiv decât o fată în ochii unui bărbat deoarece acesta crede că un băiat are mai multă nevoie de un tată decât
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
și colapsul ei, speculând cu abilitate câteva resurse mereu deficitare alocații, ajutoare sociale, pensii, munca "la negru" în țară sau în străinătate, întreținerea unor gospodării agricole în satele de origine sau chiar în oraș. Erau familii cu mulți copii, deseori monoparentale, pentru care frustrările provocate de evidentele diferențieri sociale din România postcomunistă păreau iremediabile. Mulți dintre elevi manifestau de timpuriu angoasa găsirii unui loc de muncă și unii lucrau deja (fără acte) la patronii din cartier. Expuși unui mod de viață
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
familie” desemnează aici un adult/adulți care se află Într-o relație de tutorat cu un copil/copii. Este vorba despre un concept care Înglobează toate formele pe care le poate Îmbrăca familia pentru elevi, fie că aceasta este biparentală, monoparentală, reconstituită, mai mult sau mai puțin integrată În comunitatea de referință, oricare ar fi valorile care Îi unesc pe membrii acesteia.
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
și tehnici pentru uzul specialiștilor în asistența socială. Dar trebuie să recunoaștem că progresele realizate în acest domeniu au fost centrate în mod special doar pe protecția copilului, celelalte segmente (persoane cu handicap/dizabilități, persoane în vârstă, familii numeroase sau monoparentale etc.) fiind umbrite de urgența și importanța acordată, atât de serviciile publice specializate, cât și de organizațiile neguvernamentale, acestui segment de populație copilul aflat în dificultate. Mai mult, focalizarea acțiunilor de asistență socială în mod necorespunzător, a făcut ca situația
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
categorie, mult mai numeroasă, este formată din familii aflate la nivelul mediu sau de jos al economiei, care se bazează pe veniturile realizate de femei pentru menținerea sau ridicarea nivelului de trai. Mai există un alt grup, cel al familiilor monoparentale (cel mai adesea alcătuit din femei), al căror număr a crescut dramatic în ultimul timp. În Statele Unitexe "Statele Unite", 67% dintre mamele singure și 53% dintre femeile cu copii mai mici de trei ani lucrau în 1998, pentru a realiza
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
tot mai mult pe piața forței de muncă salarizate, păstrându-și în același timp responsabilitățile familiale. În țările OECD, femeile reprezentau, în 1997, aproximativ jumătate din populația activă (OECD, 1999). Numărul familiilor în care lucrează ambii părinți și al familiilor monoparentale a crescut enorm, în timp ce cazurile în care doar unul dintre cei doi părinți (de obicei femeia) se ocupă integral de îngrijirea copiilor și de gospodărie sunt mult mai rare. Ca reacție la schimbările antrenate de globalizare, femeile din aproape toate
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
s-au concentrat pe măsura diferenței dintre relatarea lui Creangă și detaliile reale ale biografiei sale, în particular asupra vieții în familia lui Ștefan a Petrei. George Călinescu susținea că scriitorul moldovean ar fi fost de fapt produsul unei familii monoparentale, fiind crescut doar de mama lui, Smaranda, care s-ar putea să nu-și formalizat niciodată legătura cu Ștefan. Dan Grădinaru, autorul unei biografii a lui Creangă, consideră că narațiunea îl prezintă pe Nică drept „un singuraticși, folosind o terminologie
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mare atractivitate În rândul adolescenților. 4.2.Mediul familial Mediul familial reprezintă, credem, cea mai importantă sursă a agresivității tinerilor. Mulți dintre copii care prezintă un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experiența divorțului părinților și trăiesc În familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat și de criza locurilor de muncă, de somajul ce-i atinge pe foarte mulți părinți. Aceștia sunt confruntați cu numeroase dificultăți materiale, dar și psihologice, pentru că au sentimentul devalorizării, al eșecului. In aceste condiții, ei nu
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Epstein, 1993; Lee, 1994). • Alte instituții comunitare vor obține o mai mare implicare din partea familiilor în domenii variate, dacă profesorii și personalul școlii din zonele dezavantajate economic nu depun eforturi pentru a construi relații parteneriale pozitive cu familiile elevilor. • Familia monoparentală, părinții care fac naveta, părinții care locuiesc departe de școală și tații vor fi, în medie, mai puțin implicați în programele de parteneriat dacă personalul școlii nu se străduiește să organizeze oportunități pentru acești părinți de a se implica voluntar
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
dintre tații elevilor vizați în cercetarea noastră nu au răspuns la nici una dintre întrebările chestionarului, o parte dintre ei fiind plecați la lucru în străinătate, alții din diferite motive. Menționăm că au fost excluși din cercetare doar copiii din familiile monoparentale sau care erau crescuți temporar de bunici. Pentru tații care au răspuns la întrebare am verificat asocierea dintre opțiunile lor și cele ale soțiilor și am constatat că diferențele nu sînt importante. În tabelul 7.5 prezentăm variantele de răspuns
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
consistentă și sporită a tatălui crește șansele de succes școlar al copiilor și reduce probabilitatea exmatriculării copiilor în perioada claselor VI-XII. În același timp, opiniile profesorilor care implică părinții sunt mai pozitive și mai puțin stereotipe în legătură cu rolul familiilor monoparentale sau a celor mai puțin educate în educația copiilor. Cele mai eficiente forme de implicare s-au dovedit a fi acelea care angajează părinții în munca directă cu copiii lor în activitățile de învățare acasă. Cu cât această participare se
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
biunivoce părinte-ado-lescent se constituie în factor de diferențiere a comportamentului nonverbal facial și a dimensiunilor de personalitate, atât pentru adolescenți, cât și pentru părinți. Dorim să aflăm dacă există diferențe statistic semnificative între trăsăturile de personalitate ale adolescenților din familiile monoparentale, și cele ale adolescenților din familiile biparentale; dacă se poate vorbi de diferențe semnificative din punct de vedere statistic între trăsăturile de personalitate ale adolescenților care au părinți tineri (35-45 de ani), și adolescenții cu părinți mai vârstnici (46-55 de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
diferențe semnificative din punct de vedere statistic între trăsăturile de personalitate ale adolescenților care au părinți tineri (35-45 de ani), și adolescenții cu părinți mai vârstnici (46-55 de ani). Ne interesează posibilele diferențe de personalitate și între părinții din familiile monoparentale, respectiv cei din familiile biparentale, tot la fel după cum intenționăm să vedem dacă există diferențe semnificative statistic între trăsăturile de personalitate ale părinților tineri și cele ale părinților mai vârstnici. Considerăm proiecția trăsăturilor de personalitate în modalitatea de exprimare nonverbală
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de ani, categoria părinți mai vârstnici); familii mono și biparentale. Din totalul subiecților, au fost formate următoarele grupe: 7 (șapte) familii după criteriul "părinți tineri", 8 (opt) familii după criteriul "părinți mai vârstnici"; 7 (șapte) familii biparentale, 8 (opt) familii monoparentale. 2.2.2. Obiectivele cercetării, definirea variabilelor, ipotezele de lucru Obiectivele cercetării A) Obiectiv principal Evidențierea rolului factorului nonverbal în furnizarea informațiilor privind natură fluctuațiilor comportamentale ale adolescentului, pe baza corespondentei dintre trăsăturile de personalitate și nivelul de exteriorizare a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ale adolescentului, pe baza corespondentei dintre trăsăturile de personalitate și nivelul de exteriorizare a acestora, prin intermediul componenței nonverbale. B) Obiective secundare b1) Precizarea diferențelor dintre modul de manifestare comporta-mental-nonverbală a adolescentului din familia biparentală și cea a adolescentului din familia monoparentala. b2) Descrierea și analiza modului în care vârstă părinților (pe categorii) este reflectată în relația acestora cu adolescenții (influențe, efecte / cauzalități). b3) Evaluarea măsurii în care interferențele comportamentale biunivoce părinți-adolescenți (după tip și intensitate) reprezintă consecință directă a caracteristicilor mediului
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
relației biunivoce părinte adolescent este factor de diferențiere a comportamentului nonverbal facial, si a dimensiunilor de personalitate la părinți, respectiv adolescenți. Ipoteze secundare I1. Sunt diferențe semnificative între comportamentul nonverbal facial și trăsăturile de personalitate al adolescenților proveniți din familii monoparentale, și cele ale adolescenților din familii biparentale. I2. Sunt diferențe semnificative între comportamentul nonverbal facial și trăsăturile de personalitate ale adolescenților cu părinți vârstnici (cu vârsta peste 45 ani), și cele ale adolescenților cu părinți tineri (cu vârsta mai mică
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de personalitate ale părinților vârstnici (cu vârsta peste 45 ani), și cele ale părinților tineri (cu vârsta mai mică sau egală cu 45 ani). I4. Sunt diferențe semnificative între comportamentul nonverbal facial și trăsăturile de personalitate ale părinților cu familie monoparentala și cele ale părinților cu familie biparentală. Adaptarea ipotezelor de cercetare la ipoteze de lucru și construirea ipotezelor de nul (supuse testelor statistice). Singură ipoteza de cercetare care necesită adaptarea enunțului pentru a putea fi corect testată statistic este cea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
relației biunivoce părinte adolescent nu este factor de diferențiere semnificativă pentru comportamentul facial și dimensiunile de personalitate la adolescenți. Ipoteza nulă pentru I1: nu sunt diferențe semnificative între comportamentul nonverbal facial și trăsăturile de personalitate ale adolescenților, proveniți din familii monoparentale și cele ale adolescenților din familii biparentale. Ipoteza nulă pentru I2: nu sunt diferențe semnificative între comportamentul nonverbal facial și trăsăturile de personalitate ale adolescenților cu părinți mai vârstnici, și cele ale adolescenților cu părinți tineri. Ipoteza nulă pentru I3
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
diferențe semnificative între comportamentul nonverbal facial și trăsăturile de personalitate ale părinților vârstnici, și cele ale adolescenților cu părinți tineri. Ipoteza nulă pentru I4: nu sunt diferențe semnificative între comportamentul nonverbal facial și trăsăturile de personalitate ale părinților cu familie monoparentala, și cele ale părinților cu familie biparentală. 2.2.3. Sistematizarea cercetării Familiilor le-au fost prezentate trei posibile variante de descriere a relației părinte-adolescent, urmând ca fiecare să bifeze varianta în care consideră că se încadrează. Menționam că am
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
obținute din analiza comportamentului nonverbal al fetei, pe baza Facial Action Coding System (FACS) În funcție de criteriile stabilite, respectiv de varianta de raspuns pentru care au optat, avem patru categorii de subiecți, cu câte trei posibile forme de inter-relaționare: 1. Familii monoparentale în care a) adolescență nu a adus probleme b) sunt unele neînțelegeri, dar se reușește depășirea lor c) sunt probleme ce nu pot fi rezolvate 2. Familii biparentale în care a) adolescență nu a adus probleme b) sunt unele neînțelegeri
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
c) sunt probleme ce nu pot fi rezolvate 4. Familii cu părinți vârstnici în care a) adolescență nu a adus probleme b) sunt unele neînțelegeri, dar se reușește depășirea lor c) sunt probleme ce nu pot fi rezolvate I) Familii monoparentale: 8 (opt) (a) adolescență nu a adus cu sine neînțelegeri specifice: opt familii Discuțiile între adolescent și părinte au fost degajate, am remarcat frecvență zâmbetelor, mai ales din partea părintelui (respectiv a mamelor, întru-cât, în toate cele șapte familii monoparentale participante
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Familii monoparentale: 8 (opt) (a) adolescență nu a adus cu sine neînțelegeri specifice: opt familii Discuțiile între adolescent și părinte au fost degajate, am remarcat frecvență zâmbetelor, mai ales din partea părintelui (respectiv a mamelor, întru-cât, în toate cele șapte familii monoparentale participante la studiu, părintele a fost mama). Adolescenții încadrabili în această categorie (mai ales băieții) ne-au lăsat impresia unei maturizări oarecum precoce, si probabil din această cauză a unui comportament facial nu foarte nuanțat. Probabil o responsabilizare suplimentară a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Asumarea de către adolescent a unor sarcini suplimentare (de natură a-și ajuta tutorele în grija căruia se află) reclamă, din partea tânărului, un grad sporit de conștientizare a rolului care îi revine, făcându-l mai puțin copilăros. Subiecții încadrabili criteriului familii monoparentale (adolescenții băieți și fete deopotrivă cât și mamele lor) au bifat că varianta de raspuns ce caracterizează relația dintre ei pe cea potrivit căreia adolescență nu a adus cu sine probleme specifice. Nici una din cele opt familii nu a optat
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]